Plângere contravenţională. Sentința nr. 2255/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2255/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 2255/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 2255
Ședința publică din data de 20.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. M. I.
Grefier: C. D. B.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petenta S. R. A. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 06.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședința de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 20.02.2015, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plangerea contraventionala înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.05.2014 sub nr._, petenta S. R. A. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 a solicitat anularea procesului verbal de contraventie . OLP nr._/23.04.2014 si exonerarea de la plata amenzii.
In motivare, petenta a aratat ca in ziua de 23.04.2014 se afla in parcul Titan impreuna cu mama sa, fetita in varsta de 5 saptamani si cu catelul de companie (vaccinat, care avea cip, pasaport si lesa). De asemenea, a mai aratat ca, cele consemnate in procesul verbal de contraventie nu corespund adevarului intrucat, cainele si-a facut nevoile pe spatiul verde si nu pe alee, astfel cum a fost consemnat si nu era tinut de ea ci de mama sa.
A mentionat ca agentii constatatori s-au apropiat de ele cu tigarile aprinse si cu paharele de cafea, spunandu-i mamei sale ca o va amenda intrucat catelul si-a facut nevoile in parc si, cu toate ca aceasta a vrut sa curete locul, i-au spus ca este in zadar intrucat tot o vor amenda.
Petenta a mai aratat ca, agentii i-au cerut mamei sale sa se legitimeze insa pe un ton agresiv, dar fara ca ei sa se prezinte, iar mama sa, a cerut sa vorbeasca cu un superior, insa nefiind posibil lucrul acesta s-au deplasat de bunavoie la sediul Directiei Generale de Politie Locala Sector 3 aflat in cealalta parte a parcului. La sediul Politiei locale a vorbit cu Sef Serviciu I. D. care, i-a prezentat pe subalternii sai si care a luat la cunostinta cum au vorbit acestia cu mama sa, unul dintre ei chiar adresandu-i cuvinte injurioase, dupa care si-a cerut scuze in numele acestora.
Totodata a aratat ca d-na I. i-a solicitat datele de identitate spunandu-i ca-i sunt necesare pentru a-i da un avertisment. A aratat ca a dat aceste date de bunavoie si a plecat in clipa in care acestia au avut confirmarea ca datele sunt corecte si complete. Pentru ca deja era de 2 ore cu acestia in discuții si copilul plângea foarte tare, a considerat ca este momentul sa plece mai ales ca nu i-au spus ca urmeaza sa fie amendata pentru ceva ce nu a făcut si mai mult decât atat ca-i vor completa procesul verbal la sediul politiei locale, fara martori si in lipsa sa.
A mentionat ca, in data de 28.04.2014 a primit prin posta procesul verbal contestat, prin care a fost santionata cu amenda in cuantum de 100 lei, invocandu-se art.3 alin.1 lit.a din Lg. 61/1991, insa faptele prezentate in procesul verbal nu au legătura cu acest articol invocat de ei.
A sustinut ca potrivit Art. 16 din Ordonanța 2/2001 aceasta amenda trebuia sa aiba si posibilitatea de a fi plătită la jumătate in 48 de ore.
Plangerea contraventionala nu a fost motivata in drept.
In sustinerea cererii, a solicitat incuviintarea probei testimoniale cu martora M. T. si a depus odata cu actiunea inscrisuri (filele 5-7).
Plangerea contraventionala a fost legal timbrata cu taxa de timbru in cuantum de 20 lei (f. 11 bis).
La data de 12.08.2014 intimata a depus intampinare la plangerea formulata de catre petenta, solicitand respingerea acesteia ca neintemeiata si, pe cale de consecinta, mentinerea procesului verbal si a amenzii in cuantum de 100 lei.
In motivare, intimata a aratat ca in data de 23.04.2014, în jurul orei 16.25, în Parcul AI C. situat pe . din sectorul 3, petenta a refuzat să se legitimeze în momentul când a fost surprinsă de agentul constatator incălcând dispozițiile legale - fiind cu câinele în parc, acesta și-a făcut necesitățile fiziologice pe marginea aleii iar petenta a refuzat să curețe locul neavând materialele necesare (pungă, lopățică, faraș).De asemenea, a mentionat ca fapta săvârșită constituie contravenție și este prevăzută de dispozițiile art.2 pct.31 din Legea /1991, iar polițistul local a sancționat petenta cu amendă în cuantum de 100 lei, conform art.3 alin. 1 lit.a) din Legea 61/1991(r4).
Intimata a sustinut ca, în cauză au fost respectate dispozițiile art. 16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, neexistând motive care să atragă nulitatea procesului-verbal .-OLP nr._/23.04.2014. Sancțiunea a fost corect individualizată, în raport cu pericolul faptei contravenționale și în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G.2/2001, agentul constatator aplicând petentei amenda în cuantum minim, astfel că nu se mai pune problema reindividualizării sancțiunii.
Față de cele menționate de petentă în plângerea contravențională, intimata a aratat ca intelege sa faca următoarele precizări:- Petenta recunoaște, în mare măsură, împrejurările în care a fost constatată contravenția dar încearcă sa expună în alt mod situația de fapt, rămâne să o și dovedească; la fața locului, agentul constatator, constatând încălcarea dispozițiilor legale, în mod justificat a solicitat petentei să se legitimeze, aceasta refuzând, a fost nevoie de deplasarea la sediul Direcției Parcuri din cadrul ei, locul unde petenta s-a legitimat; după cum se poate observa din cuprinsul procesului-verbal, fapta a fost încadrată corect în dispozițiile legale de către agentul constatator, respectiv art.2 pct.31 coroborat cu art.3 alin.1) lit.a) din Legea nr.61/1991(r4); petenta menționează doar dipozițiile legale care privesc sancțiunea dar in varianta Legii nr.61/1991("r3) care a fost în vigoare până la data de 07.02.2014; având în vedere dispozițiile generale ale art.28 alin. 1) teza II din O.G. nr.2/2001 coroborate cu dispozițiile speciale ale Legii nr.61/1991(r4), petenta avea posibilitatea achitării în 48 de ore a jumătate din minimul amenzii numai dacă Legea nr.61/1991(r4) menționa în mod expres această posibilitate.
In drept, au fost invocate disp. art. 205-208 C.proc.civ., dispozițiile O.G. nr.2/2001, și pe disp. Legii 61/1991(r4).
In sustinerea intampinarii, intimata a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
La data de 18.09.2014 petenta a depus raspuns la intampinarea formulata de catre intimata.
In motivare, petenta a aratat ca procesul verbal a fost incheiat de fapt la sediul Politiei, intrucat in parc au fost amenintate si ea si mama ei de agentul de politie, motiv pentru care s-au deplasat la sediul politiei pentru a lua legatura cu superiorii acestora si a lamuri aceste aspecte. De asemenea, a precizat ca nu este adevarat faptul ca a refuzat sa se legitimeze, lucru neadevarat. Privitor la mizeria facuta de caine, a mentionat ca mama sa a curatat imediat. A mai aratat ca desi fapta este descrisa in procesul-verbal, actul normativ, prin care se stabilește si se sanctioneaza contravenția, este indicat in mod eronat, acest lucru echivalând, practic, cu lipsa acestuia, fiind astfel, incalcate dispozițiile imperative prevăzute de art. 16 din OG nr.2/2001.
Totodata a sustinut ca incadrarea juridica are o deosebita importanta, intrucat se asigura desfasurarea in limitele legii a represiunii contraventionale si constituie o garantie a respectarii drepturilor legitime ale persoanelor. Așadar, prin nerealizarea unei concordante depline intre fapta descrisa si incadrarea in drept a acesteia, considera ca sancțiunea ce i-a fost aplicata este lipsita de temei juridic, motiv pentru care a solicitat, in cererea de chemare de judecata, constatarea nulității procesului-verbal si, pe cale de consecința, anularea măsurii de sancționare a sa cu amenda de 100 ron.
In drept, au fost invocate disp. art. 201 alin. 2 din Codul de procedura civila.
La termenul din 21.11.2014 instanta a incuviintat pentru petenta proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu martorul M. T., pentru intimta proba cu inscrisuri, iar din oficiu proba cu interogatoriul petentei.
La termenul din 06.02.2015 instanta a administrat proba testimoniala cu martorul M. T., declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar (f. 43, 44) si proba cu interogatoriul petentei administrat din oficiu, intrebarile si raspunsurile fiind consemnate in practicaua incheierii de la acea data.
Analizând actele si lucrările dosarului instanta retine următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . OLP nr._/23.04.2014 (f. 22), petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 100 lei conform art. 3 alin. 1 lit. a din Legea nr. 61/1991, întrucât, la data de 23.04.2014, ora 16.25, în Parcul AI C. situat pe . din sectorul 3, petenta a refuzat să se legitimeze în momentul când a fost surprinsă in parc cu cainele de companie, acesta și-a făcut necesitățile fiziologice pe marginea aleii in zona fantanii, iar petenta a refuzat să curețe locul neavând materialele necesare (pungă, lopățică, faraș), fapta fiind prevazuta de art. 2 pct. 31 din Legea 61/1991.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
Astfel, analizând cuprinsul procesului-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea disp. art. 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă sub sancțiunea nulității absolute, întrucât acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
In ceea ce priveste sustinerile petentei in sensul ca procesul verbal este nul deoarece temeiul legal indicat nu corespunde situatiei de fapt consemnate, instanta le apreciaza ca fiind neintemeiate.
Potrivit art. 2 pct.31 din Legea nr.61/1991 (in forma in vigoare la data incheierii procesului verbal mentionat mai sus) indicat in cuprinsul procesului verbal contestat „constituie contraventie refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu”, iar potrivit art. 3 pct. 1 lit. a din acelasi act normativ indicat in cuprinsul procesului verbal contestat „Contraventiile prevazute la art. 2 se sanctioneaza dupa cum urmeaza cu amenda de la 100 lei la 500 lei, cele prevazute la pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) si 34)”.
În ceea ce privește susținerile petentei în sensul că procesul verbal este nul, deoarece organul constatator nu a făcut mențiune în procesul verbal despre posibilitatea achitarii în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, instanța le apreciaza ca fiind neintemeiate.
Conform art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 „Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu (...) posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate.”
Se observa ca in sarcina petentei s-a retinut savarsirea faptei prevazuta de art. 2 pct. 31 din Legea 61/1991, or aceasta lege nu prevede posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, neexistand asadar aceasta posibilitate.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile legii nr. 61/1991 republicată au drept scop asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentei dreptul la un proces echitabil.
În cauza de față, instanța constată că petenta a făcut dovada netemeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumția de care beneficiază acesta fiind, așadar, răsturnată.
Astfel, prin plângerea contravențională formulată, petenta a arătat că cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal nu corespund realității, întrucât nu a refuzat să se legitimeze, in timp ce se afla in parcul AI C. situat pe . din sectorul 3 nefiindu-i solicitat sa se legitimeze, iar pentru prima oara i s-a solicitat sa se legitimeze la sediul Directiei Generale de Politie Locala Sector 3 cand s-a si legitimat prezentand cartea de identitate.
În acest sens, instanța reține că situația de fapt invocată de petentă, contrară celei reținute în cuprinsul procesului-verbal, este confirmată de declarația martorei M. T., care a fost ascultată în prezenta cauză (fila 43).
Martora a precizat că in primavara anului 2014 se afla in parcul IOR impreuna cu petenta, fiica petentei si cainele de companie al petentei pe care martora il tinea. Totodata martora a mentionat ca la un moment dat cainele si-a facut nevoile fiziologice pe spatiul verde, astfel ca doi agenti de politie s-au deplasat inspre martora si i-au spus ca ii vor da amenda solicitandu-i actele pentru a-i aplica amenda, insa aceasta le-a spus ca nu le va arata lor ci doar unui sef, motiv pentru care s-au deplasat impreuna la sediul politiei locale. A mai aratat ca in momentul cand au ajuns la sediul politiei locale petentei i s-a solicitat de catre sefa agentilor sa se legitimeze, iar aceasta nu a refuzat. Totodata martora a mentionat ca cei doi agenti din parc nu i-au solicitat petentei sa se legitimeze ci doar martorei.
Desi martora M. T. este mama petentei, instanta constata ca declaratia acesteia se coroboreaza cu declaratia petentei, neexistand indicii de denaturare a adevarului ca urmare a relatiilor de rudenie existente intre acestea. Totodata trebuie mentionat, astfel cum s-a aratat si la termenul din 21.11.2014, in speta nu sunt incidente disp. art. 315 Cod procedura civila avand in vedere ca materia contraventiilor este calificata ca apartinand materiei penale din punct de vedere al CEDO, iar aplicarea interdictiei de a depune marturie unor categorii de persoane, care in foarte multe cazuri sunt singurii martori oculari la savarsirea unor contraventii, este de natura a aduce atingere dreptului la un proces echitabil sub aspectul asigurarii armelor in proces, mai ales in conditiile in care de regula sarcina probei revine contravenientului fata de prezumtia de legalitate si temeinicie de care se bucura procesul verbal de contraventie. De altfel, inclusiv art. 33 din OG 2/2001 instituie obligatia instantei de citare a martorilor indicati in plangere si a oricarei alte persoane in masura sa contribuie la temeinica rezolvare a cauzei, iar art. 34 din acelasi act normativ prevede obligatia ascultarii acestor persoane.
Potrivit art. 2 pct.31 din Legea nr.61/1991 constituie contraventie refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu.
Întrucât din probele administrate rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal, pe baza probelor aflate la dosar, respectiv ca petenta nu a refuzat sa se legitimeze la solicitarea organelor de politie, instanța reține că fapta comisă de petentă nu constituie contravenția prevăzută de articolul mai sus menționat.
Astfel, instanța reține că, în timp ce petenta a dovedit că nu a existat fapta reținută în sarcina sa, intimata nu a produs nicio probă în susținerea procesului verbal de contravenție.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, instanța urmează să admită plângerea contravențională și să anuleze procesul-verbal . OLP nr._/23.04.2014 și să exonereze petenta de plata amenzii contravenționale aplicată prin acesta, în cuantum de 100 lei.
Față de cererea petentei, și întrucât intimata a căzut în pretenții, în raport cu dispozițiile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă instanța va admite cererea privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată și va dispune obligarea intimatei la plata către petentă, a sumei de 20 lei reprezentând taxă de timbru cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite plângerea contravențională formulata de petenta S. R. A., CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, .. 54, .. A, . în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE LOCALA SECTOR 3 cu sediul în sector 3, București, .. 3, .>
Anulează procesul-verbal de contravenție . OLP nr._/23.04.2014 întocmit de intimată.
Exonerează petenta de la plata amenzii aplicate prin procesul verbal menționat mai sus.
Obligă intimata să achite petentei suma de 20 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.02.2015.
Președinte, Grefier,
A. M. I. C. D. B.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3088/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2306/2015. Judecătoria... → |
|---|
