Contestaţie la executare. Sentința nr. 3088/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3088/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 3088/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 3088
Ședința publică din 05.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. A.
Grefier: C. N.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de contestatorii M. I., M. N., în contradictoriu cu intimații I. E. FINANCE SA și S. D., COSOREANU SI ASOCIATII, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns contestatorii M. I., personal, legitimat cu CI . nr._, M. N., personal, legitimată cu CI . nr._, și prin apărător, lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
La interpelarea instanței, contestatorul M. I., personal precizează că a achitat jumătate din cuantumul cheltuielilor de xeroxare și depune chitanța la dosar.
Instanța acordă cuvântul pe excepția lipsei calității procesuale pasive a S. D., COSOREANU SI ASOCIATII.
Contestatorii, prin avocat solicită respingerea excepției având în vedere disp. art. 187 ș.u. din Codul civil, unde se menționează calitatea de persoane juridice, inclusiv a entităților nedeclarate în mod exclusiv de lege, Codul civil intervenind ulterior Legii nr. 188/2000 și prin urmare consideră că S. are personalitate juridică din punct de vedere al acestui cod, iar toate actele pe care le critică în acest dosar sunt efectuate după . noului Cod civil. În ceea ce privește calitatea efectivă de intimat în acest dosar, chiar și în ciuda deciziei Curții Constituționale, consideră că S. are calitate prin prisma faptului că, actele de executare pe care le-au contestat au fost efectuate de societatea de executori fără nicio investire din partea creditorului. Cheltuielile de judecată din acest dosar nu pot fi imputate creditorului câtă vreme creditorul și-a respectat obligațiile rezultate din convenția cu debitorii și nu a făcut niciun demers suplimentar pentru continuarea executării silite. Mai arată că executarea silită este suspendată, nu curge niciun termen de prescripție în ceea ce privește executarea cheltuielilor de executare, care nu au fost achitate de creditor până la acest moment ca să poată face cerere de continuare a executării silite.
Instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a S. D., COSOREANU SI ASOCIATII ca neîntemeiată raportat motivele invocate în prezenta contestație, respectiv faptul că actele ar fi fost efectuate numai și numai de către S. D., Cosoreanu Si Asociatii, în baza propriei voințe și nu la cererea creditoarei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul în vederea formulării de probatorii.
Contestatorii, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri.
Întrucât nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, în baza art. 392 din Noul C.pr.civ. instanța declară cercetarea judecătorească închisă, deschide dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Contestatorii, prin avocat solicită admiterea contestației la executare, să se constate că nu a intervenit nicio cauză de reluare a executării silite, singura modalitate de reluare în acest dosar fiind o cerere din partea creditorului. Neexistând cererea, executorul nu poate continua executarea silită. Prin cererea de suspendare formulată în data de 19 februarie de către creditor nu se invocă nicio excepție și nu se solicită continuarea executării silite cu privire la cheltuielile de executare. Solicită cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru și cheltuieli de xeroxare.
Instanța socotindu-se lămurită, în baza art. 394 din N.C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.04.2014, contestatorii M. I. și M. N. au formulat, în contradictoriu cu intimata I. E. FINANCE SA, contestație la executare împotriva tuturor actelor de executare întocmite de S. D., C. și Asociații în dosarul de executare nr. 1471/2013 începând cu data de 19.02.2014 prin care au solicitat: 1. în temeiul art. 35 raportat la art. 700 alin. 2 N.C.proc.civ., să se constate inexistența dreptului de a continua executarea silită în dosarul nr. 1471/2013, ca/urmare a cererii de suspendare a executării silite formulate de creditorul-intimat la data de 19.02.2014. 2. în temeiul art. 703 N.C.proc.civ., să se constate nulitatea actelor de executare întocmite de S. D., C. și Asociații în dosarul de executare nr. 1471/2013 ulterior datei de 19.02.2014.
În motivarea, în fapt, contestatorii au arătat că, la data de 18.02.2014, s-a încheiat o tranzacție cu creditorul I. E. FINANCE S.A. prin care s-au obligat să plătească în mod accelerat datoria restantă și să ajungă la zi cu ratele în cel mai scurt termen posibil. Părțile au stabilit obligații reciproce interdependente, respectiv debitori s-au obligat să plătească ratele conform tranzacției și să renunțe la contestația la executare formulată (dosar nr._ ), iar creditorul s-a obligat să suspende executarea silită în dosarul nr. 1471/2013 cât timp debitorii își îndeplinesc obligațiile asumate.
La data de 19.02.2014, contestatorii s-au îndeplinit obligația de a renunța la judecata contestației la executare și creditorul I. E. FINANCE S.A. și-a îndeplinit obligația de a solicita S. D., C. și Asociații suspendarea executării silite conform art. 700 alin. 2 N.C.proc.civ.
De la momentul semnării tranzacției și până în prezent, contestatorii și-au executat întocmai obligațiile asumate prin tranzacția din 18.02.2014, iar în considerarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 188/2000, la data de 26.02.2014, este emisă încheierea de suspendare a executării silite în dosarul nr. 1471/2013.
Ignorând propria încheiere de suspendare, la data de 10.03.2014 executorul admite la dosar un raport de expertiză evaluatorie asupra apartamentului debitorilor, iar, ulterior, la data de 17.03.2014. dl. executor C. I. I. i-a înștiințat prin adresa din 07 ianuarie 2014 că trebuie să plătească cheltuielile de executare din dosarul nr. 1471/2013.
Având în vedere faptul că, anterior, prin încheierea din 26.02.2014, acesta suspendase executarea silită, la data de 21.03.2014 au depus la dosarul de executare punctul lor de vedere prin care au învederat că efectele suspendării executării silite sunt guvernate de dispozițiile art. 700 și ale art. 703 N.C.proc.civ. astfel încât executarea silită nu va putea continua în dosarul nr. 1471/2013 indiferent de sumele pretinse spre executare. Executorul judecătoresc, însă, continuă executarea silită împotriva lor pentru plata cheltuielilor de executare comunicându-le, la data de 15.04.2014 și 16.04.2014 mai multe acte de executare nou întocmite.
Nici alin. 4 și 5 din art. 39, în forma anterioară abrogării prin Legea nr. 76/2012, nu prevedeau că suspendarea nu va produce efecte față de onorariul executorului judecătoresc, astfel cum pretinde C. I. I..
Conform art. 700 din Noul Cod de procedură civilă suspendarea executării silite presupune că pe toată perioada acestei suspendări nu mai poate fi efectuat niciun act de executare silită, iar executarea silită va putea continua doar „după încetarea suspendării" (art. 700 alin. 5).
Nu există niciun text de lege în codul de procedură civilă sau în Legea nr. 188/2000 care să afirme că „cererea de suspendare formulată de către creditor nu produce efecte față de dreptul executorului judecătoresc la plata onorariului și la achitarea cheltuielilor de executare” (conform opiniei exprimate de executorul judecătoresc). Mai mult, există dispozițiile art. 703 din Noul Cod de procedură civilă ce reglementează nulitatea actelor de executare efectuate cu „nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare".
Abuzul executorului judecătoresc constă nu doar în emiterea unor acte de executare lovite de nulitate absolută, ci și în acceptarea unei sub-evaluări a apartamentului debitorilor cu cca 10.000 euro și în scoaterea la vânzare a apartamentului debitorilor pentru o creanță mai mică de 10.000 lei deși amândoi au venituri ce pot fi executate (limită menționată de art. 812 alin. 5 N.C.proc.civ.).
Contestatorii au considerat că executorul judecătoresc se află într-o profundă eroare în privința obligației de plată a cheltuielilor de executare, în sensul că debitorii nu contestă obligația în sine, ci contestă în acest moment caracterul exigibil, cert și lichid al acestor cheltuieli de executare silită pretinse.
În ceea ce privește cererea contestatorilor de constatare a inexistenței dreptului de a continua executarea silită în dosarul nr. 1471/2013, au menționat că aceasta se întemeiază pe dispozițiile art. 35 raportate la art. 700 alin. 2 N.C.proc.civ. deoarece la data prezentei contestații la executare, executarea silită este deja suspendată prin încheierea din 26.02.2014 întocmită de executorul judecătoresc.
La data de 19.05.2014, contestatorii M. I. și M. N., în conformitate cu prevederile art. 204 alin. 1 NCPC, au formulat cerere prin care au modificat cadrul procesual pasiv în sensul că înțeleg să se judece și cu S. D., C. ȘI ASOCIAȚII (f. 60).
Au arătat că, în contextul discuțiilor avute cu ocazia emiterii încheierii din 12.05.2014, au aflat că actele de executare contestate în prezentul dosar nu au fost efectuate în baza vreunei cereri din partea intimatei-creditoare I. E. FINANCE SA, culpa în întocmirea actelor aparținând în exclusivitate S. D., C. Și Asociații, față de această informație, au înțeles să solicite introducerea în cauză în calitate de intimată și a societății civile de executori judecătorești.
Deși licitația publică a fost suspendată în urma unei înțelegeri între contestatori și executorul judecătoresc cu privire la plata cheltuielilor de executare, contestația la executare formulată de ei are în continuare obiect constând în anularea actelor de executare întocmite între 19.02.2014 și 12.05.2014 întrucât actele de executare nu pot fi anulate decât de către instanța de judecată.
La data de 30.07.2014 S. D., C. ȘI ASOCIAȚII a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Societății Civile Profesionale De Executori Judecătorești D., C. & Asociații.
În motivare, a arătat că, în toate contestațiile la executare, calitate procesuală au doar părțile din raportul juridic, respectiv creditorul și debitorul obligației și nu organul de executare silită. Potrivit art. 41 și 45 din Statutul U.N.R.J, S.C.P.E.J D., C. & Asociații, nu are personalitate juridică distinctă, iar potrivit art. 43 din Statutul U.N.E.J, indiferent de forma de desfășurare a activității, în mod individual sau prin asociere, atribuțiile personale și răspunderea pentru actele întocmite revin exclusiv executorului judecătoresc care le-a întocmit.
Pe fondul cauzei, S. D., C. Și Asociații a făcut următoarele precizări:
În fapt, după comunicarea somațiilor către debitorii D. D., M. N. si M. loan, dl. M. loan s-a prezentat la sediul lor si le-a adus la cunoștința ca este „in negocieri cu creditorul pentru a achita eșalonat". În data de 19.02.2014, creditorul, I. E. Finance SA a depus o cerere prin care a solicitat suspendarea executării silite intrucat s-a semnat o convenție intre parti prin care s-a convenit plata eșalonată a creanței prevăzute in contractul de credit. Prin cererea sa, creditorul a menționat ca i-a adus la cunoștința debitorului M. loan faptul ca plata onorariul executorului judecătoresc revine in sarcina acestuia, urmând a fi achitat de debitori. În data de 26.02.2014, s-a emis încheierea prin care s-a luat act de cererea creditorului.
În data de 17.03.2014, debitorilor le-a fost comunicata o adresa prin care li se punea in vedere sa se prezinte la sediul S. in vederea stabilirii modalității de achitare a onorariului executorului judecătoresc. Ca urmare a refuzului acestora exprimat prin adresa primita in data de 21.03.2014, in data de 11 aprilie 2014, au reluat executarea silita cu privire la suma de 9.694,06 lei inclusiv TVA, reprezentând onorariu executor judecătoresc si cheltuieli necesare desfășurării procedurii de executare. În data de 12.05.2014, debitorul M. loan s-a prezentat la sediul S. și a solicitat plata parțiala a onorariului în mai multa tranșe, pana la sfârșitul anului.
Cererea de suspendare a creditorului si Convenția semnată de părți in 18.02.2014 se refera la plata creanței si nu la plata cheltuielilor de executare silita, cheltuieli ce au rămas in sarcina debitorilor, potrivit art. 669 alin. 2 Cod procedura civila. Creditorul nu a renunțat la executarea silita, astfel încât cheltuielile sa-i fie imputabile, dimpotrivă, din cererea acestuia rezulta fără echivoc faptul ca a solicitat in continuare recuperarea acestora de la debitori și că suspendarea nu vizează aceasta obligație a debitorilor, fapt cunoscut de contestatori. Cererea a fost făcuta in temeiul dreptului de dispoziție al creditorului, cu respectarea art. 700 alin. 2 Cod procedura civila.
Prin urmare, încheierea prin care s-a luat act de cererea creditorului nu putea sa suspende mai mult decât s-a cerut, adică si executarea silita in ceea ce privește cheltuielile de executare.
În ceea ce privește raportul de expertiza, a solicitat instanței sa observe ca încheierea prin care a fost desemnat expertul evaluator a fost emisa la data de 03 februarie 2014, iar inspecția imobilului s-a efectuat la data de 21.02.2014, înainte de emiterea încheierii de suspendare a executării silite din 26 februarie 2014. Prin urmare, executorul nu avea cum să nu „admită" la dosar raportul de evaluare.
Referitor la cheltuielile de executare, a menționat ca suma de 620 lei reprezintă cheltuieli necesare desfășurării procedurii de executare silita calculate la deschiderea dosarului de executare, însă acestea sunt suplimentate, in funcție de actele de executare emise in fiecare dosar in parte, in speța, fiind luate masuri privind urmărirea imobiliara, cheltuielile de executare au fost suplimentate cu 372 lei.
La termenul de azi, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a S. D., Cosoreanu Si Asociatii ca neîntemeiată raportat motivele invocate în contestație, respectiv faptul că actele contestate ar fi fost efectuate numai de către S. D., Cosoreanu Si Asociatii, în baza propriei voințe și nu la cererea creditoarei-intimate I. E. Finance SA.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri. La solicitarea instanței, a fost comunicat dosarul de executare.
Analizând cererea, prin prisma probelor administrate, în primul rând, instanța nu va reține susținerile indirecte ale S. (în motivarea excepției lipsei calității sale procesuale pasive) în sensul că nu ar avea nici capacitate procesuală, atâta timp cât potrivit Noului Cod de procedura civila, sub incidența căruia se judecă prezentul dosar, s-a prevăzut prin art. 56 că pot sta în judecată și asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică dacă sunt constituie potrivit legii, iar S. D., C. si Asociații este constituită conform legii, astfel că poate sta în proces și, implicit, este titular de drepturi și obligații procesuale.
Pe fondul cauzei, instanța reține:
În drept, potrivit art. 701 NCPC, executarea se poate suspendă și la cererea creditorului urmăritor de către executorul judecătoresc. Pe perioada suspendării executării, actele de executare efectuate anterior, măsurile de executare dispuse de instanța de executare sau de executor, inclusiv cele de indisponibilizare a bunurilor, veniturilor și conturilor bancare, rămân în ființă, în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dispune altfel. După încetarea suspendării, executorul, la cererea părții interesate, va dispune continuarea executării, în măsura în care actele de executare sau executarea silită însăși nu au fost desființate de instanța de judecată ori acestea nu au încetat prin efectul legii.
Față de acest text de lege restrictiv, în lipsa unei alte dispoziții legale care să permită continuarea executării, având în vedere că din întregul cuprins al dosarului de executare nu rezultă că ar exista o cerere a creditorului I. de continuare a executării ulterioară acestei încheieri (f. 136-277), rezultă că continuarea executării în dosar 1471/2013 de către S. după suspendarea dispusă prin încheierea din 26.02.2014 este ilegală.
Nu pot fi reținute susținerile S. conform cărora continuarea executării pentru acoperirea cheltuielilor de executare ar fi fost legală pentru că cererea de suspendare a creditorului si Convenția semnată de părți in 18.02.2014 se refera la plata creanței si nu la plata cheltuielilor de executare silita; pentru că creditorul nu a renunțat la executarea silita, astfel încât cheltuielile sa-i fie imputabile; pentru că, dimpotrivă, din cererea acestuia rezulta fără echivoc faptul ca a solicitat in continuare recuperarea acestora de la debitori și că suspendarea nu vizează aceasta obligație a debitorilor; pentru că încheierea prin care s-a luat act de cererea creditorului nu putea sa suspende mai mult decât s-a cerut, adică si executarea silita in ceea ce privește cheltuielile de executare.
Așa cum a învederat și S. și cum au recunoscut indirect și contestatorii și cum rezultă și din dosarul de executare, într-adevăr creditorul nu a renunțat la executare, dar a formulat o cerere expresă de suspendare a executării (f. 12), iar intimata a fost cea care a și pronunțat o încheiere de suspendare a executării (f. 13), care prin definiție presupune o oprire temporară a procedurii de executare.
În principiu, S. nu poate să se pronunțe printr-o încheierea dată la solicitarea unui creditor pe mai mult decât s-a cerut de către creditor, dar prin propria încheiere pronunțată în 26.02.2014, S. D. Cosoreanu și Asociații a dispus suspendare executării din dosarul 1471/2013 fără a stabili vreo limită a acestei suspendări în ceea ce privește obiectul ei (f. 13). Prin urmare, a dispus suspendarea întregii executări, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile de executare care făceau obiectul executării conform cererii creditorului (f. 275 verso) și încheierii de încuviințare a executării silite (f. 253 verso) și nu putea invoca, ulterior propriei sale încheieri, că ar fi dispus mai mult decât s-a cerut și nici nu putea să continue executarea în contra propriei încheieri.
Legea nu permite unui executor să revină asupra propriei încheieri decât în măsura și în limitele în care am vorbi despre o eroare materială, ceea ce nu este cazul în speță. În plus, dacă se considera că a fost vorba despre o eroare materială în propria încheiere, mai întâi trebuia să procedeze la îndreptarea propriei încheieri din 26.02.2014 în procedura prevăzută de Legea 188/200 și doar, ulterior, să continue executarea în baza încheierii astfel îndreptate pentru a nu încălca propria încheiere de suspendare.
Dar, și dacă s-ar fi pronunțat o astfel de încheiere de îndreptare eroare materială, continuarea executării în privința cheltuielilor de executare ar fi fost nelegală în condițiile în care NCPC nu prevede posibilitatea unei astfel de „suspendări în parte a unei executări”, executarea și dosarul de executare fiind un tot unitar.
Mai mult, contrar susținerilor S., creditorul I. nu a solicitat suspendarea executării numai în ceea ce privește creanța principală, nu și a cheltuielilor de executare și nu „rezulta fără echivoc faptul ca a solicitat in continuare recuperarea acestora de la debitori”. Dimpotrivă în cererea de suspendare a executării ca și în Convenția cu contestatorii (f. 10 verso), I. a solicitat expres și clar „vă solicităm suspendarea executării silite” (f. 12). Mențiunile ulterioare din cererea de suspendare executare privind aducerea la cunoștința debitorilor a sarcinii de a achita onorariul executorului sunt exact atât – niște mențiuni, în lipsa unei solicitări de continuare a executării cheltuielilor, cu atât mai puțin a executări silite atâta timp cât tocmai din modul de formulare a cererii de suspendare ca și din modul de formulare a tranzacției depuse de I. rezulta intenția de executare benevolă.
Totodată, așa cum am arătat mai sus, atâta timp cât nu este permisă suspendarea parțială a executării, dacă executorul aprecia că prin cererea depusă I. nu înțelege de fapt să solicite și suspendarea executării cheltuielilor, avea obligația să respingă cererea de suspendare a executării tocmai pentru că legea nu permite o suspendare în sensul art. 701 NCPC (invocat expres și de creditor și de S.) a executării doar în parte, ci debitorul are dreptul să restrângă valoarea urmărită, temporar.
Onorariul executorului și cheltuielile de executare făcute direct din patrimoniul executorului pentru creditor, în lipsa unei renunțări la executare sau a unei alte dispoziții legale contrare aplicabile în cauză sau în lipsa dovezii că prin contractul încheiat între executor și creditor s-a stabilit că obligația achitării lor revine integral și anticipat creditorului, erau în sarcina debitorilor contestatori, dar executarea lor nu putea fi făcută de S. în contra legii.
Pentru aceste motive, având în vedere că S. a pronunțat o încheiere de suspendare totală a executării din dosarul 1471/2013, că această încheiere de suspendare nu a fost atacată nici de către creditor, având în vedere și că nu există o cerere a creditorului de reluare a executării (singurul caz prevăzut de NCPC pentru a se proceda la continuarea executării), instanța va admite în parte contestația formulată și va anula actele de executare efectuate de intimat S. D., Cosoreanu si Asociații în dosar de executare 1471/2013 după data de 26.02.2014 când a dispus suspendarea executării.
Instanța nu va anula actele de executare începând cu data de 19.02.2014 cum au solicitat contestatorii, având în vedere că 19.02.2014 este doar data Convenției cu intimatul creditor I., dar S. avea dreptul și chiar obligația să continue executarea, în pofida Convenției, atâta timp cât intimatul creditor nu i-ar fi solicitat și executorului suspendarea executării, S. fiind legat de contractul încheiat cu creditorul și de prevederile NCPC, nu de Convenția la care nu fusese parte.
Instanța nu va admite nici primul capăt de cerere privind constatarea inexistenței dreptului B. de a continua executarea, pentru că S. va avea dreptul să continue executarea dacă intimatul creditor I. va formula cerere de reluare a executării.
În temeiul art. 451 NCPC, instanța va obliga pe intimatul S. D., Cosoreanu si Asociații, intimatul din culpa căruia a fost promovată prezenta acțiune, să plătească contestatorilor sumele de 600 de lei și 130 de lei, cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și cheltuieli xeroxare (f. 3, 280).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația formulată de contestatorii M. I. (CNP_) și M. N. (CNP_), ambii cu domiciliul în București, ., ., . cu intimații I. E. FINANCE SA (J_, CUI_) cu sediul în București, ., . și S. D., COSOREANU SI ASOCIATII (C._) cu sediul în București, .. 18, ., sector 3.
Anulează actele de executare efectuate de intimat S. D., COsoreanu si Asociații în dosar de executare 1471/2013 după data de 26.02.2014.
Obligă pe intimatul S. D., Cosoreanu si Asociații să plătească contestatorilor sumele de 600 de lei și 130 de lei, cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.03.2015.
Președinte, Grefier,
D. A. C. N.
DA/CN/6ex/20.05.2015
| ← Anulare act. Sentința nr. 2582/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2255/2015.... → |
|---|
