Contestaţie la executare. Sentința nr. 408/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 408/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 408/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 408
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: V.-I. F.
Grefier: C. D. G.
Pe rol s-a aflat judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea I. SRL și pe intimata A. F. PUBLICE SECTOR 3, având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12.01.2015, fiind consemnate în încheierea de sedința de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru ședința publică de azi, 19.01.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._/301/2008, contestatoarea ., în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA F. PUBLICE SECTOR 3 BUCUREȘTI, a formulat contestație la executare împotriva titlului executoriu din dosar de executare 4562/25.11.2008 emis de AFP Sector 3 București.
În motivarea acțiunii, contestatoarea a susținut că nu datorează debitele și accesoriile pretinse. Sumele pentru care s-a emis titlul executoriu au fost achitate în termen in conturile unice aferente, fapt care rezultă din fisa sintetică pe plătitor ținută chiar de AFP. Reclamanta a învederat că, până în prezent, nu a primit înștiințare cu privire la stingerea creanțelor fiscale conform OG 92/2003 art. 115, fiind puși în imposibilitate de a cunoaște cum au fost stinse datoriile declarate de ei și de a corecta eventualele erori.
Pârâta, deși legal citată, nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat in instanța și a solicitat probe.
În dovedirea susținerilor, părțile au solicita încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză, probe încuviințate de instanță. Au fost depuse la dosar, în copie, somație și titlu executoriu, centralizator cu privire la situația plăților, decizii accesorii, anunț colectiv, extrase cont, ordine de plată, declarații privind obligațiile de plată la buget, adresa AFP nr._/2009, adresa nr 0812/AFP30751/2008. A fost efectuată expertiză contabila de către d-na expert A. F..
Prin Sentința civilă nr. 6601 pronunțată la data de 06 mai 2010 în acest dosar, instanța a admis în parte contestația la executare și a anulat în parte titlul executoriu 4562/25.11.2008 în ceea ce privește suma de_ lei, stabilind ca executarea să continue numai pentru suma de 2116 lei impozit pe profit, datorat în baza declarație_/25.04.2008.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a V-a Civilă care, prin Decizia civilă nr. 2151R pronunțată la data de 21.07.2011, a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.
Din considerentele deciziei, care se constituie în concluzii decizorii, obligatorii în rejudecare, se reține că instanța de recurs a constatat că raportul de expertiză nu a avut în vedere toate dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele referitoare la ordinea de stingere a datoriilor reglementată de art. 115 din Codul de procedură fiscală și a apreciat că se impune ca instanța de fond, în rejudecare, să dispună efectuarea expertizei de expertul desemnat care va verifica dacă, prin raportare la creanțele stabilite în sarcina contestatoarei, a plăților efectuate de aceasta și a dispozițiilor art. 115 din Codul de procedură fiscală, mai datorează vreo sumă de bani dintre cele menționate în titlul executoriu contestat, fără a se limita la perioada de referință din titlul executoriu.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr._ .
În ședința publică din 05.12.2011, instanța a dispus completarea raportului de expertiză în concordanță cu cerințele din considerentele deciziei de casare (fila 22), expertul contabil A. F. întocmind completarea expertizei (filele 50-82), din lucrările dosarului rezultând că nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză astfel completat.
Având în vedere că expertul, în cuprinsul completării raportului de expertiză, a ținut seama de dispozițiile Sentinței civile nr. 7959/04.05.2012 pronunțată în dosar nr._/301/2004 (filele 86, 87), în ședința publică din 03.02.2012, instanța a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 244 din Codul de procedură civilă, până la soluționarea irevocabilă a cauzei ce formează obiectul dosarului nr._/301/2004 (fila 89).
Prin Decizia civilă nr. R 2747 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosar nr._/301/2004 s-a admis recursul, s-a modificat în parte sentința recurată, contestația la executare fiind respinsă ca neîntemeiată (filele 113-121).
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
În baza titlului executoriu nr. 4562/25.11.2008 (filele 5-19 dosar nr._/301/2008) a fost emisă somația nr. 40/_ /8820 (fila 4 același dosar) cuprinsă în anunțul colectiv, fără a exista dovada comunicării către contestator. Titlul executoriu și somația au fost emise pentru suma totală de_ lei, din care_ lei debit principal și 20.307 lei debite accesorii, astfel cum s-a reținut și prin completarea raportului de expertiză (fila 80 dosar nr._ ).
