Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 26-01-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 830/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 23.01.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială – obligația de a face, privind pe reclamantul G. C. V. și pe pârâtul G. Ș..

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul (legitimat de instanța) asistat de avocat V. Țucureanu, cu împuternicirea avocațială la dosar (fila 41), pârâtul (legitimat de instanța) asistat de avocat A.-G. S., cu împuternicirea avocațială la dosar (fila 42).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

Reclamantul prin avocat depune concluzii scrise, planșe foto și chitanța nr. 393/31.10.2014 reprezentând onorariul avocațial.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de ordonanță președințială și pe excepția de inadmisibilitate ce a fost unită cu cererea de ordonanță președințială.

Reclamantul prin avocat solicită respingerea excepției de inadmisibilitate. Pe cererea de ordonanță președințială, solicită admiterea acesteia, cu cheltuieli de judecată. Arată că din înscrisurile depuse la dosar de Apa N. București sa rezultă urgența, aparența de drept în favoarea reclamantului și faptul că nu este prejudiciat fondul. Astfel, branșamentul de apă a fost realizat în anul 2002, înaintea sistării stării de indiviziune și este comun ambelor loturi. La filele 21-26 sunt atașate înscrisuri doveditoare din care rezultă că, încă de la început, imobilul a fost proiectat pentru a fi racordat la aceeași rețea de apă. Din întâmpinarea atașată la filele 76-78 rezultă contribuția exclusivă a defunctului G. V. și a soției acestuia la edificarea construcției. Arată că există încheiat un contract de furnizare a apei, iar pârâtul s-a declarat „reprezentant al imobilului”. Prezenta cererea de chemare în judecată este justificată de faptul că pârâtul a transmis o somație în sensul că va tăia alimentarea cu apă. Reclamantul are un copil grav bolnav și cu handicap, iar pârâtul a tăiat alimentarea cu energie electrică. Din planșele fot depuse la dosar rezultă starea drumului de trecere spre proprietatea reclamantului; astfel, reclamantul este nevoit să treacă prin noroi, împreună cu copiii săi; reclamantul a pus pietre pentru a ușura trecerea, dar au fost scoase de pârât. Drumul de trecere nu poate fi amenajat la nivelul solului, pentru că într-o asemenea situație apa fluvială se va scurge pe teren și va persista noroiul. În ce privește alimentarea cu energie electrică, imobilul reclamantului este racordat prin firul tras de la vecin, iar Enel l-a somat că în cazul în care nu va obține un alt acord al vecinului, va fi tăiat racordul și reclamantul va rămâne fără curent electric. Solicită suplinirea acordului pârâtului pentru traversarea rețelelor de energie electrică, internet și cablu TV pe drumul de servitute, suplinirea acordului pentru montarea unui apometru, suplinirea acordului pentru amenajarea drumului de servitute.

Pârâtul prin avocat solicită admiterea excepției de inadmisibilitate. Pe cererea de ordonanță președințială, arată că în ce privește montarea apometrului sunt necesare avize ale autorităților, iar în cazul respingerii cererii de chemare în judecată promovate pe fond acel apometru va trebui demontat, astfel că va fi promovată o altă acțiune în justiție; astfel, prin admiterea prezentei acțiuni se prejudiciază fondul, iar măsura nu este provizorie. În ce privește alimentarea cu apă, pârâtul revine asupra poziției exprimate în răspunsul la interogatoriu, având în vedere că reclamantul nu a achitat jumătate din costul consumului de apă, iar pârâtul nu poate plăti consumul de apă pentru opt persoane, în caz de neplată riscând debranșarea, cu atât mai mult cu cât reclamantul are un puț în curte. În ce privește traversarea rețelelor de energie electrică, internet și cablu TV pe drumul de servitute, chiar pârâtul a solicitat mutarea rețelei de apă pe drumul de servitute; imobilul reclamantului are curent electric prin firul tras de la vecin, pentru internet poate folosi stick-uri mobile. În ce privește racordul de gaze naturale, este necesar un alt proiect și nu pot fi mutate pur și simplu pe drumul de servitute, iar reclamantul are contor separat pentru gaze. În ce privește amenajarea drumului de trecere, în dosarul de fond nu există petit pe acest aspect, lucrarea nu se poate efectua fără un raport de expertiză pentru a se stabili cât de înalt să fie acel drum, iar pentru apele fluviale se poate face drenaj pentru a se scurge în canalizare. Solicită respingerea cererii de chemare în judecată, cheltuielile de judecată urmând a se solicita pe cale separată.

Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Pentru a se depune concluzii scrise, raportat la dispozițiile art. 394 Noul C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 26.01.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.01.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar număr_

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. 830

Ședința publică din data de 26.01.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect ordonanță președințială – obligația de a face, privind pe reclamantul G. C. V. și pe pârâtul G. Ș..

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 23.01.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 26.01.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul G. C. V. a chemat în judecată pe pârâtul G. Ș., solicitând instanței, pe calea ordonanței președințiale, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

1. suplinirea consimțământului pârâtului în vederea alimentarii cu apă a imobilului proprietatea sa de la instalația de apă a pârâtului și a montării unui apometru pe țeava ce alimentează imobilul său cu apă rece, pentru a putea stabili consumul, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ ;

2. suplinirea consimțământului pârâtului pentru traversarea rețelelor de apă, canalizare, energie electrică, cablu TV și internet pe drumul de servitute, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ ;

3. suplinirea consimțământului pârâtului pentru traversarea proprietății sale a rețelei de gaze, în forma actuală, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, precum și

4. suplinirea consimțământului pârâtului pentru amenajarea drumului de servitute stabilit în favoarea reclamantului prin sentința civilă nr. 6770/16.10.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009.

În motivare, reclamantul a arătat că înțelege să solicite suplinirea consimțământului pârâtului, pe calea ordonanței președințiale, întrucât datorita unor neînțelegeri intervenite între părți, pârâtul refuză să permită trecerea rețelelor de utilități pe drumul de servitute și amenajarea drumului pentru a-l face practicabil, întrerupând energia electrică ce alimenta imobilul său (al reclamantului) în luna mai 2014; la data de 17.10.2014, pârâtul i-a trimis o somație prin care l-a anunțat că în termen de 30 de zile îi va opri și apa dacă nu plătește suma dorită de pârât, din factura aferentă - aceasta în condițiile în care nu avea cum să consume atât de multă apă, deoarece imobilul său nu are canalizare, iar apa consumată se aduna în fosa sa septica, ce are o capacitate foarte mică.

A menționat că, pârâtul, prin refuzul de a permite trecerea rețelelor de utilități pe drumul de servitute, amenajarea drumului și menținerii racordării imobilului la rețeaua de apă a pârâtului, cu montarea unui apometru, îi încalcă în mod abuziv, nejustificat, dreptul la o viață normală, condamnându-i, pe acesta și copiii săi minori, la o viață mizeră, cu încălcarea dispozițiilor art. 3 din Decretul nr. 31/1954, art. 15 C.p.civ., art. 57 din Constituție.

Reclamantul a precizat că, în prezent, imobilul său este racordat la rețeaua de apă a pârâtului, conform proiectului întocmit la data edificării construcției, însă, la data de 17.10 2014, pârâtul l-a somat că îl va debranșa de la rețeaua de apă.

În luna mai 2014, pârâtul i-a sistat furnizarea de energie electrică, refuzând să-i dea acordul pentru a trece cu branșamentul de energie electrică pe drumul de servitute, fiind astfel nevoit să ceară acordul unui vecin pentru a încheia, în mod provizoriu, un contract cu Enel până la finalizarea dosarului mai sus indicat.

A mai arătat că jumătate din drumul de servitute este din pământ, iar când plouă este impracticabil.

