Contestaţie la executare. Sentința nr. 2070/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2070/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 2070/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2070
Ședința publică din data de 18.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: B. I.
Grefier: M. P.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, în contradictoriu cu intimații B. M. L., B. I. A. și V. S., toți cu domiciliul ales la ASOCIATIA INVESTITORILOR FNI-2009-TARGU M., și terțul poprit R. I. SPECIALISTS SPRL, având ca obiect contestație la executare+ suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței lipsa raportului de expertiză și lipsa dovezii de achitare a onorariului de expert, precum și faptul că, la data de 16.02.2015, prin serviciul Registratură, expertul desemnat a depus la dosar cerere de înlocuire, după care,
Instanța, având în vedere că autoritatea contestatoare a fost citată cu mențiunea de a achita onorariul de expert, și constatând că nu s-a îndeplinit această obligație, instanța constată decăzută contestatoarea din dreptul de a administra proba cu expertiza contabilă.
Având în vedere probatoriul deja administrat, instanța îl apreciază ca fiind suficient pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 2804.2014, sub nr._ contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (AAAS) in contradictoriu cu intimații B. M. L., B. I. A. și V. S. și terțul poprit R. I. SPECIALSTS SPRL a formulat contestație la executare împotriva măsurii popririi efectuate de SCPEJ C., Tanurca si Asociatii, in dosarele de executare nr.758/2010, 767/2010, 164/2011 solicitând anularea popririi sumelor de bani datorate AAAS de catre R. I. SPECIALSTS SPRL in principal pentru lipsa calitatii de tert poprit a acestei societati, iar in subsidiar pentru nelegalitate precum si a tuturor actelor de executare efectuate și intoarcerea executării silite. P. la solutionarea contestatiei a solicitat suspendarea executarii.
In motivare, contestatoarea a invocat urmatoarele: inceperea executării silite prin poprire este nelegala, deoarece R. I. SPECIALISTS SPRL nu poate avea calitatea de tert poprit; potrivit prevederilor art. 452 Cod procedura civila pot fi supuse popririi sumele de bani datorate debitorului de o terța persoana... in temeiul unor raporturi juridice existente, in consecința R. I. SPECIALISTS SPRL nu poate avea calitatea de tert poprit intrucat nu datoreaza in calitate de debitor nicio suma de bani institutiei AAAS.
Este adevărat ca R. I. SPECIALISTS SPRL are calitatea de lichidator al unor debitori ai AAAS in cadrul procedurii insolventei, insa aceasta nu ii oferă calitatea de debitor al AAAS, nedatorand in mod direct sume de bani contestatoarei, pentru a putea fi aplicabile dispozițiile art.452 Cod procedura civila. Mai arata ca potrivit dispozițiilor art.19 din OUG nr.51/1998 "(1) Administrarea si valorificarea activelor statului se efectuează de către AAAS in mod direct sau prin intermediul unor firme de specialitate din tara ori din străinătate, pe baza unui contract de mandat".Aceasta dispoziție legala se interpretează in sensul ca pot dobândi calitatea de terți popriți doar acele persoane (fizice sau juridice) care datorează AAAS sume de bani in temeiul unor titluri executorii valabile, si pentru care nu s-a declanșat inca procedura de executare silita. Activitatea de valorificare prin executare silita a creanțelor preluate (de instituția contestatoare) se poate face exclusiv doar prin intermediul AAAS, sau a unei alte persoane ce a fost mandatata in acest sens.In consecința, nicio alta entitate juridica nu se poate subroga in drepturile exclusive conferite de legiuitor AAAS, prin OUG nr.51/1998.
S-a apreciat totodata ca au fost încălcate prevederile art. 1 și 2 din OG 22/2002, contestatoarea fiind somată la plata creanței fără respectarea termenului de 6 luni.
În final, contestatoarea a criticat valoarea despăgubirilor, apreciind ca executorul nu a ținut cont de criteriile de evaluare si stabilire a despăgubirilor impuse prin decizia penală nr. 164 A.
