Pretenţii. Încheierea nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2015

Încheierea nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 3728/2015

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 02.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. M.

GREFIER: V. A. M.

Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect pretenții civile privind pe reclamanta I. R. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. C..

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, reprezentată de doamna avocat A. C., lipsă fiind pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de serviciu de ședință, care învederează obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că Judecătoria Sectorului 4 București a înaintat, la data de 26.11.2014, dosarul înregistrat pe rolul acesteia sub nr._ .

Nemaifiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată și obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului nr._ .

Instanța declară închise dezbaterile asupra fondului și reține cauza în pronunțare.

I N S T A N T A

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ., sens în care:

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 09.03.2015

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

S. E. MilitaruVasile A. M.

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. M.

GREFIER: V. A. M.

Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect pretenții civile privind pe reclamanta I. R. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. C..

I N S T A N T A

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ., sens în care:

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 16.03.2015

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

S. E. MilitaruVasile A. M.

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 16.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. M.

GREFIER: V. A. M.

Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect pretenții civile privind pe reclamanta I. R. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. C..

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 02.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea, în conformitate cu art. 396 C.proc.civ., pentru data de 09.03.2015 și ulterior pentru data de astăzi, 16.03.2015.

I N S T A N T A

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ., sens în care:

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 23.03.2015

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

S. E. MilitaruVasile A. M.

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.03.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. M.

GREFIER: V. A. M.

Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect pretenții civile privind pe reclamanta I. R. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. C..

I N S T A N T A

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ., sens în care:

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 30.03.2015

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

S. E. MilitaruVasile A. M.

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 3003.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. M.

GREFIER: V. A. M.

Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect pretenții civile privind pe reclamanta I. R. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. C..

I N S T A N T A

Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, în temeiul art. 396 alin. 1 C.proc.civ., sens în care:

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 06.04.2015

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

S. E. MilitaruVasile A. M.

Dosar unic nr._/300/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3728

Ședința publică din data de 06.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: S. E. M.

GREFIER: A. M. V.

Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect pretenții civile privind pe reclamanta I. R. L. în contradictoriu cu pârâtul B. C. C..

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București la data de 18.12.2013 sub nr._, reclamanta I. R. L. a solicitat obligarea pârâtului B. C. C. la plata sumei de 20.000 lei reprezentând contravaloarea onorariului de avocat achitat pentru reprezentarea sa cu succes în dos. nr._ soluționat de TB, secția a IV-a civ. prin pronunțarea deciziei civ. nr. 16A/09.01.2013, rămase irevocabile prin respingerea recursului prin decizia nr. 990R/15.05.2013 pron. de C., secția a IV-a civ.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 453 alin. 1 C.proc.civ. și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

2. Pârâtul B. C. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, arătând, în esență, că Contractul de asistență juridică . nr._/2012 nu a fost semnat de reclamantă; că onorariul de avocat solicitat în baza Contractului de asistență juridică . nr._/2013 este un onorariu de avocat de succes, iar nu un onorariu fix, care nu poate fi suportat de partea care a pierdut procesul; că reclamanta nu a depus în termen legal, în dos. nr._, dovada cheltuielilor de judecată, iar în faza recursului nici nu le-a solicitat; că prin decizia civ. nr. 16A/09.01.2013, apelul nu a fost admis decât în parte.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 451-452 C.proc.civ. și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

3. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta I. R. L. a arătat că lipsa semnăturii de pe Contractul de asistență juridică . nr._/2012 a fost acoperită prin semnarea cererii de chemare în judecată și plata corespunzătoare a onorariului și că onorariul de succes reprezintă, în cazul în care se încadrează în limitele unei cheltuieli reale, necesare și rezonabile pentru partea care a câștigat, o formă de negociere dintre avocat și client a modului în care cel dintâi va fi remunerat și o garanție a diligenței pe care apărătorul o va depune pentru reprezentarea intereselor sale în proces.

4. În temeiul art. 255 și urm. C.proc.civ., instanța a încuviințat și a administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, reținând că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei, astfel cum va rezulta mai jos din analiza detaliată a materialului probator pe care este întemeiată soluția în cauză.

Analizând probatoriul administrat instanța reține următoarele:

5. Prin decizia civ. nr. 16A/09.01.2013 pron. de TB, secția a IV-a civ. în dos. nr._ (filele 10-16), rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 990R/15.05.2013 pron. de C., secția a IV-a civ. (filele 19-21), instanța, admițând în parte apelul exercitat împotriva sent. civ. nr. 1638/27.02.2012 pron. de JS4 (filele 17-20), a respins acțiunea în revendicare formulată de reclamantul-intimat B. C. C. în contradictoriu cu pârâta-apelantă I. R. L. și pârâta D. C., menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate [adică soluția pe excepțiile invocate și pe cererea de respingere ca neîntemeiată a capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a Anexei la Decretul de naționalizare nr. 92/1950].