Totodată, pârâtul a menționat că prin sentința civila nr. 9921/14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._, s-a constatat deschisă succesiunea tatălui defunct al părților, G. V., s-a stabilit masa succesorala, calitatea părților și a mamei acestora, de moștenitori legali ai autorului defunct, precum și cota cuvenita fiecărui moștenitor; între moștenitori a intervenit o tranzacție, conform căreia pârâtul și mama părților primeau în deplină proprietate și posesie jumătatea din față din terenul ce constituia masa succesorala și construcțiile aflate pe acesta, iar reclamantul primea jumătatea din spate a terenului și construcția existentă pe acesta, avându-se în vedere că terenul aparținând pârâtului va fi afectat de un drept de servitute de trecere în favoarea reclamantului

A precizat că la momentul proiectării imobilului proprietatea sa, a fost prevăzut că, acesta, va fi racordat la utilități prin extinderea instalațiilor existente, aflate pe terenul cu ieșire la . a susținut că. ulterior încheierii tranzacției, relația dintre părți s-a înrăutățit, astfel că a fost nevoit să formuleze o acțiune judiciară având ca obiect stabilirea unui drept de servitute de trecere în favoarea imobilului său, cauză finalizată prin sentința civilă nr. 6770/16.10.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009, în sensul stabilirii unui drum de servitute - drum ce i-a fost eliberat de către pârât în luna februarie 2014.

A mai precizat că pârâtul a refuzat să-i dea acordul pentru încheierea, separat, a unui contract cu furnizorul de energie electrică, astfel că a încheiat un contract provizoriu, firul de curent trecând pe proprietatea unui vecin.

De asemenea, reclamantul a menționat că a încercat să încheie un contract și cu furnizorul de apă, însă i-a fost solicitat acordul proprietarului terenului; în prezent, imobilul său este racordat la apa în căminul pârâtului, fără a se contoriza apa, iar pârâtul i-a solicitat să plătească jumătate din consumul de apa, deși numai pârâtul are canalizare (nu și reclamantul).

Privitor la rețeaua de gaze, reclamantul a arătat că pentru amplasamentul actual al acesteia are proiect și contor separat, semnând și contract cu furnizorul de utilități, dar nu poate suporta costul unei astfel de investiții ce nu a fost avută în vedere la data încheierii tranzacției, astfel că, până la soluționarea dosarului de fond, înțelege să solicite suplinirea acordului pârâtului în vederea traversării proprietății sale a rețelei de gaze, în forma actuală.

Cu privire la cererea de amenajare a drumului de servitute, a arătat că, acesta, este plin de gropi și de noroi, iar când plouă este impracticabil.

A concluzionat, precizând că are o situație financiară deficitară, având în întreținere doi copii, din care unul cu handicap grav, are mai multe credite bancare, fiind în imposibilitate să suporte costul apei consumate de pârât.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 996-999 C.p.civ., art. 3 din Decretul nr. 31/1954, art. 15 C.p.civ., art. 57 din Constituție.

În susținere, a solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori, cercetare la fața locului.

La dosar au fost depuse înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar note de ședința.

Prin notele de ședință formulate, pârâtul a invocat excepția inadmisibilității cererii, apreciind că nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 996 C.p.civ. - respectiv în sensul că pe calea procedurii ordonanței președințiale nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt; masurile dispuse trebuie să aibă caracter provizoriu.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii promovate, ca neîntemeiată.

Pârâtul a menționat că, în prezent, imobilul reclamantului este racordat la branșamentul de apă al acestuia (al pârâtului), consumul său fiind necontorizat, astfel că el este cel care suportă plata apei reziduale folosite de reclamant.

A susținut că reclamantul a refuzat să plătească toată cota sa parte din ultima factură de apa, fiind obligat să îl someze cu debranșarea de la rețeaua sa.

În ceea ce privește racordarea imobilului reclamantului la rețeaua de canalizare, a precizat că, aceasta, intră sub incidența prevederilor art. 621 al. 3 și al. 4 C.civ., prezumarea consimțământului său nefiind legală.

Cu privire la rețeaua de energie electrică, a menționat că reclamantul și-a racordat deja imobilul pe drumul de servitute, fără a-i cere consimțământul pentru aceasta lucrare, solicitând însă consimțământul proprietarului unui imobil vecin, astfel că este fără obiect cererea.

În ceea ce privește rețeaua de gaze, pârâtul a arătat că se află pe peretele exterior al casei sale și îi îngrădește dreptul de a-și putea repara casa sau de a-i aduce modificări.

Cu privire la amenajarea drumului de servitute, respectiv a celor 10 m lungime din acesta care nu sunt pavați (de către pârât), a arătat că este de acord ca reclamantul să îi amenajeze pe cheltuiala lui, cu condiția să asigure drenajul din spațiul său verde, pentru a nu se acumula cantități mari de apă pluvială rezultată în special de la un imobil vecin și al cărui calcan este înclinat spre drumul de servitute și nu este prevăzut cu jgheab funcțional.