In drept, au fost invocate prevederile art. 399 alin.1 si art.403alin.1 din Codul de procedura civila
Intimatii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea contestatiei la executare ca neintemeiata. În apărare, s-a arătat că criticile invocate de contestatoare încalcă principiul egalității armelor, punctul său de vedere fiind total greșit. Initmații au considerat criticle neîntemeiate, întrucât cotestatoarea nu a prezentat vreun mod de calcul din care să rezulte ca valoarea despăgubirilor ar fi eronată,
In dreprt, art. 115-118 c.pr.civ.
In cauza au fost încuviințate probele cu inscrisuri și expertiză, însă s-a administrat doar proba cu înscrisuri, contestatoarea fiind decăzută din administrarea probei cu expertiză, ca urmare a neplății, în termenul legal, a onorariului de expert. .
La solicitarea instantei, executorul judecatoresc a inaintat actele din dosarul de executare, in copie certificata pentru conformitate cu originalul.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Dosarele de executare nr. 758/2010, 767/2010, 164/2011 inregistrate la SCPEJ C., Tanurca si Asociatii s-au format la cererea creditorilor intimați pentru executarea silita, prin poprire, a creanței decurgand din sentința penală nr. 423/20.03.2007 pronuntata de Tribunalul București .
P. recuperarea creanței, au fost emise adrese de înființare a popririi, către mai mulți terți popriți, printre care și tertul poprit R. I. SPECIALISTS SPRL (f.227) executorul judecatoresc solicitand infiintarea popririi asupra sumelor de bani prezente si viitoare, pe care le datoreaza AAAS (fosta A.) precum si a oricaror altor sume de bani cuvenite in prezent sau pe viitor debitorului (sume provenind din valorificarea activelor societatilor la care debitorul este actionar, sume provenind prin lichidare, sume cu care debitorul este inscris in tabloul creditorilor…ex. Aversa SA, Republica SA.) pana la concurenta sumei de 46.443,92 lei
Executarea silita, prin poprirea infiintata la tertul poprit R. I. SPECIALISTS SPRL, este contestata in prezenta cauza.
Motivele contestatiei la executare nu pot fi primite pentru urmatoarele considerente:
In ce priveste lipsa calitatii de tert poprit a R. I. SPECIALISTS SPRL, instanta retine urmatoarele:
R. I. SPECIALISTS SPRL are calitatea de lichidator al unor debitori ai AAAS in cadrul procedurii insolventei ( . s.a) si . in mod direct sume de bani AAAS. Dar, in cadrul executarii silite, nici nu i s-a pretins R. I. SPECIALISTS SPRL sa achite din patrimoniul propriu sume de bani catre debitoarea contestatoarei, motiv pentru care nici nu se impune analiza unui raport juridic de drept substantial intre AAAS si R. I. SPECIALISTS SPRL. Adresa de infiintare a popririi este clara: se infiinteaza poprire asupra sume provenind din valorificarea activelor societatilor la care debitorul este actionar, sume provenind prin lichidare, sume cu care debitorul este inscris in tabloul creditorilor…ex. Aversa SA, Republica SA.
Prin urmare, in condițiile in care, in cadrul procedurii insolventei, toate plățile ce urmează a fi efectuate către creditorii debitorului sunt realizate exclusiv de lichidatorul judiciar, din contul unic de insolventa, cata vreme persoanele juridice in discuție aflate in procedura reglementata de dispozițiile Legii nr. 85/2006 au calitatea de debitori ai contestatoarei (aspect recunoscut de contestaoare) instanta constata ca, in speța, măsura popririi priveste contul unic de insolventa ce se afla in administrarea lichidatorului judiciar R. I. Specialists SPRL, iar nu alte conturi proprii lichidatorului judiciar. Oricum, in cazul in care executorul judecatoresc nu ar respecta aceste limite, cel in masura sa conteste masura popririi este R. I. Specialists SPRL, iar nu debitoarea AAAS, careia, teoretic, nu i s-ar aduce nicio vatamare.
In ceea ce privește susținerea contestatoarei referitoare la incidența in cauza a articolului 19 din OUG nr. 51/1998, instanta apreciaza ca aceasta nu poate fi primita, cata vreme dispozițiile legale invocate reglementează procedura preluării, administrării si valorificării activelor bancare, situație ce nu se regăsește in speța.
Un alt motiv al contestației este dat, în esență, de nerespectarea prevederilor Ordonanței nr. 22/30.01.2002, cu modificările ulterioare (Legea nr. 110/2007, Legea nr. 92/2011 și Legea nr. 116/2011), amânarea și eșalonarea plăților neconstituind, în opinia contestatoarei, ingerințe în drepturile creditorilor, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului fiind respectat.
Sub acest aspect, instanța reține că art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale protejează dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, în materie civilă și penală.
Acest drept ar rămâne iluzoriu dacă nu ar include și faza de executare a hotărârilor judecătorești definitive. Însă Convenția are în vedere drepturi efective, concrete, iar nu iluzorii, așa cum a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg în jurisprudența sa, începând cu cauza Artico vs. Italia (1980).
Statul și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârea judecătorească de condamnare a lor, termenul rezonabil de soluționare prevăzut de art.6 din Convenție fiind aplicabil și în faza executării silite (a se vedea cauza Ruianu contra României, Pini și Bertani, Manera și Atripaldi contra României, Ș. contra României, V. I. contra României, S. P. contra României).
De asemenea, în Cauza Ș. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că: "Administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația refuză sau omite să execute o hotărâre judecătorească ori întârzie în executarea acesteia, garanțiile art.6 de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor judecătorești își pierd orice rațiune de a fi".
Curtea reamintește că nu este oportun să ceri unei persoane, care în urma unei proceduri judiciare a obținut o creanță împotriva statului, să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție. De asemenea a concluzionat că, prin refuzul de a executa sentința, autoritățile naționale au lipsit reclamantul de un acces efectiv la justiție în faza de executare, fiind încălcat art.6 alin.1 din Convenție.
Așadar, refuzul autorităților de a aloca sumele necesare plății debitului constituie și o atingere adusă dreptului ce decurge din art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției.
Așa cum rezultă din cele arătate anterior, art.6 din Convenție, în maniera în care a fost interpretat de Curte, impune statului (și instituțiilor publice) obligația pozitivă de a da curs hotărârilor judecătorești irevocabile prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, nefiind oportun să se ceară unei persoane care a obținut o creanță împotriva statului să inițieze procedura executării silite pentru satisfacerea creanței sale.
În consecință, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri, lipsa fondurilor nefiind considerat un motiv justificat pentru întârziere. Cu atât mai mult, statul nu poate impune limitări ale executării silite și nu poate institui norme care să ducă la amânarea realizării creanței pe care o persoană o are împotriva sa, aceasta constituind o ingerință în dreptul său la recunoașterea bunurilor.
Dispozițiile derogatorii ale O.G. nr.22/2002 (cu modificările ulterioare, astfel cum au fost precizate de contestatoare) dar și ale actelor subsecvente de punere în aplicare a ordonanțelor favorizează statul în raporturi de drept privat (raporturile relative la dreptul de proprietate asupra unui „bun” și la dreptul de desdăunare civilă fiind raporturi juridice de drept privat), acolo unde statul trebuie să se găsească pe poziții de deplină egalitate cu orice altă persoană fizică sau juridică. Un debitor, privit generic, nu poate nicicând invoca lipsa fondurilor, putând fi urmărit silit inclusiv asupra locuinței, în cazul persoanei fizice, sau până la . cazul persoanei juridice.
Instanta mai retine că, prin Deciziile nr.529/11.10.2005, nr. 161/22.04.2003., Curtea Constituțională a României a statuat ca dispozitiile OG 22/2002 sunt constitutionale, reținând că acest act normativ are o evidentă finalitate de protecție a patrimoniului instituțiilor publice, ca o premisă indispensabilă a desfășurării activității lor, precum și faptul că OG nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanțelor față de instituțiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea că instituie restricții în urmărirea fondurilor bănești ale acestora, cât și pentru că limitează o atare urmărire exclusiv la fondurile bănești. Prin Decizia nr. 127/2008, instanța de contencios constituțional a constatat că procedura de executare a obligațiilor de plată apaținând instituțiilor publice se desfășoară într-un termen rezonabil, iar prin Decizia Decizia nr.188/2010 si nr. 190/2010, Curtea Constituțională a României a statuat, cu privire la acte normative similiare, edictate în materia executării creanțelor față de stat și instituțiile publice, că eșalonarea plății creanțelor este impusă de rațiuni economice.
