Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 652/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 652/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 652/2015
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 652
Ședința publică din data de 23.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. M. V.
Grefier – D. Ș.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de reclamantul N. M. în contradictoriu cu pârâții P. A. ȘI V. G., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 16.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrală din prezenta, când instanța, in vederea depunerii de concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23.01.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.01.2013 sub nr. de mai sus, reclamantul N. M., în contradictoriu cu pârâtele P. A. și P. G., a solicitat instanței să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 284/03.12.1996 de către BNP D. D..
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că reclamantul și pârâta P. A. sunt frați, fiind fii lui N. A. și N. I., ambii decedați. Prin sentința civilă nr._/14.11.1994 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 2 s-a constatat dobândirea prin uzucapiune de către defuncți a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în ., sector 3, București. Ulterior, părinții reclamantului încheiat cu pârâta P. A., sora reclamantului, contractul de vânzare – cumpărare a imobilului menționat, stabilindu-se un preț de 2 milioane lei vechi, vânzătorii rezervându-și dreptul de uzufruct. Relativ la acest contract, reclamantul a precizat că semnătura care apare la rubrica vânzător nu aparține mamei sale, fiind falsificat. De asemenea, s-a mai învederat instanței că prețul stabilit de către cele două părți nu este nici sincer și nici serios întrucât nu a fost plătit. În plus, a arătat în continuare reclamantul, prețul este disproporționat, derizoriu în raport cu valoarea bunului, reprezentând echivalentul a două salarii medii la nivelul anului în care a fost încheiat contractul. De altfel, la o distanță de 2 ani și patru luni pârâții au înstrăinat ½ din imobil în schimbul unui preț de 40 milioane lei vechi, aspect care rezultă din contractul autentificat sub nr._99.
La termenul de judecată din data de 21.06.2013 ( f. 41 ) reclamantul a depus o precizare în cuprinsul căreia a menționat faptul că prețul stabilit este neserios, iar caracterul fictiv al acestui element al contractului de vânzare – cumpărare este în legătură cu prima cauză de nulitate, respectiv falsificarea semnăturii.
În drept au fost invocate prevederile art. 5, art. 966, art. 1303, art. 1172 C.civ.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea administrării probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertiză grafică.
La data de 19.04.2013, pârâtele au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.
În drept au fost invocate prevederile art. 115 și următoarele C.p.civ.
În probațiune s-a solicitat încuviințarea administrări probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertiză.
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, testimonială, interogatoriu și expertiză grafică ( f. 89-95).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin promovarea prezentei cereri de chemare în judecată, reclamantul urmărește constatarea nulității contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 284/03.12.1996 de către BNP D. D., contract prin care părinții săi N. A. și N. I., în calitate de vânzători, au înstrăinat către P. A., sora reclamantului, imobilul situat în ., compus din teren în suprafață de 384 mp și casă de locuit formată din trei camere, cameră, bucătărie, verandă, hol, în schimbul unui preț de 2.000.000 lei și cu rezerva dreptului de uzufruct viager.
În susținerea cererii sale, reclamantul invocă două cauze de nulitate:
- lipsa consimțământului, în sensul că vânzătoarea N. I. nu și-a dat acordul la încheierea contractului, semnătura fiind falsificată
- prețul nu e sincer și serios
Instanța apreciază că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate.
Astfel, în ceea ce privește lipsa consimțământului, derivată din falsificarea semnăturii vânzătoarei N. I., instanța, reținând concluziile raportului de expertiza grafica întocmit în cauza, conform căruia cea de-a doua semnătură de pe contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 284/03.12.1996 de către BNP D. D. a fost executată de către N. I. ( f. 94 verso ), urmează să respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată pentru acest motiv. Instanța a acordat valoare probatorie acestei lucrări, apreciind că este riguros fundamentată, fiind aptă a susține concluzia mai sus menționată, expertul formându-și convingerea din examinarea științifică a scriptelor de comparație, astfel cum se reflectă în considerentele raportului de expertiză.
Relativ la caracterul sincer și serios, instanța reține că potrivit art. 1303 C.civ., în contractul de vânzare cumpărare, prețul trebuie să fie serios.
Prin preț sincer se înțelege un preț real, pe care părțile să-l fi stabilit nu în mod fictiv, ci în scopul de a fi cerut și plătit în realitate. Examinând piese probatorii ale dosarului, instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada că prețul nu a fost stabilit cu intenția de a nu fi datorat, ci, din contră, din cuprinsul contractului rezultă că acesta a fost plătit la data autentificării contractului.
Prin preț serios trebuie înțeles un preț din al cărui cuantum să nu rezulte că acesta este derizoriu, respectiv atât de disproporționat în raport de valoarea bunului vândut astfel încât practic să nu existe preț, cu alte cuvinte, obligația de plată a cumpărătorului să fie lipsită de obiect.
În cauză, prețul de 2.000.000 lei (ROL) negociat de părți la încheierea contractului nu este un preț neserios, deoarece acesta a fost stabilit în considerarea relațiilor apropiate de rudenie dintre părți – pârâta fiind fiica vânzătorilor, dar și avându-se în vedere că prin contract s-a transmis numai nuda proprietate, atâta timp cât uzufructul a rămas vânzătorilor cu caracter viager – dreptul de uzufruct fiind un drept patrimonial, care diminuează valoarea bunului vândut. Astfel, prețul de 2.000.000 lei menționat în contract, stabilit în considerare a relațiilor de familie și a dreptului de uzufruct rezervat de către vânzători, este apreciat de instanță ca fiind un preț serios. De altfel, din interogatorul administrat în cauă rezultă că relațiile reclamantului cu familia sa au fost deosebit de reci, pârâta fiind cea care locuia cu părinții săi, ocupându-se și de îngrijirea acestora.
În condițiile art. 274 alin.1 C.pr.civ., având în vedere soluția de respingere a acțiunii reclamantului, instanța va obliga reclamantul către pârâte la plata sumei de 2.500 lei, reprezentând onorariu pentru avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul N. M., cu domiciliul in sector 2, București, .. 4, ., . cu pârâții P. A., cu domiciliul in sector 3, București, ., ȘI V. G., cu domiciliul in sector 2, București, ., ., ..
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Obligă reclamantul la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariu avocat în valoare de 2.500 lei.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.01.2015.
Președinte Grefier
A. M. V.D. Ș.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 615/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 476/2015. Judecătoria... → |
|---|