A mai menționat că, așa cum reiese din hotărârile judecătorești menționate de reclamant, nu s-a dezbătut niciodată problema racordării imobilului reclamantului la rețelele edilitare și nici amenajarea drumului de servitute.

În dovedire, a solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori, expertiza judiciară, cercetare la fața locului.

La dosar au fost depuse înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul.

În cauză, instanța a unit excepția inadmisibilității, invocată de pârât, cu fondul cauzei promovate.

Instanța a încuviințat în parte probele solicitate de părți, respectiv probele cu înscrisuri, interogatoriile reciproce și câte un martor.

De asemenea, a fost încuviințată cererea reclamantului de emitere a unei adrese către S.C. Apa N. București S.A. pentru a depune înscrisuri și lămuriri cu privire la Contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. ANB_ din data de 22.01.2011 – relațiile solicitate au fost comunicate la dosar la data de 09.01.2015, prin serviciul registratură.

A fost audiat martorul Bucinschi N., a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar; pârâtul a înțeles să nu prezinte martorul încuviințat spre audiere, nemaisusținând astfel proba testimoniala încuviințată.

Instanța a respins, ca neutilă, cerereaa reclamantului de emitere a unei noi adrese (revenire) către S.C. Apa N. București S.A.

La termenul de judecată din data de 09.01.2015, reclamantul a depus la dosar o cerere precizatoare - calificată de instanță ca fiind cerere modificatoare -, prin care a solicitat suplinirea consimțământului pârâtului până la rămânerea definitivă și irevocabilă și a dosarului nr._, cerere cu privire la careinstanța a constatat că a fost formulată cu depășirea termenului legal, astfel cum reiese din încheierea de ședință din data de 09.01.2015, reclamantul fiind decăzut din dreptul de a formula cererea menționata.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește excepția de inadmisibilitate, invocată de pârât, instanța reține că este neîntemeiată și urmează să o respingă în consecință, apreciind că motivele invocate în susținerea acesteia au caracterul unor apărări de fond ce urmează a fi analizate în cadrul soluționării fondului acțiunii cu care instanța a fost investita și nu pe calea excepției invocate.

Pe fondul cererii de chemare în judecată, instanța reține următoarele.

Instanța, având în vedere probele administrate, reține că prin sentința civilă nr. 9921/14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._ (având ca obiect partaj succesoral), printre altele, s-a constatat deschisă succesiunea tatălui defunct al părților, G. V., s-a stabilit masa succesorală, calitatea părților (prezentei cauze) G. C. V. și G. Ș., și a mamei acestora, de moștenitori legali ai autorului defunct, precum și cota cuvenită fiecărui moștenitor; totodată, prin sentința menționata, instanța a luat act de tranzacția intervenită între părți, pe care a consfințito.

Potrivit tranzacției judiciare, reclamantul a primit în proprietate lotul 2, format din partea din spate a terenului situat în București, ., sector 2, împreună cu clădirea situată pe acesta, iar pârâtul a primit în proprietate lotul 1, format din partea din față (la stradă) a terenului situat în București, ., sector 2, împreună cu clădirile situate pe acesta.

Ulterior, prin sentința civilă nr. 6770/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009, printre altele, instanța a stabilit un drept de servitute de trecere în favoarea imobilului reclamantului G. C. V. și care grevează proprietatea pârâtului G. Ș..

În prezenta cauză, reclamantul G. C. V. a chemat în judecată pe pârâtul G. Ș., solicitând instanței, pe calea ordonanței președințiale, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună suplinirea consimțământului pârâtului în vederea alimentarii cu apă a imobilului proprietatea sa de la instalația de apă a pârâtului și a montării unui apometru pe țeava ce alimentează imobilul său cu apă rece, suplinirea consimțământului pârâtului pentru traversarea rețelelor de apă, canalizare, energie electrică, cablu TV și internet pe drumul de servitute, suplinirea consimțământului pârâtului pentru traversarea proprietății sale a rețelei de gaze, în forma actuală, precum și suplinirea consimțământului pârâtului pentru amenajarea drumului de servitute, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._ .