6. Pentru reprezentarea în litigiul amintit, între pârâta I. R. L., în calitate de client și Cabinetul Individual de Avocat O. A., s-au încheiat Contractele de asistență juridică . nr._/2012 [nesemnat de client, fila 7, prin care s-a stabilit un onorariu de avocat fix de 10.000 lei pentru calea de atac a apelului, achitat conform chitanței nr. 18/26.04.2012 aflate la fila 6] și nr._/2013 [fila 9, prin care s-a stabilit un onorariu de avocat de succes de 10.000 lei pentru calea de atac a recursului, achitat conform chitanței nr. 34/06.06.2013 (fila 8)].

7. Prin cererea de chemare în judecată pendinte, reclamanta I. R. L. [pârâtă în dos. anterior] a solicitat obligarea pârâtului B. C. C. [reclamant în dos. anterior] la plata cheltuielilor de judecată efectuate în litigiul menționat.

8.1. Instanța reține că, potrivit art. 274 alin. 1 C.proc.civ. din 1865 [căci litigiul nr._ a fost soluționat sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865], partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Cheltuielile de judecată pot fi solicitate atât pe cale accesorie, cât și pe calea unei acțiuni de sine stătătoare, principale. În ambele situații, cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată are ca temei culpa procesuală a părții adverse, care a căzut în pretenții. Atunci când este formulată pe cale accesorie, cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată urmează soarta acțiunii principale, iar când este formulată pe cale principală, temeiul de drept al cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală definitiv stabilităa părții adverse [art. 1357 C.civ., căci apelul și recursul în cadrul litigiului nr._ au fost soluționate sub imperiul Noului Cod Civil]. Prin urmare, pentru succesul unei acțiuni în pretenții având ca obiect cheltuielile de judecată solicitate pe cale principală, trebuie să existe o culpă stabilită în mod definitiv în sarcina părții căreia i se solicită aceste cheltuieli, altfel spus, partea pârâtă să fi pierdut în mod definitiv litigiul intentat împotriva sa.

În cauza dedusă judecății, astfel cum s-a arătat anterior, acțiunea exercitată împotriva reclamantei I. R. L. a fost respinsă în mod irevocabil prin decizia nr. 990R/15.05.2013 pron. de C., secția a IV-a civ. în dos. nr._, culpa procesuală a pârâtului B. C. C. fiind stabilită, de asemenea, în mod irevocabil.

8.2. Contrar susținerilor pârâtului, instanța reține că solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată care nu au fost solicitate în cadrul litigiului ce a determinat angajarea lor nu este inadmisibilă. Nu există nici un impediment legal, ci – dimpotrivă – reclamanta beneficiază de dreptul de a introduce o nouă cerere în temeiul art. 1357 C.civ., care constituie o cale de atac efectivă, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătorești anterioare, atâta timp cât analiza instanței anterioare s-a limitat la obiectul judecății, astfel cum a fost stabilit de părți, potrivit principiului disponibilității (art. 129 alin. 6 C.proc.civ. din 1865).

În aceste condiții, nicio instanță nu a dezlegat fondul pretențiilor privind cheltuielile de judecată solicitate și nu există niciun termen de decădere pentru introducerea unei acțiuni în realizarea acestui drept de creanță.

Cheltuielile de judecată reprezintă o sumă de bani în care se regăsesc toate cheltuielile pe care partea care a câștigat procesul le-a efectuat în cadrul litigiului soluționat prin hotărâre judecătorească, iar fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părții „care cade în pretenții”. Fapta acesteia declanșează o răspundere civilă delictuală, al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, adică de restituire a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită să le realizeze.

9. Analizând în concret înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține că, într-adevăr, Contractul de asistență juridică . nr._/2012 (fila 7) nu a fost semnat de clientul I. R. L., însă este neîndoielnic – studiind dos. nr._ (atașat) – că pârâta a fost reprezentată de avocat în calea de atac a apelului, unde a fost depusă și Împuternicirea avocațială . nr._/2012 (fila 63, dos. atașat al TB, secția a IV-a civ.). Or, aceasta are cel puțin semnificația ratificării mandatului. Oricum, analizarea, în acest context, „pe cale separată”, a legalei reprezentări a pârâtei I. R. L. în litigiul înregistrat sub nr._ nu mai poate fi, sub nicio formă, realizată [căci reclamantul ar fi trebuit să invoce aceste pretinse neregularități în litigiul principal]. Singurul aspect de care este interesată, în acest moment, instanța de judecată, este caracterul real, necesar și rezonabil al cheltuielilor de judecată solicitate.

