Uzucapiune. Încheierea nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 29-09-2015 în dosarul nr. 9593/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 15.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „uzucapiune” privind pe reclamanți A. D., N. C., în contradictoriu cu pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții, prin apărător ales cu împuternicire avocațială aflată la dosar, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, depunerea la dosar la data de 08.07.2015 prin Serviciul registratură a răspunsului de către DVBL Sector 2, după care:
Instanța pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepții invocate prin întâmpinare.
Apărătorul ales al reclamanților arată că relațiile depuse confirmă susținerile și suspiciunile pe care le-a avut. Relațiile atestă faptul că în anul 1952 proprietatea imobilului în litigiu avea 632 m, în 1958 avea 541,06 m. Anterior acestei date, fosta proprietară I. făcuse o cerere prin care a solicitat reducerea impozitului motivând faptul că erau niște diferențe în ceea ce privește suprafața construcțiilor edificate pe acel teren. La acea dată s-au făcut măsurători pe teren fiind 151,68 construcții și 389,98 teren. Este prima dată când terenul este măsurat și reținut în evidențele fiscale, 541,06 m. Această suprafață se apropie de suprafața pe care reclamantele o au în deținere și care rezultă din măsurătorile făcute cu precizie în care era documentația de cadastru 550 m. În 2013 este măsura 541-550 m. Nu se regăsește nici un document care să ateste modificările, care să ateste un transfer al dreptului de proprietate sau orice altă justificare. În anul 1971 când s-a transferat terenul prin succesiune la autorul reclamantelor, se vorbește de 468 m. Este posibil ca în anul 1971 când s-a transferat certificatul de moștenitor de la I. la autorul reclamantelor, certificatul fiscal să ateste 468 m. Actele pe care le-a depus în eliberarea certificatului de moștenitor trebuiau să ateste 500 m. Pentru soluționarea excepțiilor se impune aplicarea art. 248 pct. 4 C.proc.civ., respectiv unirea excepțiilor cu fondul, considerând că sunt necesare aceleași probe ca și pentru fond. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două părți solicită să fie avut în vedere obiectul cererii și interesul reclamanților. Cele două reclamante sunt moștenitoare, persoane responsabile și care au dorit să execute ceea ce li s-a impus prin certificatul de moștenitor și anume să rectifice rolul fiscal și să intabuleze dreptul de proprietate. Există o diferență mai mare de 10% între suprafața măsurată și cea din acte. Suprafața măsurată este de 558 m, din acte este de 468 m. Diferența dintre cea care s-ar fi acceptat conform reglementărilor legale de 55 m este doar de 32 m. Interesul reclamanților este să își intabuleze dreptul de proprietate. Calitatea procesuală în prezenta cauză trebuie să se raporteze la acest interes. Trebuie identificată persoana față de care se realizează interesul reclamanților. Întocmirea unei documentații cadastrale în raport de care să se înscrie la rol și să plătească taxe de timbru nu poate fi exercitată decât față de STAT care este proprietarul imobilelor și față de M. BUCUREȘTI care este administratorul proprietății imobiliare pe municipiul BUCUREȘTI. Ambele părți au calitate procesuală pasivă. În întâmpinare M. București spune că nu are calitate municipiul ci are doar statul, iar S. spune că nu are calitate statul, că are municipiul care este administratorul proprietății imobiliare plecând cele două pârâte de la premisa că nu s-ar fi făcut dovada că au deținut vreodată sau că dețin terenul. Problema nu se pune dacă au deținut sau dețin terenul. Problema se pune că cele două reclamante au interesul să regleze situația juridică a terenurilor prin înscrierea în Cartea Funciară și nu o pot face decât față de aceste două instituții. În contextul reglementărilor actuale și a soluțiilor date de CEDO, în situația în care vor fi admise cele două excepții, instanța va trebui să arate cine are calitate procesuală pasivă în raport de obiectul cererii și interesul reclamantelor. Nu știe exact cauza. Pe fondul excepțiilor nu dorește amânarea pronunțării.
Instanța reține spre soluționare excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepții invocate prin întâmpinare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 Cod procedură civilă, urmează a amâna pronunțarea.
Pentru aceste motive
DISPUNE
Amână pronunțarea asupra excepțiilor lipsei calității procesuale pasive la data de 22.09.2015.
Cu cale de atac odată cu fondul.
Pronunțată în ședință publică azi 15.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. C. P. S. R.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 22.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „uzucapiune” privind pe reclamanți A. D., N. C., în contradictoriu cu pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22.09.2015, când:
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 Cod procedură civilă, urmează a amâna pronunțarea.
Pentru aceste motive
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 29.09.2015.
Cu cale de atac odată cu fondul.
Pronunțată în ședință publică azi 22.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. C. P. S. R.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9593
Ședința publică din data de 29.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „uzucapiune” privind pe reclamanți A. D., N. C., în contradictoriu cu pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 15.09.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22.09.2015, 29.09.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București la data de 20.02.2015 sub nr._, reclamanții A. D., N. C., în contradictoriu cu pârâții M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că au dobândit prin uzucapiune prin joncțiunea posesiei dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 87 m.p. situat în București, .. 329, sector 2.
În motivarea cererii, în fapt reclamantele au arătat în au dobândit imobilul compus din teren în suprafață de 468 m.p. și construcții în anul 2013 prin moștenire legală de la tatăl lor, decedat la data de 05.08.2013, conform Certificatului de Moștenitor nr. 30/18.11.2013 rectificat prin Încheierea nr. 10/18.12.2013 emise de Biroul Notarial A. D..
Tatăl, A. A., a dobândit imobilul compus din teren și construcții prin moștenire de la proprietara I. M. în anul 1971 conform Certificatului de Moștenitor nr. 108/1971 emis de fostul notariat de Stat sector 2, București.
Autoarea tatălui lor, I. M., a dobândit imobilul prin cumpărare împreună cu soțul său în anul 1922 și prin moștenire legală în anul 1955 de la soțul său G. I. T.. Din Certificatul de Moștenitor nr. 28/1955 rezultă că terenul moștenit de I. M. avea suprafața de 500 m.p. iar din procesul verbal întocmit de inspectorii secției financiare la data de 22.04.1953 rezultă că terenul situat în .. 329, sector 2 era înregistrat în evidențele fiscale în suprafață de 632 m.p.
A. A., autorul său, de la data dobândirii imobilului, în februarie 1971, l-a folosit împreună cu familia sa în mod continuu, neîntrerupt, s-a înscris la rolul fiscal, a plătit impozite și taxe până la data decesului său în anul 2013.
Imobilul compus din teren și construcții la data dobândirii de către tatăl său era împrejmuit pe toate laturile și a fost folosit așa fără nicio modificare în ceea ce privește dimensiunile/lungimea gardurilor și fără ca acesta să facă vreodată măsurători exacte ale terenului; cu siguranță, suprafața de teren în anul 1953 era de 632 m.p.
După decesul tatălui lor reclamantele au intrat în posesia imobilului, au plătit taxele și impozitele aferente proprietății, iar după eliberarea Certificatului de Moștenitor nr. 30/2013 au făcut demersuri pentru întocmirea documentației cadastrale și pentru intabulare/înscriere în Cartea Funciară, dar cererea de deschidere a cărții funciare a fost respinsă prin Încheierea de respingere nr._/23.06.2014 motivat de faptul că documentația cadastrală nu este în conformitate cu normele în vigoare, respectiv diferența între suprafața din acte și cea măsurată depășește 10%.
Din măsurătorile efectuate cu exactitate de către specialistul topometrist pentru teren a rezultat că suprafața totală de teren este de 555 m.p., iar în actele de proprietate suprafața de teren este menționată ca fiind de 468 m.p. astfel că există o diferență de 87 m.p., pe care autorul a folosit-o continuu din anul 1971, netulburat, în nume de proprietar, iar în prezent o folosesc reclamantele, netulburate, gardurile/împrejurimile fiind nemodificate din 1971.
În drept, a învederat dispozițiile art. 1846, 1847, 1860, 1890 V.C.civ.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu 2 martori și proba cu expertiză topo cadastrală.
La cerere au fost anexate înscrisuri (filele nr. 8-22).
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 1505 lei.
Pârâtul M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL a depus la dosar întâmpinare (fila nr. 28) prin care a solicitat în principal respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, la dosar neexistând o dovadă că pârâta ar fi proprietarul terenului solicitat. Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persoana obligată prin raportul juridic născut între părți, fondat pe un act sau fapt juridic. În speță, această identitate nu există, statul nefiind parte în nici un act translativ de proprietate.
Proprietatea publică nu poate fi sub nicio formă uzucapată.
În drept au fost invocate disp. arat. 205 C.proc.civ.
S-a solicitat judecata cauzei în lipsă conform art. 411 N.C.proc.civ.
Reclamantele au depus la dosar răspuns la întâmpinare (fila nr. 37) prin care au solicitat respingerea apărărilor formulate prin întâmpinare ca neîntemeiate.
Pârâtul S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE a depus la dosar întâmpinare (fila nr. 41) prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. La dosar nu s-a făcut dovada că pârâtul ar fi proprietarul nediligent al imobilului în litigiu. A solicitat în principal respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept au fost invocate disp. art. 1890 C.civ.
Reclamantele au depus la dosar răspuns la întâmpinare (fila nr. 45) prin care au solicitat respingerea apărărilor formulate prin întâmpinare ca neîntemeiate.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepții invocate prin întâmpinare, instanța reține:
Reclamantele au arătat că au dobândit imobilul compus din teren în suprafață de 468 m.p. și construcții în anul 2013 prin moștenire legală de la tatăl lor, decedat la data de 05.08.2013, conform Certificatului de Moștenitor nr. 30/18.11.2013 rectificat prin Încheierea nr. 10/18.12.2013 emise de Biroul Notarial A. D..
Tatăl acestora- A. A., a dobândit imobilul compus din teren și construcții prin moștenire de la proprietara I. M. în anul 1971 conform Certificatului de Moștenitor nr. 108/1971 emis de fostul Notariat de Stat sector 2, București.
În certificatul de moștenitor nr. 108/1971 se menționează că I. M., a dobândit imobilul prin cumpărare împreună cu soțul său în anul 1922 și prin moștenire legală în anul 1955 de la soțul său G. I. T..
Totodată, în cuprinsul certificatului de moștenitor nr. S28/1955 din 03.02.1955 se menționează că I. M. a dobândit prin cumpărare împreună cu soțul său prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1939 și transcris la nr. 512/1939 jumătate din imobilul în suprafață de 500 mp situat în București ..
Astfel cum reiese din conținutul art. 36 Cod proc. civ. calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății la executarea unei anumite obligații.
În cazul unui litigiu având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, cum este cazul prezentului litigiu, calitatea procesuală pasivă nu poate aparține decât proprietarului imobilului asupra căruia s-a exercitat posesia pe durata prescrisă de lege.
Din înscrisurile depuse de reclamanți nu numai că nu rezultă că imobilul în discuție s-ar fi aflat în proprietatea privată a statului sau a Municipiului București ci reiese că imobilul a fost dobândit de soții I. M. și I. G. T. prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1939 și transcris la nr. 512/1939.
Așadar, potrivit chiar susținerilor reclamanților imobilul a fost dobândit prin moșteniri succesive de la persoane care la rândul lor dobândiseră dreptul d eproprietate printr-un act autentic și transcris.
În consecință, în raport de toate aceste aspecte nu poate opera prezumția că bunul imobil aparține Statului sau Municipiului București, o astfel de prezumție putând opera exclusiv în cazul în care reclamantul dintr-o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune depune diligențe rezonabile pentru identificarea adevăratului proprietar și, cu toate acestea, nu reușește să-l identifice. În acest caz poate intra în aplicare prezumția simplă că bunul respectiv nu a avut niciodată un proprietar și, ca atare, unitatea administrativ-teritorială în circumscripția căreia se află situat ar fi singura care ar putea invoca un drept asupra acestuia.
Pentru toate aceste motive instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și va respinge acțiunea în consecință
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Respinge acțiunea privind pe reclamanți A. D., cu dom. în sector 2, București, ., N. C., cu dom. în î sector 3, București, .. 204, ., ., în contradictoriu cu pârâți M. BUCUREȘTI PRIN PRIMAR GENERAL, cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independentei, nr. 291-293 ,S. R. REPREZENTAT DE MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în sector 5, București, ., ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac care se va depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței conform art. 396 alin. 2 Cod proc. civ.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. C. P. S. R.
Red. O.A.C./ Tehn. P.S.R.
6 ex./02.12.2015
| ← Obligaţia de a nu face. Încheierea nr. 14/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 9/2015. Judecătoria... → |
|---|