Potrivit art. 996 C.pr.civ, procedura ordonanței președințiale poate fi utilizată pentru luarea unor măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Ordonanța președințială, prin esența ei, astfel cum este reglementată, reprezintă o procedură specială prin care legea îngăduie să se dea o rezolvare vremelnică și fără prejudecarea fondului unor situații al căror caracter urgent nu îngăduie sa se aștepte desfășurarea procedurii de drept comun.

Astfel, pentru a fi admisibilă, cererea de ordonanță președințială trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: urgența măsurii solicitate a fi luată pe această cale, vremelnicia acesteia, precum și împrejurarea ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul cauzei.

Analizând aceste condiții prin raportare la situația de fapt reținută și față de motivele invocate de reclamant, instanța reține următoarele.

În ceea ce privește capetele de cerere având ca obiect suplinirea consimțământului pârâtului pentru traversarea rețelelor de apă, canalizare, energie electrică, cablu TV și internet pe drumul de servitute, precum și pentru traversarea proprietății acestuia (a pârâtului) a rețelei de gaze, în forma actuală, instanța retine că o astfel de solicitare nu poate fi privită ca fiind cerută cu caracter vremelnic, iar, mai mult, se constată de către instanță că s-ar pune în discuție aspecte ce antamează dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile ale parților, iar a admite aceasta, ar echivala cu o prejudecare asupra acestor drepturi, ceea ce este nu este permis.

În același sens, se reține de către instanța că traversarea, de către rețelele de apă, canalizare, energie electrică, cablu TV, internet și de gaze, a oricărei căi de acces (teren, spațiu aerian), inclusiv a drumului de servitute, implică în mod vădit existența unor avize de specialitate emise de furnizorii abilitați - avize, care, la rândul lor, în anumite cazuri (apă, canalizare, gaze) necesită verificări și lucrări specifice, inclusiv sub aspectul posibilității/imposibilității de amplasare a acestora, iar, subsecvent, sub aspectul amplasamentului acestora, de natură a elimina orice stare de pericol sau de vătămare a drepturilor de proprietate ale părților.

Or, în astfel de condiții, nu se poate considera că amplasarea/traversarea unei căi de acces, de către astfel de rețele de utilități, are caracterul unei masuri vremelnice și care nu prejudecă fondul.

De altfel, instanța reține că reclamantul beneficiază de energie electrică - astfel cum reiese din chiar susținerile acestuia formulate în cadrul cererii de chemare în judecată, din răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriul administrat acestuia și din declarația autentificată sub nr. 726/30.05.2014 de B.I.N. „I. P. R. E.” (f. 29) dată de numita E. D., vecina părților, prin care, aceasta, și-a dat acordul pentru traversarea imobilului său în vederea racordării la rețeaua de energie electrică a imobilului reclamantului, pe toată durata de funcționare a instalației respective -, situație față de care nu se poate reține ca fiind îndeplinită condiția urgenței măsurii solicitate.

Totodată, instanța reține că reclamantul beneficiază și de utilitățile reprezentate decablul TV, internet si de gaze - astfel cum reiese din susținerile acestuia formulate în cadrul cererii de chemare în judecată, din răspunsul la întrebarea nr. 2 din interogatoriul administrat acestuia, precum și din declarația martorului audiat în cauză - situație față de care nu se poate reține ca fiind îndeplinită condiția urgenței măsurii solicitate.

Faptul că reclamantul nu dispune de posibilități materiale suficiente pentru a suporta costul investiției privitoare la rețeaua de gaze – chiar și în contextul în care, la momentul încheierii tranzacției parților (în litigiul având ca obiect partaj succesoral) acestea nu au convenit în sensul că reclamantul este cel care va suporta costul mutării/racordării rețelelor de utilități, fără ca pârâtul să suporte vreo cheltuială – nu este suficient și de natură a considera întrunite condițiile procedurii speciale a ordonanței președințiale; aspectele invocate de reclamant pot fi, eventual, supuse analizei în cadrul judecării fondului cauzei.

