Pretenţii. Încheierea nr. 21/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 21/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 1234/2015
Dosar nr._
R.
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI- SECTIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința Publică din data de 21.01.2015
INSTANȚA CONSTITUTĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. V.
GREFIER: F. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „acțiune in constatare, clauze abuzive, pretenții, obligația de a face” formulată de reclamantul S. C., in contradictoriu cu pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns părțile, reclamantul prin avocat M. S. care depune in ședința publică delegație de substituire a apărătorului ales, cu împuternicire avocațială încheiată in baza contractului de asistență juridică nr. NT_/2014 la dosar, fila 14, lipsind pârâta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că s-a depus prin Serviciul Registratură, la data de 19.01.2015 de către reclamant cerere de renunțare la judecata capătului de cerere cu privire la anularea clauzei inserate la pct.8 lit.c si d din convenții, precum si declarație notarială autentificat sub nr.41/19.01.2015, după care:
Apărătorii reclamantului depune in ședința publică originalul cererii de renunțare la judecata capătului de cerere cu privire la anularea clauzei inserate la pct.8 lit.c si d din convenții si declarația notarială autentificat sub nr.41/19.01.2015.
Instanța in baza art. 131 Ncpc, pune in discuție competenta instanței.
Apărătorul reclamantului apreciază că instanța este competenta să soluționeze prezentul litigiu.
Instanța in baza art. 131 C.pr.civ., se declara competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, conform art. 94 pct.1 lit.j si art.107 Ncpc. si luând act că nu sunt alte cererii prealabile de formulat, excepții de invocat acordă părții cuvântul pentru propunerea probelor
Apărătorul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, în temeiul art. 258 Ncpc., socotindu-le pertinente, concludente și utile încuviințează reclamantului proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța constată cauza in stare de judecată si acordă părții cuvântul pentru dezbateri pe fond.
Apărătorul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, să se ia act de renunțarea la judecata capătului de cerere cu privire la anularea clauzei inserate la pct.8 lit.c si d din convenții, pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absoluta a clauzelor privind comisioanele abuzive, obligarea paratei la restituirea sumelor achitate cu titlu de comisioane, precum si la plata dobânzii legale intrucat apreciază că sunt abuzive comisioanele percepute, sunt încălcate cumulativ cele trei condiții prevăzute de protecția consumatorului. Mai arată faptul că nu avea cum sa negocieze consumatorul cu banca cat timp comisionul de risc nu a fost definit in mod concret, nu putea fi vorba de negociere. Cu cheltuieli de judecata pe cale separată.
In timpul dezbaterilor se prezintă apărătorul pârâtei, avocat S. N. care depune in ședința publică cu împuternicire avocațială . nr._/2015 care solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise. Totodată arată că, comisionul de risc este parte a contractului, face parte din condiția de acordare a creditului, iar in aceasta clauza nu se poate interveni. Cu privire la caracterul nenegociat arată că exista actele adiționale care dovedesc acest fapt, or reclamantul nu face dovada că ar fi încercat negocierea clauzelor.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitate pârâtei să formuleze concluzii scrise, va amâna pronunțarea, astfel că:
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 04.02.2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2015.
Președinte Grefier
L. V. F. T.
Dosar nr._
R.
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI- SECTIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.1234
Ședința Publică din data de 04.02.2015
INSTANȚA CONSTITUTĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. V.
GREFIER: F. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „acțiune in constatare, clauze abuzive, pretenții, obligația de a face” formulată de reclamantul S. C., in contradictoriu cu pârâta ...
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 21.01.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.02.2015, când, in aceiași compunere, a deliberat si a pronunțat următoarea sentință:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 07.07.2014 sub nr._, reclamantul S. C. a chemat in judecata parata V. Romania S.A., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate caracterului abuziv al clauzelor invocate; restituirea sumelor percepute fără temei legal; precum și obligarea paratei la plata dobazii legale.
În motivarea în fapt a arătat că între reclamant, în calitate de împrumutat și pârâta V. R. SA, în calitate de bancă s-au încheiat convențiile de credit nr._/26.06.2007 si nr._/11.09.2008, iar clauzele prevăzute de al art.5.1 lit.a) din condițiile speciale ale convenției de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008, respectiv cele prevăzute de art. 8.1 lit. c și d din condițiile generale ale convențiilor de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008 sunt abuzive.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat in esență respingerea cererii ca neîntemeiată.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
La termenul din 21.01.2015, reclamantul a depus cerere de renunțare cu privire la constatarea nulității art. 8.1 lit. c și d din condițiile generale ale convențiilor de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008.
În baza art. 406 C., instanța va lua act de renunțarea la judecarea capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al art. 8.1 lit. c și d din condițiile generale ale convențiilor de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008.
Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că prevederile incidente din Legea nr. 193/2000 sunt:
- art. 1 alin.1 – orice contract încheiat între comercianți și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate;
- art. 1 al. 3 - se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii;
- art. 4 al. 1 - o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților;
- art. 4 al. 2 - o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv;
- art. 4 alin.3 teza finală – dacă un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.
De asemenea, art. 79 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului prevede că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Prin legislația în domeniul protecției consumatorului s-a urmărit a se crea consumatorului cadrul necesar pentru a-și proteja în mod eficient drepturile și interesele în raporturile cu comerciantul, plecându-se de la premisa că raportul de forțe dintre consumator și comerciant este net favorabil comerciantului, acesta fiind în măsură sa impună condiții inechitabile, data fiind poziția sa de forța, consumatorul fiind nevoit, să accepte termeni contractuali pe care în condiții obișnuite nu i-ar accepta.
Instanța reține că toate prevederile contractuale ce vor fi analizate nu au fost negociate direct cu consumatorii, în sensul dispozițiilor legale de mai sus, având în vedere că aceste contracte sunt preformulate, standard, iar eventualele diferențe dintre ele nu se datorează negocierii cu clienții, ci particularităților fiecărui client în parte. Aceasta este și motivul pentru care există această parte a contractului intitulată condiții speciale și nu pentru că acestea ar fi fost anterior negociate.
Mai mult, dovada negocierii este în sarcina comerciantului potrivit art. 4 alin.3 teza finală, iar în cauza de față pârâta nu a făcut o astfel de dovadă.
Față de acest aspect, din textele sus-amintite reiese faptul că, pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Prin urmare, aceste din urmă aspecte vor fi avute în vedere.
În fapt, la data de 26.06.2007 și 11.09.2008 părtile au incheiat convențiile de credit nr._ și, respectiv, nr._(f. 15-31). Acesta din urmă a fost modificată prin actul aditional nr. 2/09.11.2010(f. 29-31).
Convențiile stabilesc la art. 3.5 din Condițiile Generale: pentru punerea la dispoziție a creditului, împrumutatul poate datora Băncii un comision de risc, aplicat la soldul creditului, care se plătește lunar, pe toată durata creditului: modul de calcul și scadența/scadențele plății acestuia se stabilesc in Condițiile Speciale, iar la art. 5 lit. a din Condițiile speciale preved „Comisionul de risc: 0,15%(în cazul conventia_/26.06.2007) și 0,26% (in cazul conventiei nr._/11.09.2008) aplicat la soldul creditului, plătibil lunar, in zile de scadenta, pe toata perioada de derulare a prezentei convenții de credit” raportat la clauza prevăzuta laart. 3.5 din condițiile generale care prevede „comision de risc - pentru punerea la dispoziție a creditului, împrumutatul datorează băncii un comision de risc, aplicat la soldul creditului, care se plătește lunar, pe toată perioada creditului; modul de calcul și scadența/scadențele plății acestuia se stabilesc în condițiile speciale.”
Prin actul adițional nr. 2 la contractul de credit nr. _/11.09.2008, comisionul de risc a fost redenumit comision de administrare, cuantumul fiind redus la 0,11%.
Potrivit lit. g din anexa la Legea nr.193/2000, este considerată abuzivă clauza care dă dreptul exclusiv comerciantului să interpreteze clauzele contractuale.
Astfel, în primul rând, instanța constată că terminologia folosită nu este descrisă în cuprinsul condițiilor generale ale contractului încheiat de pârâta pentru ca împrumutatul să fie în deplină cunoștință de cauză cu privire la motivele pentru care sunt percepute aceste sume cu titlu de comision de risc.
De asemenea, nici instanța nu poate aprecia cu privire la legalitatea acestor clauze, din moment ce motivația perceperii acestor comisioane nu este detaliată nici în cuprinsul condițiilor speciale, nici în cel al condițiilor generale ale contractelor analizate. Prin urmare, instanța consideră că și această clauză contractuală privitoare la comisionul de risc este abuzivă și intră sub incidența Legii nr.193/2000.
