Succesiune. Încheierea nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 27/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 1187/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 27.01.2015
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „succesiune” privind pe reclamanta-pârâtă M. E., în contradictoriu cu pârâți-reclamanți P. F., P. I., P. C., D. E., S. M..
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta-pârâtă, personal și asistată de apărător ales cu împuternicire avocațială aflată la dosar și pârâții-reclamanți prin apărător ales cu împuternicire avocațială aflată la dosar.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, depunerea la dosar la data de 26.01.2015, prin Serviciul registratură de către pârâți a copiilor actelor de stare civilă prin care fac dovada legăturii de rudenie cu defuncta Păcuret A., după care,
Instanța a procedat la legitimarea reclamantei-pârâte, care a prezentat CI, datele de stare civilă ale acesteia fiind consemnate în caietul grefierului de ședință.
La interpelarea instanței apărătorul ales al pârâților-reclamanți arată că a solicitat strigarea cauzei pe lista pricinilor în stare de amânări fără discuții pentru a depune la dosar înscrisuri. Depune la dosar o declarație de notorietate pentru că a observat că în certificatele de naștere ale unor pârâți apare ca și mamă A.. Din declarația de notorietate rezultă că la acea vreme era cunoscută și A. și A..
La interpelarea instanței reprezentanții părților arată că își mențin concluziile de admitere, respectiv de respingere de la data rămânerii în pronunțare și că nu au alte concluzii.
Instanța, în baza art. 150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 260 Cod procedură civilă, urmează a amâna pronunțarea.
Motiv pentru care
DISPUNE:
Amână pronunțarea la 03.02.2015.
Cu cale de atac odată cu fondul.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. CĂTĂLINPUPĂZĂ S. R.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1187
Ședința publică din data de 03.02.2015
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „succesiune” privind pe reclamanta-pârâtă M. E., în contradictoriu cu pârâți-reclamanți P. F., P. I., P. C., D. E., S. M..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru data de 03.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
I.Sesizarea instanței și susținerile reclamantului
Prin cererea formulată la data de 20.02.2012 reclamantul M. E. a chemat în judecată pe pârâții Pacureț F., Pacureț I., Pacureț C., D. E. și Ș. M. solicitând:
1.Să se constate deschisă succesiunea de pe urma bunicii sale și mama pârâților P. A. decedată la data de 28.12.1996
2.Să se constate calitatea de moștenitori ai defunctei Păcuret A.
3.Să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. A. se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., sector 2
4. să se constate că imobilul casa de locuit compus din două camere situat în partea stângă la . din . a fost construită pe terenul defuncților de către mama sa M. T., astfel că nu face parte din masa succesorală a defuncților
5.Să se dispună ieșirea din indiviziune a părților cu privire la terenul și construcția care au aparținut defunctilor P. V. ( a cărui succesiune a fost dezbătută conform certificatului de moștenitor nr. 142 din 30.05.1996 și P. A. prin atribuirea cotelor corespunzătoare fiecărui moștenitor și obligarea celorlalți la plata sultei în cazul în care vor exista diferențe. De asemenea reclamanta solicită să-i fie atribuită în natură suprafața de teren de sub casa edificată de părinții săi.
6.obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat că defuncții P. V. și P. A. au fost părinții pârâților și ai mamei reclamantei (M. T.).
În timpul vieții defuncții au dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 8582 din 19.03.1941 dreptul de proprietate asupra suprafeței de 350 mp. și a construcțiilor edificate pe acest teren.
Se arată de asemenea că aceștia, în timpul vieții au permis mamei reclamantei și soțului acestuia edificarea pe terenul respectiv în partea stângă a intrării a unei construcții cu destinația de locuință.
Reclamanta arată de asemenea că tatăl și sora sa sunt renunțători la succesiune conform certificatelor de moștenitor nr. 44/2001 și 55/2011.
În drept au fist invocate dispozițiile art. 1143 Cod civil, art. 669 Cod civil, art. 676 Cod civil.
În dovedire au fost solicitate probele cu înscrisuir, interogatorii, martpori, expertiza prin care să fie identificate terenul și corpurile de construcții.
II. Întâmpinările formulate de pârâți.
Pârâții Ș. M., P. F. V. și D. E. au formulat întâmpinare prin care au solicitat să se admită în parte acțiunea:
- să se constate că masa succesorală se compune din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren și construcție și nu ½ cum a arătat reclamanta,
- să se respingă capătul de cerere privind excluderea din masa partajabilă a corpului de clădire deținut de reclamanta și constatarea calității sale de unic proprietar
- să fie obligată reclamanta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare pârâții au arătat că fiecare dintre copii defuncților au edificat câte o construcție pe terenul în suprafață de 350 mp, cu excepția pârâtei Ș. M., construcții pe care le-au folosit în exclusivitate. Cu ocazia încercării de dezbatere a succesiunii de pe urma defunctei Pâcureț A. pârâții au constatat că reclamanta are pretenții mai mari decât ceilalți moștenitor astfel că procedura succesorală notarială a fost suspendată.