Or, este neîndoielnic că reclamanta-clientă a achitat onorariul de avocat de 10.000 lei, în baza chitanței nr. 18/26.04.2012 aflate la fila 6 și că, în raport cu natura activității efectiv prestate, complexitatea și riscul implicat de existența litigiului [revendicare imobiliară], plata către avocat a onorariului fix convenit a fost indispensabilă și pe deplin justificată din perspectiva clientului.

10.1. În schimb, în ceea ce privește onorariul de succes în cuantum de 10.000 lei inserat în Contractul de asistență juridică . nr._/2013 (fila 9), achitat conform chitanței nr. 34/06.06.2013 (fila 8), instanța reține, că potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său. Potrivit art. 132 din Statutul profesiei de avocat, pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său. Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de timpul și volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activității solicitate de client; natura, noutatea și dificultatea cazului; importanța intereselor în cauză; notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului; avantajele și rezultatele obținute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situația financiară a clientului etc.

Pentru calificarea raporturilor desfășurate între părți, trebuie stabilită natura onorariului negociat de părți și regimul său juridic.

Potrivit art. 134 alin. 1 din Statut, onorariile pot fi stabilite sub formă de onorarii orare; onorarii fixe (forfetare); onorarii de succes; onorarii formate din combinarea criteriilor anterioare.

Statutul profesiei de avocat stabilește, totodată, în art. 134 alin. 4 și 6, că onorariul orar și cel fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obținut prin prestarea serviciilor profesionale. Pe de altă parte, avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat să solicite și să obțină și un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat.

Statutul stabilește expres că onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat.

Prin urmare, este esențial de stabilit dacă părțile au inserat un onorariu de succes, care, prin însăși natura lui, este stabilit pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat.

Spre deosebire de onorariile orare și fixe (forfetare), care prin esența lor sunt datorate pentru activitatea profesională a avocatului, în funcție de criteriile enumerate de art. 132 alin. 3 din Statut, onorariul de succes este datorat numai în caz de atingere a rezultatului urmărit de client în litigiul în care a fost reprezentat de avocatul său. Numai în caz de reușită, onorariul de succes este datorat.

Cum avocatul nu îi poate garanta clientului său „succesul judiciar”, rezultă că angajamentul având ca obiect stabilirea onorariului de succes este un contract aleatoriu – părțile având în vedere posibilitatea unui câștig sau riscul unei pierderi, datorită unei împrejurări viitoare și incerte (rezultatul procesului), de care depinde existența obligației lor.

Așa cum este reglementat în dreptul intern, onorariul de succes păstrează, în mod firesc de altfel, și o componentă de remunerare a muncii prestate (art. 132 din Statut se referă la toate categoriile de onorariu), însă numai în mod cu totul subsidiar. Sensul reglementării este acordarea unui câștig avocatului în cazul muncii sale încununate de succes. Accentul cade însă nu pe volumul de muncă depus de avocat, pe executarea obligației sale de diligență, ci pe însuși rezultatul obținut – singurul care interesează în analizarea îndeplinirii clauzei.

Este adevărat că legea prevede obligativitatea stabilirii unui onorariu (orar și/sau forfetar) care să fie plătit indiferent de rezultatul procesului, pentru ca activitatea avocatului să nu se transforme într-o operațiune pur speculativă, care să depindă numai de succesul demersului judiciar, precum și pentru ca profesia de avocat să rămână liberă și independentă.

10.2. În cauza dedusă judecății, instanța reține că, pentru faza recursului, clientul și Cabinetul Individual de Avocat O. A. nu au stabilit decât un onorariu de succes de 10.000 lei, însă față de împrejurarea că aceleași părți au stabilit, în același dosar – este adevărat, pentru faza apelului, un onorariu fix într-un cuantum semnificativ de 10.000 lei – nu se poate reține că, pentru bucata din proces în care avocatul a asigurat reprezentarea (apel + recurs), onorariul fix de 10.000 lei nu ar acoperi întreg prejudiciul suferit de reclamantă.

Ca prezumție simplă care nu a fost răsturnată de client, dar și în condițiile concrete din dosar, instanța reține că onorariul de succes nu trebuie considerat în sarcina părții care a pierdut procesul, deoarece o asemenea cheltuială nu îi este imputabilă părții căzute în pretenții, constituind recompensa suplimentară a muncii efectiv prestate de avocat, cu vădit caracter voluntar și voluptuar al părții promitente.

