Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4072/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4072/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 4072/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4072
Ședința din camera de consiliu din data de 24.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D.-I. S.
Grefier: A.-T. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de reclamanta G. S. ENERGY ROMANIA SA prin mandatar EOS KSI ROMANIA SRL în contradictoriu cu pârâtul V. L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Cauza se judecă în cameră de consiliu fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În baza art. 258 raportat la art. 255 C.p.c., instanța încuviințează proba cu înscrisuri, apreciind că aceasta este admisibilă, ducând la soluționarea cauzei.
Instanța, socotindu-se lămurită, în baza art. 394 C.p.c. declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 20.10.2014, sub numărul de dosar_, având ca obiect cerere de valoare redusă, reclamanta . Romania SA prin mandatar EOS KSI ROMANIA SRL a chemat în judecată pe pârâtul V. L., solicitând instanței obligarea pârâtului la plata sumei de 706,91 lei reprezentând contravaloare facturi neachitate, precum și la plata sumei de 8,80 lei cu titlu de majorări de întârziere începând cu data de 20.03.2014, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamanta a arătat că în baza relațiilor comerciale ce au constat în furnizarea de către reclamanta-creditoare G. S. Energy Romania SA de gaze naturale către pârâta-debitoare, au fost emise mai multe facturi fiscale.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025-1032 NCPC.
În dovedirea susținerilor a depus înscrisuri la filele 13-20 din dosar.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei (f.3).
Pârâtul nu a formulat întâmpinare în cauză.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cauza prin prisma probatoriului administrat, instanța reține:
În fapt, între pârât și S.C. G. S. Energy România S.A. s-a încheiat contractul-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la consumatorii casnici_/07.06.2013, iar în baza acestui contract, pârâtei i-au fost prestate servicii de furnizare a gazelor naturale pentru contravaloarea cărora au fost emise facturile fiscale . nr._ și . nr._ (filele 18-19).
Ca o chestiune prealabilă, instanța reține că potrivit art. 102 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, actul juridic este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Pentru aceste motive, fața de data încheierii contractului nr._/07.06.2013, instanța va analiza prezenta cerere prin prisma dispozițiilor legale ale Codului civil din 2009.
În conformitate cu prevederile art. 1025 NCPC titlul privind procedura cererilor cu valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de_ lei la data sesizării instanței.
Analizând dispozițiile legale menționate anterior, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile pentru judecarea cererii potrivit acestei proceduri speciale având în vedere că valoarea obligației principale (706,91 lei) nu depășește pragul maxim de 10.000 lei, iar prezentul litigiu nu se încadrează printre cele prevăzute la art.1025 alin. 2 și 3 NCPC ca fiind exceptate de la aplicarea procedurii cererilor cu valoare redusă.
În temeiul art. 1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul neîndeplinirii în mod culpabil a obligațiilor asumate prin contract se angajează răspunderea contractuală a persoanei vinovate, aceasta fiind obligată să repare celeilalte părți prejudiciul produs prin neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației.
Raportat la cauza dedusă judecății, instanța apreciază că, sunt îndeplinite condițiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei respectiv existența faptei ilicite, existența unui prejudiciu, existența raportului de cauzalitate direct între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția pârâtei care îmbracă forma culpei.
Referitor la prima condiție aceea a existenței unei fapte ilicite instanța reține că aceasta constă în neexecutarea obligației contractuale, respectiv achitarea de către utilizator a contravalorii facturilor reprezentând serviciile prestate, în termen de 15 de zile de la emiterea facturii.
Cu privire la existența unui prejudiciu, instanța reține că acesta constă în suma de 706,91 lei pe care pârâta avea obligația de a o achita până la data stabilită prin facturile fiscale. Prejudiciul îndeplinește condiția certitudinii, lichidității și exigibilității, potrivit art. 662 NCPC, întrucât existența acestuia rezultă din contractul încheiat și facturile fiscale. Factura fiscală are natura juridică a unui înscris sub semnătură privată care face dovadă împotriva emitentului și în favoarea destinatarului ei. Însă în condițiile în care factura este acceptată la plată de către destinatar ea face dovadă și împotriva acestuia în ceea ce privește existența actului juridic și executarea operațiunii care constituie obiectul ei. În speță, facturile fiscale care atestă creanța reclamantei reprezintă acte de executare a contractului încheiat între părți, fiind emise în baza acestuia, iar contractul a fost însușit de părți prin semnătură necontestată în cauză. În al doilea rând, acceptarea facturilor rezultă și din faptul că pârâta nu a contestat cuantumul facturilor fiscale, deși avea această posibilitate, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 1 alin 1 ale Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1077/2003, în temeiul cărora reclamanta este îndreptățită să emită facturi fiscale cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare într-un singur exemplar, situație în care acceptarea facturilor se poate face și tacit, prin necontestarea acestora.
În continuare, instanța reține că este îndeplinită în speță și condiția existenței unui raport de cauzalitate între neexecutarea obligației asumate prin contract și prejudiciu întrucât acesta din urmă este consecința logică și directă a nerespectării de către pârât a obligației de plată a contravalorii serviciilor prestate. Astfel, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unei sume de bani, debitorul este prezumat a fi în culpă prin simpla neexecutare a acesteia la scadență.
În ceea ce privește cerința culpei pârâtului, instanța reține că debitorul va fi obligat la plata despăgubirilor nu numai atunci când acționează cu intenția de a-l păgubi pe creditor, ci ori de cate ori nu va dovedi existența unei cauze străine, neimputabile, exoneratoare de răspundere. În același timp, textul de lege instituie și o prezumție de vină în sarcina pârâtului, prezumție relativă, care, însă, în cauză, nu a fost răsturnată de pârât, nici prin dovada cazului fortuit sau a celui de forță majoră și, nici prin dovada vinovăției reclamantei.
Referitor la condiția punerii în întârziere a debitorului obligației neexecutate culpabil, instanța reține că potrivit art. 1523 alin. 2 lit. a C.civ. acesta era de drept în întârziere de la scadență.
Referitor la suma de 8,80 lei reprezentând contravaloarea majorărilor și dobânzilor instanța reține că din extrasul de cont coroborat cu modul de calcul al penalităților rezultă modalitatea în care creditoarea a calculat această sumă, astfel încât au fost respectate dispozițiile art. 8 din contract referitoare la penalitățile de întârziere.
Pentru toate aceste considerente, instanța apreciază că cererea reclamantei este întemeiată, urmând să oblige pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 706,91 lei cu titlu de debit, precum si la plata penalităților de întârziere in cuantum de 0,03% pe zi calculate la suma de 706,91 lei de la data de 20.03.2014 si pana la data achitării efective.
Față de dispozițiile art. 453 alin. 1 NCPC, potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul să îi plătească cheltuielile de judecată, și față de cererea expresă a reclamantei în acest sens, instanța constată culpa procesuală a pârâtului în declanșarea prezentului litigiu, motiv pentru care îl va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată suportate de către reclamantă cu prilejul soluționării cererii în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta G. S. ENERGY ROMANIA SA LA MANDATAR EOS KSI ROMANIA SRL CUI_ J_ cu sediul în sector 2, București, .. 10A, .. 7 în contradictoriu cu pârâtul V. L. CNP_ cu domiciliul în sector 3, București, I. I. SOLD, nr. 2A, .> Obligă pârâtul la plata sumei de 706,91 lei cu titlu de debit, precum si la plata penalităților de întârziere in cuantum de 0,03% pe zi calculate la suma de 706,91 lei de la data de 20.03.2014 si pana la data achitării efective.
Obliga parata la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Executorie.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER, D.-I. S. A.-T. M.
Red./Dact.: D.I.S./A.T.M./4 ex.
Comunicări:
Grefier:
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 4086/2015. Judecătoria SECTORUL... | Pretenţii. Sentința nr. 4066/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
