Contestaţie la executare. Sentința nr. 14/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 14/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 13801/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 14.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. M.
GREFIER: A. M. U.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea C. J. DE PENSII ILFOV în contradictoriu cu intimatul D. D., având ca obiect contestație la executare .
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 18.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședința de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 25.09.2015, 02.10.2015, 07.10.2015, 14.10.2015 când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 07.03.2013 contestatoarea C. J. DE PENSII ILFOV în contradictoriu cu intimatul D. D. a formulat o contestație la executare solicitând instanței suspendarea executării silite până la soluționarea contestației, anularea somației de plată din data de 07.02.2013 și a tuturor formelor de executare silită și anularea procesului verbal de calcul al debitului și de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 07.02.2013.
În motivarea cererii a arătat că anexa la procesul verbal de calcul al debitului și de stabilire a cheltuielilor de executare nu este semnată și ștampilată de către executorul judecătoresc ceea ce atrage nulitatea actelor și formelor de executare întocmite.
Actele de executare emise nu țin cont de dispozițiile legale potrivit cărora debitorul are posibilitatea de a îndeplini de bunăvoie obligația stabilită de instanță înainte de a trece la executarea silită.
Cu privire la cheltuielile de executare arată că acestea au fost stabilite cu încălcarea dispozițiilor legale și sunt nejustificat de mari prin raportare la volumul concret de activitate desfășurat de executorul judecătoresc.
Totodată nu este respectat termenul de grație în interiorul căruia contestatoarea avea posibilitatea legală de a efectua plata în mod voluntar, de 6 luni.
În drept, a invocat art. 399 și urm. C.pr.civ.1865.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința civilă nr._ din data de 30.09.2013 s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3, cererea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.10.2013 sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin promovarea prezentei contestații la executare contestatoarea urmărește anularea actelor de executare, susținând, în esență, că debitul pentru care s-a început executarea silită nu a fost calculat corect, precum și faptul că dispozițiile legale nu au fost respectate în ceea cu ocazia stabilirii cheltuielilor de executare.
În ceea ce valoarea creanței la care intimatul – creditor era îndreptățit în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinței civilă nr. 171/08.03.2012, instanța reține că prin sentința menționată s-a admis în parte cererea intimatului din prezenta cauză, C. Județeană de Pensii Ilfov fiind obligată să procedeze la actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului conform dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 223/2007, începând cu data de 01.03.2008 și cu data de 01.03.2009 să îi plătească reclamantului diferențele dintre sumele astfel recalculate și cele efectiv încasate, până la data la care a fost în plată pensia.
Din analiza concluziilor cuprinse în raportul de expertiză întocmit în cauză de doamna expert C. A., instanța reține că sumele stabilite de aceasta ca fiind datorate de către contestatoare intimatului în temeiul titlului executoriu sunt apropiate de cele determinate în cuprinsul raportului de expertiză realizat în cadrul dosarului de executare de către domnul expert B. F..
Instanța reține că diferențele rezultă din împrejurarea că în prezentul dosar obiectivul expertizei a fost stabilit prin raportare la perioada de prescripție. Or, un astfel de aspect este relevant în faza executării doar în măsura în care vizează prescripția dreptului de a obține executarea silită, instanța neavând posibilitatea vă ia în calcul o eventuală prescripție a dreptului material la acțiune.
D. consecință a celor expuse, instanța apreciază că sumele pentru care s-a pornit executarea silită au fost corect calculate, astfel că prezenta contestație este neîntemeiată sub acest aspect.
În ceea ce privește modalitatea de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța apreciază că acestea au fost corect stabilite, iar onorariul executorului se încadrează în limitele Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/C/2006. În plus, instanța apreciază că și onorariul expertului este proporțional cu munca depusă, dată fiind complexitatea expertizei neputându- se reține că acesta este excesiv sau că a fost stabilit în mod abuziv.
Instanța nu poate achesa la opinia exprimată de către contestatoare în sensul că procesul verbal de calcul al debitului și de stabilire a cheltuielilor de executare este nul întrucât nu poartă semnătura și ștampila executorului judecătoresc, din în scrisul de la fila 63 ( dosar declinat ) rezultând că aceste exigențe au fost respectate.
De asemenea, instanța nu poate reține nici apărările referitoare nerespectarea dispozițiilor art. 371 indice 1 C.p.civ întrucât contestatoarea avea obligația de a executa hotărârea din momentul în care aceasta a devenit executorie.
În ceea ce privește criticile contestatoarei întemeiate pe prevederile art. 2 din O.G nr. 22/2002, în cauza de față, instanța le apreciază ca fiind neîntemeiate.
Potrivit art. 2 din O.G nr. 22/2002, „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Astfel, în cauza de față instanța constată că, în dosarul de executare ce face obiectul prezentei contestații la executare a fost emisă somația la data de 07.02.2013 (fila 66), somație care a fost primită de către contestatoare la data de 11.02.2013 ( fila 68 ).
Astfel, a fost emisă în prealabil o somație de plată care să fie comunicată contestatoarei, prin intermediul organului competent de executare, astfel cum se prevede prin art. 2 din O.G nr. 22/2002.
Scopul comunicării somației este acela de a da posibilitate debitoarei, în cazul în care executarea nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, să facă demersuri pentru a-și îndeplini obligația de plată, într-un termen de 6 luni. Chiar dacă în cuprinsul somației nu se menționeaza termenul de 6 luni pentru efectuarea platii de la primirea somației de plată, dispozițiile OG 22/2002 nu trebuie interpretate în sensul că debitoarea beneficiază de termenul de 6 luni prin efectul legii. Este necesar ca debitoarea să invoce lipsa fondurilor pentru a putea fi aplicabil termenul respectiv și să efectueze demersurile pentru obținerea acestora. În lipsa unei astfel de precizări, creditorul este îndreptățit să pornească executarea potrivit dreptului comun.
În cauza de față nu a fost dovedită lipsa de fonduri, aceasta nu a fost invocată – nerăspunzându-se somației creditorului și nici nu a fost probată efectuarea vreunui demers pentru obținerea sumelor necesare achitării
Pentru considerentele expuse, instanța, în baza art. art. 399 C.pr.civ, va respinge contestația la executare ca neîntemeiată și, drept consecință, și cererea de întoarcere a executării.
Întrucât intimatul nu a căzut în pretenții, instanța va respinge cererea contestatoarei de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
PENTU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea C. J. DE PENSII ILFOV cu sediul în sector 2, București, .. 17 în contradictoriu cu intimatul D. D. cu domiciliul în VOLUNTARI, DRUMUL BISERICII, nr. 48, . neîntemeiată.
Respinge cererea de întoarcere a executării ca neîntemeiată.
Respinge cererea de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.10.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
A. M. M. | A. M. U. |
← Validare poprire. Sentința nr. 9919/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 14/2015. Judecătoria... → |
---|