Contestaţie la executare. Sentința nr. 8083/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8083/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 8083/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila Nr. 8083/2015
Ședința publică de la 08.06.2015
Instanta constituita din:
P.: M. A.
Grefier: C. C.
Pe rol judecarea cauzei privind pe contestator A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR și pe intimatii W. V. E. si W. S., având ca obiect contestație la executare + suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
În temeiul art. 131 al. 1 C.p.c., fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Deliberând în condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisuri, ca fiind utila, pertinenta și concludenta cauzei.
Instanța, socotindu-se lămurită, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti sub numarul_ /01.09.2014, contestatoarea ANRP, in contradictoriu cu intimatii W. V. E., W. Ș., a solicitat anularea executării silite dispusă prin dosarul de executare nr. 394/2014 ; suspendarea tuturor actelor de executare silită dispuse sau care ar putea fi dispuse, inclusiv a popririi asupra conturilor ANRP deschise la Activitatea de Trezorerie și contabilitate Publică a Municipiului București, suspendarea executării silite dispusă prin dosarul nr. 394/2014, întocmit de către B.E.J. D. Șl D., în temeiul art. 700 alin. (1) și (3) Cod proc. Civ., până la soluționarea prezentei cauze. Totodată în situația admiterii contestației, raportat la dispozițiile art. 722 alin. (1) și (2) din N.C. proc. civ., solicită restabilirea situației anterioare punerii în executare a Hotărârii nr. 10/09.07.2008 emisă de Comisia Județeană M., pentru aplicarea prevederilor Legii 290/2003 și întoarcerea executării silite efectuate in dosarul nr. 394/2014 .
In motivare, arata ca în data 09.07.2008, Comisia Județeană M. - Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 a emis pe numele petenților W. V. E., W. Ș., Hotărârea nr. 10/09.07.2008 prin care s-au stabilit compensații bănești în valoare totală de 931.289,4 lei.
Prin Somația din data de 08.08.2014, B.E.J. D. Șl D., înregistrată în cadrul ANRP cu nr._/DJC/25.08.2014, înștiințează instituția contestatoare despre obligația plății de îndată, către creditorii W. V. E., W. Ș., a sumei totale de 405.118,27 lei reprezentând debit actualizat și cheltuieli de executare, titlul executoriu invocat fiind Hotărârea nr. 10/09.07.2008 emisă de Comisia Județeană M..
Face precizarea că B.E.J. D. Șl D. a întocmit dosarul de executare nr. 394/2014 în baza Hotărârii nr. 10/09.07.2008, emisă de Comisia Județeană M., pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.
În ceea ce privește încheierea de actualizare, din analiza acesteia s-a constatat că B.E.J. D. Șl D. a actualizat:
-suma de 124.171,92 lei (tranșa I) cu coeficientul de inflație pentru perioada iulie 2008 - iunie
2014.
-suma de 186.257,88 lei (transa II) cu coeficientul de inflație pentru perioada decembrie 2008 - iunie 2014.
Modalitatea de plata a desapgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 este prevăzută de art. 18 alin.(5) din H.G. nr. 1120/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.290/2003, respectiv "compensațiile bănești stabilite prin hotărârea comisiei județene ori a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.290/2003, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr.290/2003, (...) se achită beneficiarilor, (...), astfel: integral, dacă cuantumul acestora nu depășește 50.000 lei; eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 60% în primul an și 40% în anul următor, dacă cuantumul despăgubirilor se încadrează între 50.001 lei și 100.000 lei; eșalonat în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor, dacă cuantumul compensațiilor depășește 100.001 lei."
De asemenea, conform art.18 alin.(5) din H.G. nr. 1120/2006, achitarea acestor compensații este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație. Prin folosirea sintagmelor „în funcție de disponibilitățile bănești" sau „în limita sumelor aprobate anual cu aceasta destinație în bugetul de stat", legiuitorul a prevăzut tocmai acea situație în care sumele alocate prin bugetul de stat nu sunt suficiente pentru acoperirea despăgubirilor acordate potrivit legii.
Această interpretare este singura în măsură a da valoare prevederii legale stipulate la art. 22 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, potrivit căreia „ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale".
Ignorarea acestor prevederi legale poate duce la crearea unor angajamente de plată fără acoperire bugetară și are drept efect acordarea despăgubirilor cu prioritate anumitor persoane, în detrimentul celor aflați la ordine, fiind astfel nerespectat principiul nediscriminării și egalității de tratament.
Totodată, se impune a menționa că din rațiuni financiare creanțele asupra statului pot fi limitate sau eșalonate la plată și nu pot fi plătite decât în condiții de solvabilitate, principii care nu sunt înlăturate de jurisprudența C.E.D.O. Sumele alocate ca despăgubiri sunt stabilite prin Legea bugetului de stat, iar sumele plătite de A.N.R.P. ca despăgubiri în temeiul Legii nr.290/2003 sunt publice, fiind publicate pe site-ul anrp.qov.ro.
Referitor la modalitatea de actualizare adoptată de B.E.J. D. Șl D. prin încheierea din dosarul nr. 394/2014, arata că alin.(6) al art.18 din H.G. nr. 1120/2006 prevede: „Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de către Institutul Național de S., față de luna decembrie a anului anterior".
In data de 12.03.2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României OUG nr.10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicarii dispozitiilor din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la C. la 7 septembrie 1940, precum și din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul H., ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de P. între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, modificată și completată prin Legea nr.112/11.07.2014.
Potrivit dispozițiilor art.2 din actul normativ anterior amintit „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă, până la data de 31.12.2014. plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către șeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998, și, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006".
Mai arata ca B.E.J. D. Șl D. încalcă prevederile O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, cu toate modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 1 din O.G. nr. 22/2002, urmărirea silită se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Potrivit art. 2, ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
De asemenea, în procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii.
Rezultă cu claritate că, în procesul executării silite a creanțelor împotriva instituțiilor publice, această fază procesuală are un conținut atipic, derogator de la dreptul comun care îl reprezintă normele Codului de procedură civilă.
în aceste condiții, precizăm faptul că prevederile art. 3 din ordonanța amintită stabilesc în mod expres că „în situația în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie."
Or, articolul 2 al ordonanței prevede un termen de 6 luni în care instituția publică este obligată să dispună toate măsurile ce se impun pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
În drept, contestatoarea invoca dispozițiile art. 711 și următoarele Cod proc. civ, Legea nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare și H.G. nr. 1120/2006, modificată prin H.G. nr. 57/2008.
Paratii nu au formulat intampinare.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Dosarul nr. 394/2014 al B.E.J.A D. Șl D., s-a format la cererea creditorilor W. V. E. si W. S. pentru executarea silita a creantei in valoare de 310.429,80 lei reprezentand despagubiri acordate prin Hotararea nr.10/09.07.2008 emisa de Institutia Prefectului jud. M..
Prin incheierea pronuntata la data de 15.04.2014 Judecătoria Sectorului 3 București a incuviintat executarea silită a creantei.
Prin incheierea din 20.08.2014, executorul judecatoresc a actualizat cu indicele preturilor de consum creanta de 310.429,80 lei, rezultand in urma actualizarii suma de 393.395,27 lei (f.14 verso).
Examinand motivele de contestatie invocate in cauza dedusa judecatii, instanta retine ca acestea sunt nefondate .
Potrivit art. 18 alin.5 lit.c din HG nr. 1120/2006 compensațiile bănești stabilite prin hotărarea comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr.290/2003 (…) trebuia a fi achitate beneficiarilor eșalonat, în două tranșe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, astfel: 40% în primul an și 60% în anul următor in limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat, or, in speta, nu s-a respectat calendarul de plati stabilit potrivit HG nr. 1120/2006.
In cauza, pana in prezent, creditorilor nu le-a fost platita nici macar prima transa a acestor despagubiri.
Contestatoarea nu se poate prevala de insuficienta fondurilor alocate in acest sens de stat. Daca s-ar da eficienta sustinerilor contestatoarei, ar insemna sa se accepte ca obligatia ce incumba acesteia ar fi afectata de o conditie pur potestativa, fiind suficient sa nu se prevada in buget sumele necesare platii despagubirilor in discutie pentru ca plata acestora sa fie amanata sine die. Statul nu se poate prevala de faptul ca resursele sale bugetare sunt prea mici pentru a despagubi toate persoanele indreptatite chiar in temeiul normei edictate de catre autoritatea leguitoare, trebuind sa estimeze la momentul adoptarii Legii 290/2003 resursele materiale necesare platii despagubirilor respective.
Sub acest aspect, instanta reaminteste ca despagubirile s-au acordat in temeiul unei legii cu caracter de reparatie, dreptul la acestea fiind recunoscut inca din anul 2008, iar creditorii nu au solicitat imediat executarea silita, ci au asteptat trecerea unui interval de timp suficient pana la momentul sesizarii executorului judecatoresc.
In ce priveste actualizarea creantei, instanta constata ca executorul a actualizat creanta cu indicele preturilor de consum pentru perioada iulie 2008-iunie 2014; cum debitorul nu a respectat calendarul de plati stabilit de disp. art. 18 alin.5 din HG 1120/2006 si nu a efectuat benevol platile, acesta nu se poate prevala, la acest moment, de modalitatea de actualizare stabilita de alin.6 al art. 18 in ceea ce priveste cea de-a doua transa. Legiuitorul a avut in vedere actualizarea celei de-a doua transe, tocmai pentru ca plata acesteia era amanata, dar modalitatea aceasta de actualizare se activa pentru situatia premisa a respectarii calendarului de plati a debitului principal (actualizandu-se cea de-a doua transa, cf art. 18 alin.6, in acoperirea prejudiciului produs creditorului prin amanarea termenului de plata) .
Daca s-ar fi respectat calendarul de plati stabilit potrivit HG nr. 1120/2006, realizarea integrala a creantei ar fi trebui sa aiba loc, cel mai tarziu la 31.12.2009.
Or, in cazul in care debitorul a lasat sa treaca 6 ani si nu a executat de bunavoie obligatia de plata, nu mai este indeplinita situatia premisa a actualizarii creantei in raport de alin.6 al art. 18 din HG 1120/2006, creditorul avand dreptul la actualizarea intregii sume (recuperata pe cale de executare silita) in raport cu indicele de crestere a preturilor de consum, din momentul emiterii Hotararii nr. 10/09.07.2008 ce constituie titlu executoriu, astfel ca, in mod corect, executorul a actualizat creanta incepand iulie 2008..
Desi nu a respectat termenele de plata potrivit HG 1120/2006, contestatoarea citeaza aceste dispozitii pe care apreciaza ca intimatii le-au ignorat.
In privinta motivul contestatiei constand in incalcarea dispozitiilor OG 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, respectiv faptul că în cadrul procedurii nu a fost respectat termenul de grație de 6 luni care operează legal în beneficiul său, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 2 din actul normativ menționat „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului”, iar potrivit art. 3 “în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie”.
Din interpretarea coroborata a prevederilor art. 2 si 3 din OG 22/2002, se retine că termenul de 6 luni începe să curgă de la data la care debitorul a primit somatia de plată comunicată de organul competent de executare si aceasta doar în situatia în care executarea creantei nu începe sau nu continuă din cauza lipsei de fonduri. Prin urmare, termenul de 6 luni este operabil doar în situatia lipsei de fonduri, aspect particular care nu a fost dovedit în cauza de petenta.
Astfel, se constată că beneficiul termenului de 6 luni în favoarea instituțiilor publice este condiționat de dovada neexecutării benevole a obligației din cauza lipsei de fonduri, dar și de dovada demersurilor făcute pentru obținerea fondurilor necesare achitării obligațiilor.
Refuzul autorităților de a aloca sumele necesare plății debitului constituie o atingere adusă dreptului ce decurge din art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției.
Instanța reține că și interpretarea dată de contestatoare art. 2 și art. 3 din OG nr. 22/2002 este greșită întrucât acest termen de 6 luni de amânare a plății nu operează ope legis, ci este condiționat de dovedirea de către debitor a condițiilor impuse chiar de actul normativ invocat, respectiv a faptului că debitoarea-contestatoare se află în situația prevăzută de art. 2, respectiv „lipsa fondurilor” și existența „demersurilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de plată”.
In speță, contestatoare nu a facut dovada demersurilor efectuate pentru obținerea fondurilor in vederea achitarii benevole a obligației stabilită prin titlul executoriu, iar in lipsa acestora, simpla lipsa de lichiditati invederata in contestatia la executare, nu o poate apara pe debitoare de executarea silită.
In privinta incidentei in speta a dispozitiilor OUG 10/2014 instanta retine ca, la momentul demararii executarii silite, disp. art. 2 prevedeau suspendarea, pe o perioada de 6 luni a platilor voluntare a despagubirilor, ceea ce nu se se verifica in speta ca si situatie premisa. Modificarea ulterioara a textului art. 2 al ordonantei nu are relevanta in speta, fata de momentul demararii executarii silite, aceste dispozitii neretroactivand.
Pentru toate aceste considerente, instanta va respinge ca neintemeiata contestatia la executare.
In ce priveste cererea de suspendare a executarii, pana la solutionarea contestatiei, aceasta va fi respinsa ca ramasa fara obiect.
Cererea de intoarcere a executarii silite va fi respinsa ca neintemeiata, fata de solutia mentinerii actelor de executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestatia la executare privind pe contestator A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR-CUI_, sector 1, București, CALEA FLOREASCA, nr. 202 și pe intimat W. V. E.- . MISSISSAUGA ONTARIO, Canada, intimat W. S.- ., ., ca neintemeiata.
Respinge cererea de suspendare a executarii pana la solutionarea contestatiei, ca ramasa fara obiect.
Respinge cererea avand ca obiect intoarcere executare ca neintemeiata.
Cu apel in 10 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecatoria Sector 3.
Pronunțată în ședința publică din 08 iunie 2015.
P., GREFIER,
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 8077/2015. Judecătoria... | Validare poprire. Sentința nr. 8095/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