Pârâtul P. C. a formula întâmpinare și cerere reconvențională (f. 103) prin care a solicitat să se constate că a edificat un corp de construcție format din două camere și un hol pe terenul părinților săi, în anul 1966.
Pârâtul P. I. a depus cerere reconvențională (fila 115) prin care a solicitat să se constate că a edificat un corp de construcție format din două camere și un hol pe terenul părinților săi, în anul 1960 în care a locuit încă de la acea dată.
Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 91 din Legea 71/2011 moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii, adică la data decsului celui despre a cărui moștenire este vorba. În raport de data decesului 28.12.1996, în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
1.Cu privire la deschiderea succesiunii de pe urma defunctei P. A. instanța reține.
Potrivit dispozițiilor art. 651 cod civil succesiunile se deschid prin moarte.
Din cuprinsul certificatului de deces . nr._ (fila 94) reiese că la data de 28.12.1996 a avut loc decesul lui P. A..
În aceste condiții instanța va constata deschisă succesiunea de pe urma defunctei P. A..
2. Cu privire la stabilirea calității de moștenitori, instanța reține următoarele:
P. T. este fiica lui P. V. și P. A., astfel cum reiese din cuprinsul certificatului de naștere aflat la fila 20.
P. T. s-a căsătorit cu P. V., astfel cum reiese din certificatul de căsătorie . nr._, numele soților după căsătorie fiind M..
Reclamanta M. E. este fiica lui M. C. și M. T., conform certificatului de naștere . 3 nr._ (fila 23).
Astfel cum reiese din certificatul de deces . nr._ (fila 24) M. T. a decedat la data de 12.05.2001.
Reiese astfel că reclamanta M. E. este nepoata defunctei P. A..
În ceea ce privește pe pârâții-reclamanți P. F. V., D. E., Ș. M., P. C. și P. I. instanța constată că prin certificatul de moștenitor s-a stabilit că aceștia sunt fii respectiv fiicele defunctului P. V., astfel că implicit sunt și copii lui P. A..
Totodată, instanța reține că între părți nu au existat discuții cu privire la calitatea de moștenitori în calitate de descendenți.
În ceea ce privește pe reclamanta M. E. instanța reține că prin certificatul de moștenitor nr. 55 emis de Biroul Notarilor Publici M. I. și C. M., aceasta este unicul moștenitor al mamei sale M. T., care a dobândit moștenirea lăsată de defunctul P. A. prin retransmitere.
Astfel moștenitorii defuntei P. A. sunt toți pârâții reclamanți P. F. V., D. E., Ș. M., P. C. și P. I. și autoarea reclamantei M. T. cu cote egale de câte 1/6 fiecare.
3.Cu privire la stabilirea masei succesorale rămasă de pe urma defunctei P. A., instanța reține următoarele:
Masa succesorală lăsată de o persoană este reprezentată de totalitatea drepturilor existente în patrimoniul său la data decesului, care nu se sting prin deces și care pot fi transmise succesorilor.
Astfel cum reiese din cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 142 din 30.05.1996 emis de Biroul Notarului Public V. I. (fila 16), masa succesorală lăsată de P. A. este de ½ cota sa parte din dreptul asupra imobilului dobândit împreună cu soțul său P. V. plus cota de 6/24 din cota de ½, din același imobil dobândită prin moștenire, în calitate de soție supraviețuitoare din imobilul situat în București,. ., sector 2, București.
Reiese astfel că defuncta avea la data decesului în total ½, partea sa din imobilul dobândit în timpul căsătoriei plus cota din imobil dobândită prin moștenirea soțului său predecedat (6/24 din ½) adică în total 5/8 din întregul imobil teren și construcții situat în București, ., sector 2.
În ceea ce privește cererea de a se constata că imobilul casa de locuit compus din două camere situat în . a fost edificat de M. T. și nu face parte din masa succesorală instanța o va respinge ca neîntemeiată având în vedere pe de o parte că reclamantul nu a administrat vreo probă pentru dovedirea acestui aspect precum și faptul că edificarea unei construcții pe terenul aflat în indiviziune nu determină nașterea unui drept de proprietate asupra acesteia ci devin aplicabile regulile accesiunii imobiliare situație în care construcția revine proprietarului terenului iar constructorul are dreptul la dezdăunări, după cum a fost de bunăcredință sau de rea credință.
4. Cu privire la cererea de ieșire din indiviziune prin partajarea în natură a imobilului instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 728 Cod civil din 1864 ,,Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate cere oricând împărțeala succesiunii, chiar dacă ar exista convenții sau prohibiții contrarii”.
În cauză părțile au solicitat ieșirea din indiviziune solicitând realizarea partajului în natură, fără ca vreuna dintre părți să ceară însă atribuirea întregului bun.
Din cuprinsul raportului de expertiză realizat în cauză reiese că suprafața totală a terenului este de 365,92 mp pe care sunt amplasate construcții cu destinația de locuință și anexe gospodărești.
Totodată, în raport de suprafața și configurația terenului expertul a arătat că nu este posibilă realizarea unui partaj în natură potrivit cotelor fiecărui moștenitor întrucât s-ar ajunge la o partajare sub minimul suprafețelor prevăzute de regulamentul general de urbanism, nu se poate asigura accesul la calea public.
Totodată expertul a propus partajarea imobilului în două loturi, unul în suprafață de 32,37 mp care să fie atribuit reclamantului corespunzător cotei de 1/6 a acestuia iar al doilea lot să rămână in indiviziune, împărțirea fiind condiționată de posibilitățile de acces la calea publică.
Expertul a reluat același punct de vedere privind imposibilitatea partajării în natură a imobilului și în cuprinsul răspunsului la obiecțiuni.
În raport de argumentele prezentate de expert instanța își va însuși punctul de vedere al acestuia și va reține că imobilul în cauză nu poate fi partajat în natură potrivit cotelor fiecăruia dintre moștenitori.
Deși bunul nu poate fi partajat în natură instanța nu poate face aplicarea dispozițiilor art. 673 10 Cod proc. Civ. și să dispună atribuirea bunului unuia dintre coproprietari având în vedere că niciunul dintre aceștia nu a cerut atribuirea în natură a întregului bun, părțile insistând în partajarea în natură potrivit cotelor fiecăruia.
De asemenea, în cauză nu sunt incidente nici dispozițiile art. 67311 privind vânzarea bunului având în vedere că aceste dispoziții sunt aplicabile în situația în care se solicit ieșirea din indiviziune fără a se cere atribuirea bunului sau o parte din acesta însă în cauză părțile au solicitat atribuirea bunului în natură prin partajarea acestuia, într-o variant corespunzătoare modului de folosire în fapt a acestuia.
În aceste condiții, instanța va respinge cererea reclamanților de ieșire din indiviziune în modalitatea solicitată de aceștia ca neîntemeiată.
5.Cu privire la cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant P. Ionul de a se constata că a edificat un corp de construcție format din două camere și un hol pe terenul părinților săi instanța reține că reclamantul nu a propus administrarea vreunei probe pentru dovedirea acestui aspect deși, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 Cod civil sarcina probei îi revenea.
În ceea ce privește cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată instanța reține:
În cazul cererilor de partaj fiecare dintre părți are concomitent calitatea de reclamant și de pârât, astfel că cheltuielile de judecată, pentru capetele de cerere admise vor fi suportate de fiecare dintre părți, proporțional cu cota sa, exceptând capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune, capăt respins de către instanță.
Astfel, pentru capătul 1 a fost achitată taxa de 19 lei, pentru capătul 2 privind stabilirea calității de moștenitori taxa de 300 lei iar pentru capătul 3 taxa de 600 lei.
Astfel cum s-a stabilit, părțile sunt moștenitori ai defunctului cu cote egale de 1/6 situație în care chletuielile d ejudecată pentru capetele de cerere admise vor fi suportate de fiecare dintre moștenitori. În consecință instanța va obliga pe fiecare dintre pârâți la plata către reclamant a sumei de 153 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctei P. A..
Constată că au calitatea de moștenitori, în cote egale de 1/6 reclamanta M. E., cu domiciliul în sector 2, București, ., ., . P. F., P. I., ambii cu domiciliul în sector 2, București, ., P. C., cu domiciliul în sector 3, București, ., ., ., cu domiciliul în sector 1, București, .. 12, S. M., cu domiciliul în sector 4, București, ., ., .> Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei P. A. se compune din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., sector 2.
Respinge cererea de ieșire din indiviziune prin partajarea în natură a imobilului ca neîntemeiată.
Respinge cererea de a se constata că imobilul casa din locuit compus din două camere situat . Sector 2 a fost edificat de autorii reclamanților și nu face parte din masa succesorală.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant prin care a solicitat să se constate că a edificat un corp de construcție format din două camere și un hol pe terenul părinților săi
Obligă fiecare dintre pârâți la plata sumei de 153,16 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Respinge cererea cu privire la restul sumelor solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 03.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. CĂTĂLINPUPĂZĂ S. R.
Red. O.A.C./ Tehn. P.S.R.
8 ex./09.11.2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1224/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1464/2015. Judecătoria... → |
|---|