Altfel spus, instanța reține că suma de 10.000 lei corespunzătoare onorariului fix de 10.000 lei asigură o despăgubire integrală a reclamantei. Astfel, în apel, dosarul a fost soluționat la al doilea termen de judecată (singura amânare a cauzei impunându-se doar pentru comunicarea motivelor de apel, fila 57, dos. atașat al TB, secția a IV-a civ.), iar în recurs, unde pârâta-intimată a depus întâmpinare, dosarul a fost soluționat la primul termen de judecată - în ambele situații - pe baza înscrisurilor depuse la dosar în fața primei instanțe de fond. În plus, în cauză, controversată a fost problema de drept incidentă în materia imobilelor naționalizate, iar nu situația de fapt în sine, ceea ce nu a implicat [se observă citind singura încheiere de ședință și practicalele deciziilor] o atitudine activă din partea avocatului în administrarea probatoriului; în plus, în niciunul dintre dosare nu au fost depuse concluzii scrise.

Evident, în acest context, trebuie reamintit că instanța nu intervine în contractul de asistență judiciară, care își va produce pe deplin efectele între părți - munca avocatului valorând exact cât au stabilit clientul și Cabinetul Individual de Avocat O. A. că valorează - ci doar apreciază în ce măsură onorariul părții îndreptățite trebuie suportat de partea care a pierdut, față de natura pricinii și de complexitatea apărărilor.

În aceste condiții, instanța reține că obligarea pârâtului și la plata onorariului de avocat ar duce la încălcarea sferei cheltuielilor reale, necesare și rezonabile. Și în abstract, dar și în concret, onorariul de succes de 10.000 lei plătit avocatului are un caracter voluptuar, cu titlu de recompensă, care depășește prejudiciul suferit de reclamantă, urmând ca acțiunea în răspundere civilă delictuală îndreptată împotriva părții adverse să fie respinsă.

Este adevărat că legea nu instituie în mod expres (clar și previzibil) o prezumție absolută de caracter nenecesar, voluptuar, al onorariului de succes, ca o recompensă suplimentară ce nu ar putea fi în nicio situație considerată în sarcina părții care a pierdut procesul, însă, în cazul concret, aceste cheltuieli, împreună cu cele calculate ca onorariu fix – per total – ar depăși nivelul necesar și rezonabil.

11. În ceea ce privește apărarea formulată de pârât referitoare la admiterea doar în parte a apelului exercitat împotriva sent. civ. nr. 1638/27.02.2012 pron. de JS4 (filele 17-20), cu menținerea celelalte dispoziții ale sentinței atacate [pe excepțiile invocate și pe cererea de respingere ca neîntemeiată a capătului de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a Anexei la Decretul de naționalizare nr. 92/1950],instanța reține că, în realitate, apelanta I. R. L. nu a atacat decât soluția pe capetele de cerere cu privire la care apelul a fost admis [de altfel, soluția primei instanțe de fond îi era și favorabilă pe celelalte aspecte].

Astfel, prin motivele de apel aflate la filele 15 și urm., dos. atașat al TB, secția a IV-a civ., apelanta a solicitat „admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței civile atacate” și, din această perspectivă, soluția din decizia civ. nr. 16A/09.01.2013 pron. de TB, secția a IV-a civ. în dos. nr._ (filele 10-16), menținută prin decizia nr. 990R/15.05.2013 pron. de C., secția a IV-a civ. (filele 19-21), i-a fost în întregime favorabilă, avocatul nerisipind muncă și timp. De altfel, prin considerentele deciziei civ. nr. 16A/09.01.2013 pron. de TB, secția a IV-a civ. în dos. nr._ (fila 15, verso), instanța a arătat că urmează a fi „menținute restul dispozițiilor sentinței, celelalte aspecte nefiind de altfel criticate în calea de atac”.

12. Față de toate aceste aspecte, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta I. R. L., cu domiciliul în comuna Corbeanca, ., județul Ilfov și cu domiciliul ales în București, ., sector 4, în contradictoriu cu pârâtul B. C. C., cu domiciliul în București, .. 7, apartament 4, sector 2.

Obligă pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la JS2.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

M. E. S. V. A. M.

Red.S.M./Th.red. A.V. și S.M./07.07.2015/4 ex.

← Revendicare imobiliară. Hotărâre din 06-04-2015, Judecătoria...		Obligaţie de a face. Încheierea nr. 02/2015. Judecătoria... →

Pretenţii. Încheierea nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Încheierea nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI