Uzucapiune. Sentința nr. 3955/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3955/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 10-04-2015 în dosarul nr. 3955/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3955
Ședința publică din data de: 10.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. M.
Grefier: A.-M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei având ca obiect uzucapiune, accesiune imobiliară privind pe reclamanții M. A. și A. Ș. în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar General.
Dezbaterile asupra fondului cauzei și asupra excepției lipsei calității procesuale active și pasive au avut loc în ședința publică de la data de 06.03.2015, consemnate fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 260 alin. (1) din codul de procedură civilă a amânat pronunțarea până la 13.03.2015, 20.03.2015, 27.03.2015, 03.04.2015 și 10.04.2015, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.09.2012 sub nr._, astfel cum a fost precizată în ședința publică din data de 08.03.2013 (f. 14) reclamantul M. N. a chemat în judecată pe pârâtul M. București prin Primar General, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să constate dobândirea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 865 m.p. situat în București, ., sector 2, prin efectul uzucapiunii de 30 de ani și dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției formată din două camere, bucătărie, hol și anexe în suprafață de 40 m.p., edificate pe terenul anterior menționat prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, fără cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantul a arătat că în anul 1974, în contextul inundațiilor produse, autoritățile locale au deviat cursul râului C. și au îndiguit malul, rămânând suprafețe mari de teren libere, reclamantul îngrădind cu acea ocazie o suprafață de 900 m.p. pe care a edificat construcția anterior menționată.
A mai arătat reclamantul că a exercitat o posesie neîntreruptă, publică, netulburată, sub nume de proprietar, fiind îndeplinit condițiile art. 1890 C.civ., iar calitatea procesuală pasivă a pârâtei este determinată de apartenența terenului la domeniul privat al unității administrativ teritoriale.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 488, art. 492, art. 1890 C.civ.
Pârâtul, deși legal citată, nu a formula întâmpinare.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori în administrarea căreia au fost audiați martorii L. I. și R. M. (f. 33 – 141), proba cu expertiză topo întocmită de expert A. I. (f. 75-78) și proba cu expertiză construcții întocmită de expert B. M. (f. 97-103).
La data de 10.05.2013 pârâtul a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei calității procesuale active, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 17.05.2013 instanța a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei calității procesuale active.
La data de 19.07.2013 reclamantul a depus la dosar o cerere de chemare în judecată a altei persoane, respectiv soția sale, doamna M. I., în temeiul art. 57 C.pr.civ., cerere calificată de instanță ca cerere modificatoare.
În ședințele publice din data de 22.11.2013 și din data de 09.05.2014, reclamantul a depus cerere precizatoare în care a arătat că adresa imobilului este București, . (fără număr), sector 2, iar suprafața acestuia este de 810 m.p. conform raportului de expertiză topografică depus la dosar.
Prin contractul de vânzare cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. 2623/13.11.2014 (f. 180-182), reclamanții M. N. și M. I. și-au înstrăinat drepturile litigioase către M. A. și A. Ș., instanța luând act de transmiterea calității procesuale active către aceștia din urmă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, din declarațiile martorilor audiați, L. I. și R. M., coroborate cu susținerile reclamantului M. N., rezultă că acesta din urmă împreună cu soția sa au împrejmuit, în anul 1974, o suprafață de teren situată în București, ., în contextul în care, odată cu sistematizarea râului C., s-au format suprafețe de teren viran.
Soții M. N. și M. I. au susținut că au posedat continuu terenul situat în București, ., începând anul 1974, susțineri ce se coroborează cu declarațiile martorilor care au arătat că soții au stăpânit acest teren sub nume de proprietar, fără a fi tulburați în exercitarea posesiei, iar amplasamentul gardului împrejmuitor nu a fost modificat niciodată.
Terenul stăpânit a fost identificat prin raportul de expertiză topografică întocmit de domnul expert A. I., avizat de OCPI, aceasta având o suprafață de 813 m.p. (f. 186).
Se mai reține că, astfel cum rezultă din susținerile reclamanților coroborate cu declarațiile martorilor audiați, soții M. N. și M. I. au construit fără autorizație de construire, pe terenul anterior menționat, un imobil compus din o cameră, bucătărie și baie identificată prin raportul de expertiză specialitatea construcții întocmit de doamna expert B. M..
Prin prezenta acțiune, astfel cum a fost precizată și modificată, reclamanții M. A. și A. Ș., succesori în drepturi ai soților M. N. și M. I. solicită instanței, în contradictoriu cu pârâtul M. București, să constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 813 mp din București, . prin efectul uzucapiunii, precum și dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren prin efectul accesiunii imobiliare artificiale.
În ceea ce privește excepția calității procesuale active invocate de M. București, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Astfel, soții M. N. și M. I. au susținut că stăpânesc imobilul teren și construcție anterior menționat, aspect dovedit prin declarațiile martorilor audiați. Calitatea procesuală activă în acțiunea dedusă judecății aparține persoanei care se invocă faptul că este posesorul unui imobil, respectiv constructorul acestuia, drepturi pretinse de reclamanții din cauză. Chiar și în situația în care nu s-ar fi dovedit în cauză îndeplinirea condițiilor impuse de art. 1890 C.civ., calitatea procesuală a reclamanților era incontestabilă, punându-se în discuție cel mult temeinicia cererii. Prin urmare, excepția invocată este vădit neîntemeiată
Sub aspectul calității procesuale pasive a pârâtului M. București, prin Primarul General, instanța se reține că din toate probele administrate în cauză nu a putut fi identificat niciun alt proprietar. Dimpotrivă, din adresa nr._/1236/02.03.2015 emisă de Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu – Serviciul Evidență Domeniu Public și Privat (fila 199) rezultă că, deși imobilul nu se identifică printr-o adresă poștală distinctă în evidențele cadastrale, o secțiune a acestuia se suprapune cu terenul inventariat ca domeniu privat al municipalității din . 2.
În caz de eventuală nerecunoaștere a calității procesuale pasive a pârâtului M. București, prin Primarul General, reclamanții s-ar afla în imposibilitatea de valorificare a drepturilor lor rezultând dintr-o îndelungată stăpânire a unui imobil din cauza lipsei unei activități coerente a Statului privind publicitatea imobiliară referitoare la înscrierea dreptului de proprietate. Or, apărarea efectivă a dreptului de proprietate impune și adoptarea unor măsuri pozitive de protecție, ce semnifică existența unor obligații pozitive în sarcina autorităților statale competente, acolo unde există o legătură între măsurile pe care un reclamant le-ar putea aștepta în mod legitim de la acestea, raportate la exercitarea prerogativelor conferite de stăpânirea unui bun. Aceasta ar fi însemnat inclusiv obligația Statului de a reglementa și implementa activitatea privind publicitatea imobiliară în așa fel încât să permită instanțelor naționale să soluționeze în mod eficace și echitabil orice eventual litigiu referitor la un teren cu privire la care reclamantul are cel puțin o speranță legitimă de a obține dreptul de proprietate cu privire la un teren (speranță legitimă decurgând dintr-o îndelungată stăpânire, de care legea leagă producerea unor efecte.
Față de aceste considerente, instanța constată că și excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, în drept, instanța reține că potrivit art. 1890 C.civ., pentru a se putea dobândi proprietatea bunului prin uzucapiune, cel care invocă acest mod de dobândire al proprietății trebuie să îndeplinească două condiții: să posede bunul în tot timpul prevăzut de lege, și anume 30 de ani și posesia sa să fie utilă, în sensul că posesia nu trebuie să fie afectată de vreunul din viciile discontinuității, violenței, clandestinității și echivocului. Legea nu impune celui care invocă această prescripție să producă vreun titlu și nu i se poate opune reaua credință.
Referitor la prima dintre condițiile enunțate anterior, instanța reține, din declarațiile celor doi martori audiați în cauză, că reclamanții au exercitat acte de folosință cu privire la imobilul situat în București, . de cel puțin 40 de ani.
În consecință, fiind astfel dovedit în cauză elementul material al posesiei, instanța constată că, drept urmare a aplicării a prezumției instituite de art.1854 C. civ., care face din elementul material al posesiei dovada elementului intențional, prezumție ce nu a fost răsturnată în cauză printr-o dovadă contrară, reclamanții au probat posesia exercitată de aceștia.
Cu referire la cea de-a doua condiție a uzucapiunii de 30 de ani, instanța reține că posesia exercitată de reclamanți este utilă, fiind exercitată în mod continuu și în mod public, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, precum și în mod pașnic, nefiind administrate în cauză probe din care să rezulte că posesia a fost dobândită sau conservată prin acte de violență. De asemenea, instanța constată că posesia reclamanților a fost exercitată și fără echivoc.
În consecință, constatând că sunt îndeplinite în cauză cele două cerințe prevăzute de art.1890 C.civ., instanța apreciază drept întemeiată cererea formulată de către reclamanți, astfel cum a fost precizată și modificată, în privința constatării dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 813 m.p. situat în București, . astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză completat întocmit de expert A. I., pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9 (fila 186).
În ceea ce privește cel de-al doilea capăt de cerere, instanța reține că potrivit prevederilor art.492 C.civ. „orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de proprietarul acelui pământ cu cheltuiala lui și că sunt ale lui până ce se dovedește din contră”. Acest text de lege instituie o prezumție legală relativă, susceptibilă de a fi răsturnată prin dovada contrară, potrivit căreia o construcție edificată pe un teren se consideră a fi fost ridicată de către proprietarul terenului respectiv, în nume propriu și pe cheltuiala sa.
Astfel cum rezultă din întreg probatoriul administrat în cauză, instanța constată că pe suprafața de teren în litigiu soții M. N. și M. I. au edificat o construcție compusă dintr-o cameră și dependințe, având o suprafață utilă de 28,20 m.p.
Se constată astfel de către instanță că, referitor la construcția sus menționată, așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză tehnică judiciară, devin incidente dispozițiile art.492 C.civ. și, având în vedere că prezumția de proprietate asupra construcției respective în favoarea reclamanților nu a fost răsturnată în cauză prin dovada contrară, instanța reține că aceștia au dobândit prin efectul accesiunii imobiliare dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe terenul în suprafață de 813 m.p. situat în București, ..
În raport de toate aceste considerente de fapt și de drept, instanța va admite acțiunea precizată și modificată și va constata că soții M. N. și M. I. au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 813 m.p. situat în București, ., astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză completat întocmit de expert A. I., pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9 (fila 186). Totodată, va constata că soții M. N. și M. I. au dobândit prin accesiune dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe terenul anterior menționat, construcție alcătuită din o cameră, baie și bucătărie, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert B. M..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale active și pasive.
Admite acțiunea modificată privind pe reclamanții M. A., domiciliat în Oraș Voluntari, ., ., ., J. Ilfov, și A. Ș., domiciliat în București, ., .. 4, ., sector 2, în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar General, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6.
Constată că soții M. N. și M. I. au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 813 m.p. situat în București, ., astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză completat întocmit de expert A. I., pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9 (fila 186).
Constată că soții M. N. și M. I. au dobândit prin accesiune dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe terenul anterior menționat, construcție alcătuită din o cameră, baie și bucătărie, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză întocmit de expert B. M..
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.04.2015.
PREȘEDINTE: GREFIER:
A. M. A.-M. I.
RED. M.A./17.07.2015/5ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3893/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 3970/2015. Judecătoria... → |
|---|