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiectsuplinirea consimțământului pârâtului pentru amenajarea drumului de servitute, până la rămânerea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, instanța retine, de asemenea, că o astfel de solicitare nu poate fi privită ca având caracter vremelnic.

Totodată, instanța, având în vedere probele administrate, reține că, privitor la acest capăt de cerere, nu este întrunită nici condiția urgenței, câtă vreme dreptul de servitute de trecere în favoarea reclamantului a fost stabilit/delimitat încă din anul 2010, prin sentința civilă nr. 6770/16.06.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009 (f. 11, 12), iar, potrivit răspunsului la întrebările nr. 5 si 6 din interogatoriul administrat reclamantului, drumul de servitute, în starea și amplasamentul în care se află în prezent, este folosit de reclamant din luna februarie 2014, respectiv cu aproximativ 8 luni anterior promovării cererii de chemare în judecată.

În ceea ce privește capătul de cerere vizând suplinirea consimțământului pârâtului în vederea alimentarii cu apă a imobilului proprietatea reclamantului de la instalația de apă a pârâtului, instanța reține următoarele.

În ceea ce privește condiția urgenței, textul art. 996 C.proc.civ. nu definește această noțiune, ci enumeră categoriile generale de situații caracterizate prin urgență: păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Aprecierea urgenței trebuie făcută în raport de situația de fapt și de împrejurările specifice fiecărei cauze, sens în care instanța reține că reclamantul a făcut dovada necesității prevenirii unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, respectiv păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, astfel cum impun dispozițiile art. 996 C.proc.civ.

Ordonanța președințială constituie o procedură specială, în vederea rezolvării vremelnice a unor cazuri al căror caracter grabnic nu îngăduie să se aștepte procedura de drept comun.

Or, instanța retine că este îndeplinită condiția urgenței, din materialul probator administrat în cauză rezultând că reclamantul a fost somat de către fratelui lui, pârâtul, la data de 17.10.2014, în sensul că va fi debranșat de la rețeaua de apă - astfel cum reiese din somația aflată la fila 32 din dosar -, situație față de care se constată iminența unei pagube ce constă în privarea imobilului reclamantului de alimentarea cu apă de la instalația de apă utilizată de pârât și, ca atare, lipsirea reclamantului și a familiei acestuia de acces la apă.

Aceasta, în condițiile în care, fără a se aduce atingere fondului dreptului dedus judecații, instanța observă că imobilul reclamantului este racordat la rețeaua de apă conform proiectului întocmit la data edificării construcției (în starea în care aceasta se găsea anterior ieșirii parților din indiviziune prin tranzacția judiciară intervenită), astfel cum reiese din autorizațiile de construire și memoriile tehnice aflate la filele 20-26 din dosar, precum și din adresa nr._/08.01.2015 (f. 157-158) emisă de Apa N., potrivit căreia, branșamentul de apă existent este comun pentru ambele loturi rezultate în urma partajării imobilului din București, sector 2, ..

Totodată, se impune a se menționa că, la convingerea instanței cu privire la caracterul iminent al pagubei, a contribuit atitudinea pârâtului, care, în cadrul notelor scrise, a precizat în mod explicit, faptul că obligația creșterii și întreținerii copiilor minori și, deci și cei ai reclamantului, revine exclusiv părinților și nu unor terți, considerându-se în mod implicit, în acest fel, terț în raport cu proprii nepoți de frate - dintre care, unul, cu probleme grave de sănătate, astfel cum rezultă din certificatul de încadrare a copilului în grad de handicap nr. 224/03.04.3014 emis de Municipiul București (f. 34).

Or, câtă vreme, pârâtul ignoră în mod vădit, cu rea credința, relațiile cu familia extinsă (chiar și în contextul existenței unor neînțelegeri între cei doi frați), cu referire explicită la copiii minori ai reclamantului, instanța nu poate constata, în mod rezonabil, decât atitudinea de indiferență a pârâtului față de necesitatea elementară - de apă - a propriilor nepoți de frate.

Pe cale de consecință, instanța nu poate constata, în mod rezonabil, decât că, în orice moment, pârâtul poate întrerupe alimentarea cu apă a imobilului reclamantului, situație de natură a impieta traiul zilnic al familiei reclamantului, inclusiv al unor copii minori, pagubă care nu s-ar mai putea repara - cu atât mai mult cu cât unul dintre aceștia are nevoi speciale, iar interesul superior al copilului trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești, astfel cum reiese din dispozițiilor art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004.