Clauzele privitoare la plata comisionului de risc nu îndeplinesc cerința de a fi clare și inteligibile, deoarece nu s-a prevăzut în contract motivația perceperii acestuia, astfel încât împrumutatul nu poate înțelege de ce ar trebui să suporte aceste sume, distinct de dobânda convențională achitată, stabilite în abstract, independent de situația sa financiară, de garanțiile pe care le oferă în executarea obligațiilor și de conduita avută în raporturile cu banca.
Pentru aceste motive, instanța apreciază ca fiind abuzive dispozițiile art.5 lit. a din Condițiile Speciale ale Convenției de credit nr._/26.06.2007 și, respectiv, nr._/11.09.2008 modificat prin actul adițional nr. 2.
Pentru acoperirea prejudiciului suferit de reclamant, pentru restabilirea situației anterioare și pentru înlăturarea tuturor consecințelor patrimoniale produse de clauzele abuzive lovite de nulitate absolută, instanța va obliga pârâta să restituie reclamanților sumele încasate in baza contractelor de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008 modificat prin actul adițional nr. 2, cu titlu de comision de risc, redenumit comision de administrare, de la data încheierea primei convenții de credit(iunie 2007) la zi, cu titlu de plată nedatorată, în echivalent în lei, la cursul BNR, sume ce rezultă din planurile de rambursare.
În ceea ce privește acțiunea în restituirea prestațiilor, aceasta este întemeiată pe plata nedatorată, ca urmare a dispariției fundamentului executării prestației reclamantului, prin declararea nulității clauzelor contractuale în baza cărora aceasta și-a executat obligațiile.
Raportând situația de fapt la dispozițiile art. 992 și urm. C.civ., ce reglementează instituția plății nedatorate, instanța constată întrunirea cumulativă a condițiilor acesteia, din moment ce prestația efectuată de reclamanta – solvenscu privire la comisionul de risc a avut semnificația operației juridice a unei plăți, că datoria vizată, deși a existat inițial, a dispărut cu efect retroactiv, ca urmare a desființării clauzelor contractuale respective prin aplicarea sancțiunii nulități absolute, și că, în ipoteza restituirii plății efectuate în temeiul unei obligații lovite de nulitate absolută, legea nu impune condiția erorii solvensului, acesta având dreptul să pretindă restituirea prestației, în caz contrar eludându-se efectele nulității absolute.
Reclamantul are dreptul și la plata dobânzii legale, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a banilor, pentru recuperarea integrală a prejudiciului. Instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului dobândă legală, calculată asupra fiecărei sume percepute de la data introducerii acțiunii până la data restituirii efective
Cu privire la cererea de obligarea a pârâtei la continuarea derulării raporturilor contractuale cu excluderea clauzelor prevăzute de art. art. 8.1 lit. c și d din condițiile generale ale convențiilor de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008, în lipsa constatării caracterului abuziv al acestor clauze, instanța va respinge ca neintemeiat acest capăt de cerere.
Totodată, instanța va respinge si cererea reclamantului de obligare a pârâtei la restituirea sumelor ce vor fi achitate până la data rămânerii definitive a hotărârii, cu titlu de comision de administrare, față de lipsa caracterului cert al acestor sume.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite în parte cerere reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de renunțarea la judecarea capătului de cerere privind constatarea caracterului abuziv al art. 8.1 lit. c și d din condițiile generale ale convențiilor de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008.
Admite în parte acțiunea formulata de reclamantul S. C., cu domiciliul ales la C.Av. M. D. D. in Piatra N., ..5, ., ., in contradictoriu cu pârâta ., cu sediul ales la SPARL, R. & M., in București, . nr.31, sector 1.
Constată caracterul abuziv al art.5.1 lit.a) din condițiile speciale ale convenției de credit nr._/26.06.2007 și nr._/11.09.2008, în consecință, declară nulitatea absolută a acestei clauze.
Obligă pârâta să restituire reclamantului sumele percepute cu titlu de comision de risc/administrare, în perioada iunie 2007 la zi, echivalent în lei la cursul B.N.R. din ziua efectuării plății, și să plătească reclamanților dobândă legală, calculată asupra fiecărei sume percepute de la data introducerii acțiunii până la data restituirii efective. Respinge in rest acțiunea ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04.02.2015.
Președinte Grefier
L. V. F. T.
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 21/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Obligaţie de a face. Încheierea nr. 21/2015. Judecătoria... → |
|---|