Însă, aceste dispozitii trebuie interpretate nu numai prin raportare la normele constitutionale, ci si la cele ale Convenției europene, avand in vedere că, potrivit art. 11 și 20 din Constituție, tratatele privind drepturile omului au prioritate față de dreptul intern.
Curtea Europeană, în jurisprudența sa (Cauza Burdov contra Rusiei din 2002, invocată chiar de contestatoare), a statuat că, deși o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare, în mod excepțional, se admite că o întârziere în executare ar putea fi justificată de circumstanțe speciale, chiar dacă regula este aceea a executării într-un termen rezonabil. Această întârziere nu trebuie să se eternizeze, astfel încât să aducă atingere substanței înseși a dreptului protejat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”
De la Cauza Burdov contra Rusiei (2002), jurisprudența Curții de la Strasbourg a evoluat în sensul arătat mai sus, în Cauza Ș. contra României (2005), lipsa fondurilor nefiind considerat un motiv justificat pentru întârziere.
Între aplicarea OG nr 22/2002, cu modificările ulterioare și a altor acte normative prevăd amânări și eșalonări în achitarea unor creanțe constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile – titluri executorii, ce vizează creanțe ce reprezintă un „bun”, în sensul art. 1 din Protocolul 1 la Convenție, pe de-o parte și dispozițiile Convenției și ale jurisprudenței Curții de la Strasbourg, pe de altă parte, instanța este obligată să dea curs celor din urmă, conform art.11 alin.2 și art.20 din Constituția României, revizuită în 2003.
În concluzie, ori de câte ori se invocă prevederile O.G. nr.22/2002 sau ale actelor subsecvente de punere în aplicare a ordonanțelor, pentru a se bloca sau amâna executarea silită, acest impediment nu poate fi luat în considerare.
Pe de altă parte, instanța reține că și interpretarea dată de contestatoare art. 1 și art. 2 din OG nr. 22/2002 este greșită întrucât acest termen de 6 luni de amânare a plății nu operează ope legis, ci este condiționat de dovedirea de către debitor a condițiilor impuse chiar de actul normativ invocat, respectiv a faptului că debitoarea-contestatoare se află în situația prevăzută de art. 2, respectiv „lipsa fondurilor” și existența „demersurilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de plată”. În speță, contestatoarea nu a comunicat și nici nu a dovedit executorului aspectele învederate. Totodată, de la data la care s-a născut obligația de plată în sarcina contestatoarei au trecut mai multe de 6 luni, ori contestatoarea nu și-a îndeplinit voluntar obligațiile, prin cererea de față arătând chiar că, datorită numărului mare de creditori, nu poate satisface creanțele, deși acest argument nu este în măsură să atragă anularea executării silite.
Referitor la criticile contestatoarei vizând valoarea despăgubirilor, instanța constată că acestea au fost determinate pe baza unui mod de calcul clar indicat, iar contestatoarea nu a prezentat un mod de determinare a creanței potrivit propriilor aprecieri, care să conducă la concluzia ca, valoarea despăgubirilor stabilită este eronată, nefiind depuse nici diligențele necesare pentru administrarea probei cu expertiză.
P. toate considerentele aratate, în temeiul art. 399 si urm c.p.civ contestatia la executare va fi respinsa ca neintemeiata.
Întrucât măsura suspendării executării silite nu s-ar fi putut dispune decât până la soluționarea pe fond a contestației la executare, instanța va respinge cererea de suspendare formulată, ca rămasă fără obiect.
F. de solutia data contestatiei la executare, va fi respinsa si cererea avand ca obiect intoarcere executare silita, actele de executare nefiind desfiintate.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în București, sector 1, .. S., nr. 50, în contradictoriu cu intimații B. M. L., B. I. A. și V. S., toți cu domiciliul ales la ASOCIATIA INVESTITORILOR FNI-2009-TARGU M., în TARGU M., .. 22, camera 24, J. M., și terțul poprit R. I. SPECIALISTS SPRL, cu sediul în București, sector 3, ., .> Respinge ca rămasa fără obiect cererea de suspendarea a executării silite.
Respinge cererea de intoarcere a executarii silite ca neintemeiata.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica, azi 18.02.2015.
Președinte, Grefier,
B. I. M. P.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 11/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3181/2015. Judecătoria... → |
|---|