În ceea ce privește condiția vremelniciei, instanța reține că în mod constant s-a decis în jurisprudența instanței supreme că o obligație de a face nu poate fi dispusă pe calea ordonanței președințiale decât în cazurile în care se tinde la încetarea unor acte abuzive, deoarece numai în acest fel se păstrează caracterul vremelnic al măsurilor luate. Soluția menționată, promovată de instanța supremă, are o dublă semnificație, și anume aceea a statuării că pe calea ordonanței președințiale nu li se poate impune pârâților o obligație de a face și nici nu se pot adopta măsuri cu caracter definitiv. Totuși, se admite, ca o excepție de la regula enunțată, că ordonanța președințială este admisibilă atunci când se urmărește încetarea unor acte abuzive, situație în care i se poate impune pârâtului chiar și o obligație de a face.

De altfel, măsura de obligare a pârâtul să permită alimentarea cu apă a imobilului proprietatea reclamantului de la instalația de apă aparținând pârâtului, este vremelnică prin natura ei, până la soluționarea dosarului nr._ .

În ceea ce privește condiția de neprejudecare a fondului, instanța apreciază că aceasta este întrunită în cauză, pe calea procedurii de față, instanța realizând o analiză sumară a raporturilor dintre părți, fără a statua asupra fondului litigios, sens în care este neîntemeiată susținerea pârâtului referitoare la faptul că admiterea acestui capăt de cerere ar însemna o cercetare a judecării fondului.

Totodată, în cadrul prezentei proceduri nu are relevanță existența sau inexistența unui debit în sarcina reclamantului privitor la obligația de plată a consumului de apa. În măsura în care ar exista un asemenea debit, pârâtul ar avea deschisă calea unei acțiuni în justiție.

Prin urmare, se retine, cu privire la capătul de cerere vizând alimentarea cu apă a imobilului proprietatea reclamantului de la instalația de apă a pârâtului, că toate condițiile prevăzute de dispozițiile art. 996 C.proc.civ. se justifică în cauza de față.

Instanța reține însă că aceste condiții nu se justifică în totalitate cu privire la capătul de cerere vizând montarea unui apometru pe țeava ce alimentează imobilul reclamantului cu apă rece.

Aceasta, deoarece o astfel de măsura nu are caracter urgent – eventualul debit decurgând din consumul de apă al reclamantului putând fi solicitat/stabilit pe calea unei acțiuni separate -, fiind însă de natura a prejudeca fondul cauzei, ceea ce nu este permis. În contextul situației de fapt mai sus expuse, instanța apreciază că montarea unui astfel de apometru nu poate fi reținuta nici ca având caracter vremelnic.

În concluzie, instanța reține că toate condițiile prevăzute de dispozițiile art. 996 C.proc.civ. se justifică doar cu privire la capătul de cerere vizând alimentarea cu apă a imobilului proprietatea reclamantului de la instalația de apă a pârâtului; reține totodată că, privitor la toate celelalte capete de cerere, nu sunt îndeplinitecondițiile prevăzute de art. 996 C.proc.civ.

Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, în temeiul art. 996 și urm. C.proc.civ., instanța va admite în parte cererea formulată de reclamant, în limitele mai sus menționate și va obliga pârâtul să permită alimentarea cu apă a imobilului proprietatea reclamantului de la instalația de apă aparținând pârâtului, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ ; va respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.

În temeiul dispozițiilor art. 451 C.proc.civ., instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 175 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu pretențiile admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția de inadmisibilitate, invocată de pârât, ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea formulată de reclamantul G. C. V., domiciliat în sector 2, București, . în contradictoriu cu pârâtul G. Ș., domiciliat în sector 2, București, ..

Obligă pârâtul să permită alimentarea cu apă a imobilului proprietatea reclamantului de la instalația de apă aparținând pârâtului, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ .

Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.

Obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 175 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 5 de zile de la pronunțare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26.01.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Red./ Th.red. ADB/12.02.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 26-01-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI