Pretenţii. Sentința nr. 7956/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7956/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 21-07-2015 în dosarul nr. 7956/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.7956
Ședința publică din data de 21.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. P.
GREFIER: M. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect pretenții privind pe reclamanții C. V. M. și C. C. V. în contradictoriu cu pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Cauza a fost lăsată la o nouă strigare, la finalul ședinței de judecată, conform Regulamentului de ordine interioară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Prin serviciul de registratură, la data de 07.05.2015 reclamanții au depus la dosar, cererea de chemare în judecată certificată în conformitate cu originalul, îndeplinind astfel obligațiile stabilite de către instanță în cadrul procedurii prealabile, filele 31-58; la data de 03.06.2015 pârâta a formulat și înaintat la dosar, întâmpinare, filele 63-76; la data de 15.06.2015 reclamanții au comunicat la dosar, cerere de renunțare la judecată, filele 83-84.
La apelul nominal făcut la a doua strigare nu au răspuns părțile.
În temeiul art. 131 Cod proc. civ instanța procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general material și teritorial în conformitate cu dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k Cod proc. civ. și art 12 alin. 4 din Legea 193/2000.
Instanța ia act de cererea de renunțare la judecată, constată cauza în stare de judecată și reține pricina spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București, la data de 14.04.2015, sub dosarul nr._ reclamanții C. V. M. și C. C. V. în contradictoriu cu pârâta ., au solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de risc, începând cu data semnării convenției de credit nr._/22.02.2007 și până în luna octombrie 2010 inclusiv, în cuantum de 1.241,53 CHF, precum și dobânda legală; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, în motivarea cererii reclamanții au arătat că au încheiat cu ., SUCURSALA A. I., convenția de credit nr._/22.02.2007.
Prin Sentința nr. 806/2014 pronunțată de Judecătoria A. lulia în dosar nr._, rămasă definitivă prin decizia pronunțată de Tribunalul A., a fost admisă acțiunea, s-a constatat nulitatea absolută a clauzelor antemenționate,pârâta fiind obligată la restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de risc începând cu luna noiembrie 2010 și în continuare până la restituirea efectivă a acestora.
De esența nulității este faptul că produce efecte retroactiv, diferențierile cu privire le efectele desființării unui contract fiind relevante în materia rezoluțiunii, respectiv rezilierii, aceasta din urmă producând efecte doar pentru viitor, ca sancțiune a neexecutarii culpabile a obligațiilor asumate printr-un contract cu executare succesivă.
Regimul juridic al nulității nu poate opera diferit în cazul băncii, impunându-se anularea retroactivă a clauzelor abuzive chiar dacă prin aceasta se diminuează câștigul băncii. Cu o minimă diligentă și prudență, care trebuie să o caracterizeze ca și comerciant, Banca trebuia să se asigure că toate clauzele standard preformulate și nesupuse negocierii cu clienții sunt legale, iar în momentul în care a inserat în contracte anumite clauze și-a asumat riscul ca unele dintre acestea să fie declarate abuzive, risc care, în mod evident, nu poate fi transferat consumatorilor, întrucât nemo auditur propriam turpitudinem allegans, (nimeni nu se poate prevala de propria culpă pentru a obține un folos material).
În drept: art. 1092 C.civ.; art. 223, art. 451, art. 453, art. 455 din NCPC.
În dovedire au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Reclamanții au formulat în cauză o cerere de renunțare la judecată.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Procesul civil pornește la inițiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul și limitele procesului, iar asupra acestuia, în condițiile legii, are un drept de dispoziție, drept reglementat prin dispozițiile art. 9 c.pr.civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. 1 c.pr.civ., să renunțe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în ședința de judecată ori prin cerere scrisă.
Întrucât la dosar a fost depusă de către reclamanți cerere scrisă în care arată că renunță la judecată, cum dispozițiile art. 406 alin. 4 c. pr. civ. sunt aplicabile doar în ipoteza în care părțile sunt citate, instanța, în baza art. 406 c.pr.civ., urmează să ia act de renunțarea la judecata cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Ia act de renunțarea reclamanților C. V.-M. având CNP:_ și C. C.-V. având CNP:_, domiciliați în A. I., ., ., jud. A., la judecata în contradictoriu cu pârâta . cu sediul social in București, ., sect.2, înregistrata la ORC București sub nr. J_, Registrul Bancar nr. RB-PJR-048/10.04.2000, CUI_.
Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare, depus la Judecătoria Sectorului 2 București
Pronunțată în ședință publică în data de 21.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. P. M. C.
Red./tehred./M.P./M.C./5ex./07.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7943/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7948/2015. Judecătoria... → |
|---|
