Pretenţii. Sentința nr. 2800/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2800/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 2800/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2800
Ședința publică din data de 11.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. B. A.
GREFIER: V. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții civile, formulată de reclamanta Asociația de proprietari . cu pârâții D. F. și D. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul personal și asistat de avocat P. C. M., cu împuternicire avocațială la dosar (f. 227), lipsind reclamanta și pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că la data de 25.02.2015 reclamanta a depus, în dublu exemplar, un set de înscrisuri, după care,
Nefiind cereri prealabile formulate și nici excepții ridicate, instanța, conform art. 237 C.proc.civ., acordă cuvântul în vederea formulării probatoriului.
Pârâtul, prin avocat, solicită încuviințare probei cu înscrisuri și probei cu expertiză tehnică contabilă, depunând la dosarul cauzei, în dublu exemplar, copie de pe chitanța nr. 5313/26.02.2015.
Având în vedere că pârâtul nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare, instanța pune în discuție decăderea acestuia din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții de ordine privată, conform art. 209 C.proc.civ.
Pârâtul, prin avocat, arată că, neavând cunoștințe juridice și nefiind reprezentat de către un avocat, la data primirii cererii de chemare în judecată nu a cunoscut împrejurarea că avea obligația de a depune întâmpinare. De asemenea, arată că în vederea pronunțării unui hotărâri temeinice și legale în cauză se impune încuviințarea probelor solicitate de către pârât pentru a se dovedi că sumele solicitate de către reclamantă nu sunt cele datorate în realitate de către pârât.
La interpelarea instanței, pârâtul arată că nu a contestat listele de întreținere, invocând totodată prescripția dreptului material la acțiune.
Instanța dispune decăderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții de ordine privată dat fiind faptul că nu a depus întâmpinare în termen, sancțiune menționată în adresa de comunicare a cererii de chemare în judecată și prevăzută în mod expres de art. 209 C.proc.civ.
În temeiul dispozițiilor art. 258 alin. 1 C.proc.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisuri, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Pârâtul, prin avocat, arată că nu mai stăruie în invocarea excepției prescripției dreptului material la acțiune raportat la înscrisurile aflate la dosarul cauzei, privind plățile pe care le-a efectuat.
Instanța ia act că pârâtul nu mai stăruie în invocarea excepției prescripției dreptului material la acțiune.
La interpelarea instanței cu privire la veniturile obținute, pârâtul personal arată că avea o pensie în cuantum de 550 lei, însă în prezent nu realizează niciun venit iar soția sa realizează un venit lunar de aproximativ 500 lei.
Nemaifiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbateri, pe fondul cauzei.
Pârâtul, prin avocat, solicită eșalonarea plății debitului total, precizând că se opune solicitării privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de mediere și alte cheltuieli ocazionate de soluționarea litigiului.
Nefiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, conform art. 394 C.proc.civ.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 25.06.2014, sub nr._, reclamanta Asociația de proprietari . în judecată pe pârâtul D. F., pentru ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la plata următoarelor sume: 5.178,84 lei, reprezentând cote de întreținere restante; 2.852,53 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal; penalități de întârziere ce urmează a fi calculate, în continuare, până la data plății efective; 757,96 lei, reprezentând ajutor de căldură aferent perioadei iunie 2009 – decembrie 2013. Totodată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a precizat, în esență, că pârâtul, în calitate de proprietar al apartamentului nr. 39, nu a mai achitat cotele de întreținere aferente acestui imobil începând cu luna iunie 2009, acumulând un debit în cuantum de 7._ lei.
A mai arătat reclamanta că, potrivit art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice, pârâtul întârziind executare obligației de plată ce îi incumbă cu mult peste termenul prevăzut de art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 sens în care acesta datorează penalități de întârziere
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 194 și urm. C.proc.civ., art. 46-48, 49 și 50 din Legea nr. 230/2007, art. 451 – 453 C.proc.civ.
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru, respectiv timbru judiciar, potrivit 50 alin. 2 din Legea nr. 230/2007.
Pârâtul, deși a fost legal citat, nu a formulat întâmpinare, dar la termenul de judecată din 28.01.2015 s-a prezentat personal, învederând că locuiește împreună cu soția sa, F. E., în apartamentul pentru care se solicită plata cotelor de întreținere.
Prin încheierea de ședință din data de 19.11.204, s-a dispus introducerea în calitate de pârâtă a numitei D. E., soția pârâtului și coproprietara imobilului.
Analizând cauza de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În fapt, pârâții sunt proprietarii apartamentului nr. 39, situat în București, .-18, ., conform contractului de vânzare cumpărare nr._/16.04.1997 (f. 301).
Din listele de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile comune, stabilite și afișate lunar de către reclamantă, aflate la dosarul cauzei (f. 26-38), rezultă că pârâta nu a achitat la termenele stabilite cotele de contribuție la cheltuielile comune de întreținere pentru perioada iunie 2009-decembrie 2013, în cuantum de 5.178,84 lei,, sumă la care s-au calculat penalități de întârziere în valoare de 2.852,53 lei.
Din suma de 5.178,84 lei, pârâții au achitat în total 1.200 lei (f. 302, 328-329), rămânând de achitat 3.978,84 lei.
În drept, instanța reține că, potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, în vreme ce art. 49 alin. 2 din același act normativ, statuează că termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
În același sens, dispozițiile art. 32 din HG nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 (citate în continuare Norme) prevăd că toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari. Aceste cote vor fi calculate pentru fiecare proprietar din condominium și trebuie să fie achitate de către aceștia în termen de maxim 20 zile de la data afișării listei de plată, potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 din Norme.
De asemenea, potrivit art. 45 alin. 3 din Legea nr. 230/2007 și art. 24 alin. 5 din Norme, proprietarii trebuie să aprobe și să alimenteze în avans un fond de reparații cu o sumă plătită în tranșe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociației. În același sens, art. 45 alin. 3 teza finală din Legea nr. 230/2007 prevede că proprietarii membri ai asociației de proprietari pot aproba și alte fonduri cu caracter special, în timp ce art. 24 alin. 1 și 2 din Norme statuează că, în scopul asigurării fondurilor necesare pentru plăți curente, asociația de proprietari stabilește cuantumul și cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment, ce se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar, potrivit hotărârii adunării generale a asociației de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afișate pe lista de plată.
Totodată, conform art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat. În același sens, art. 25 alin. 1 tezele III și IV din Norme statuează că asociația de proprietari poate calcula și percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, iar suma acestora nu poate depăși suma cotei restante la care s-a aplicat.
Prin urmare, proprietarul culpabil de neplata la termen a obligațiilor de întreținere, datorează penalități de întârziere, acestea putând fi stabilite de asociația de proprietari printr-o hotărâre. În cazul în care asociația de proprietari nu a stabilit un mod de calcul și un procent al penalităților, acestea se calculează în funcție de facturile emise de către furnizori (RADET, Apa N.) și se repartizează în funcție de restanțierii existenți. În acest sens, art. 49 alin. 3 din Legea nr. 230/2007 statuează că sumele rezultate din aplicarea penalităților de întârziere vor face obiectul fondului de penalități al asociației de proprietari și se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociației de proprietari de către terți și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune sau alte cheltuieli de natură administrativă.
De asemenea, se reține că proprietarii membri ai asociației, pe lângă drepturile și îndatoririle prevăzute în statutul asociației de proprietari, au dreptul să primească explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari și, eventual, să o conteste la președintele asociației de proprietari, în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată, președintele asociației de proprietari fiind obligat să răspundă la contestație în termen de 7 zile, potrivit art. 12 litera d) din Norme.
În conformitate cu dispozițiile art. 50 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
În cauză, potrivit art. 10 alin. 1 C.proc.civ., reclamanta a reușit să efectueze dovada pozitivă și verosimilă a faptului alegat, în sensul probării existenței obligației de plată în sarcina pârâtei a sumei de 3.978,84 lei, reprezentând debit principal-cote de întreținere restante, acumulate în perioada iunie 2009-decembrie 2013. De asemenea, se reține că restanțele s-au acumulat de mai mult de 90 de zile, iar termenul de plată de maxim 20 zile de la data afișării listei de plată s-a împlinit, sens în care instanța apreciază că reclamanta are împotriva pârâților o creanță certă, lichidă și exigibilă, conform art. 662 alin. 2-4 C.proc.civ.
Totodată, instanța constată că reclamanta a calculat penalități de întârziere stabilite de către furnizori, sens în care pârâții datorează suma de 2.852,53 lei, reprezentând penalități de întârziere.
Pe de altă parte, instanța constată că pârâții nu au contestat listele privind cotele de întreținere, au achitat parțial din debit și au solicitat eșalonarea debitului.
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, în temeiul art. 50 alin. 1, raportat la art. 46, art. 45 alin. 3 și art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, instanța va admite, în parte, cererea reclamantei și va obliga pârâții la plata către reclamantă a următoarelor sume: 3.978,84 lei, reprezentând debit principal-cote de întreținere restante, acumulate în perioada iunie 2009-decembrie 2013; 2.852,53 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal, urmând a respinge cererea în rest, ca neîntemeiată.
Luând în considerare dispozițiile art. 453 alin. 1 – 452 C.proc.civ. și constatând culpa procesuală a pârâților, instanța urmează să îi oblige pe aceștia la plata către reclamantă a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând taxă OCPI (f. 9-10), apreciind cheltuielile judiciare efectuate în cauză drept reale, necesare și rezonabile. În schimb, onorariu perceput reclamantei de către mediator nu se impune a fi recuperat câtă vreme informarea asupra avantajelor medierii este gratuită.
Totodată, luând în considerare solicitarea pârâților și având în vedere dispozițiile art. 397 alin. 3 C.proc.civ., instanța va eșalona plata debitului total de 56.931,37 lei în 8 rate lunare, în cuantum de 577,61 lei, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pentru a dispune eșalonarea, instanța a avut în vedere situația personală a pârâților (persoane înaintate în vârstă și cu venituri modeste), precum și atitudinea acestora (au achitat parte din debit).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea formulată de reclamanta Asociația de proprietari . ales la ., în București, .. 23, sector 5, CIF17779119, în contradictoriu cu pârâții D. F., cu domiciliul în București, .-18, ., sector 2 și D. E., domiciliul la aceeași adresă și reședința în . N..
Obligă pârâții la plata către reclamantă a următoarelor sume: 3.978,84 lei, reprezentând debit principal-cote de întreținere restante, acumulate în perioada iunie 2009-decembrie 2013; 2.852,53 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.
Obligă pârâții să achite reclamantei suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea formulată de reclamantă în rest, ca neîntemeiată.
Eșalonează plata debitului total de 6.931,37 lei în 8 rate lunare, în cuantum de 577,61 lei, începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.03.2015.
Președinte, Grefier,
A. B. A. V. N. E.
Red./Tehnored. ABA/VNE
15.04.2015/5 ex.
| ← Uzucapiune. Hotărâre din 16-03-2015, Judecătoria SECTORUL 2... | Succesiune. Sentința nr. 2948/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