La data de 03.02.2010, prin obiecțiunile formulate, intimata reține că în urma aplicării ordinii de stingere a creanțelor fiscale, din suma de_ lei, contestatoarea mai datorează 47.990 lei (fila 309). Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că diferența este reprezentată de suma de 2116 lei achitată de contestatoare și evidențiată astfel de intimată.
În consecință, în urma efectuării plății de 2116 lei (reținută ca atare și în completarea la raportul de expertiză), suma ce se pretinde a fi datorată de contestatoare, de 47.990 lei este compusă din_ lei debite principale și_ lei debite accesorii.
În ceea ce privește debitul principal, din completarea raportului de expertiză întocmit în rejudecare (filele 50-82) se reține că societatea contestatoare a efectuat plăți, astfel cum a susținut, însă acestea au stins datorii mai vechi, în temeiul altor titluri executorii emise anterior celui contestat în cauza de față, ori, aplicând ordinea de stingere a datoriilor, potrivit art. 115 din Codul de procedură civilă, a rezultat că toate plățile, cu excepția sumei de 2116 lei menționată anterior, au stins datorii anterioare ale societății.
În urma verificării, comparării celor două metode expuse în raportul de expertiză inițial și în completarea la raport, precum și în urma recalculării debitelor ca urmare a diferitelor compensări de impozit și de TVA, expertul a stabilit că societatea contestatoare nu ar mai avea datorii la intimată, în măsura în care se ține seama de Sentința civilă nr. 7959/04.05.2012.
Astfel, în urma analizei datoriilor și a plăților, în urma compensărilor legale și a modului de stingere a creanțelor, expertul a propus stingerea creanțelor intimatei cu plățile efectuate de contestatoare, care sunt însă cuprinse în dosarele de executare anterioare, pe baza unor titluri din 2004 și care sting acele creanțe.
O altă variantă propusă a fost compensarea datoriilor reținute (prin titlul executoriu ce se contestă) cu sumele plătite care au fost avute în vedere în Sentința civilă nr. 7959/04.05.2012. S-a arătat că suma executată în acel dosar este de 69.534 lei, iar obligația de plată stabilită de instanță prin această hotărâre este de 36.642 lei.
Expertul propune astfel compensarea datoriei de_ lei debit principal (din titlul executoriu nr. 4562/2008) cu suma de 32.892 lei (reprezentând diferența dintre suma ce se execută pe baza titlului executoriu de_ lei și suma reținută prin Sentința civilă nr. 7959/2012,_,7 lei). Dacă această compensare ar fi putut opera, concluziile expertului potrivit cărora contestatoarea nu ar mai datora nicio sumă de bani, debit principal, în baza titlului executoriu nr. 4562/2008, ar fi corectă.
Prin Decizia civilă nr. R 2747 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în dosar nr._/301/2004 s-a admis recursul, s-a modificat în parte sentința civilă nr. 7959/2012 iar contestația la executare a fost respinsă ca neîntemeiată (filele 113-121).
Raportând Decizia civilă nr. R 2747 la raportul de expertiză care a ținut seama de Sentința civilă nr. 7959/2012, desființată, se reține că executarea silită anterioară se menține pentru întreaga sumă de_ lei, astfel încât nu poate opera compensarea celor două sume cum a propus expertul.
Pentru toate motivele expuse, având în vedere că plățile efectuate anterior de contestatoare, precum și creanțele acesteia față de intimată au stins datorii mai vechi, cu respectarea dispozițiilor art. 115 din Codul de procedură fiscală, instanța constată că executarea pornită în temeiul titlului executoriu nr. 4562/2008 este corectă și urmează a fi menținută pentru suma de_ lei debit principal.
În ceea ce privește debitele accesorii, instanța reține că deciziile de impunere pentru aceste debite accesorii penalități și dobânzi nu au fost niciodată comunicate contestatoarei, anterior emiterii titlului executoriu la data de 25.11.2008, cum de altfel a recunoscut și intimata pe parcursul procesului, respectiv în fața instanței de fond (la data de 05.02.2009 – fila 45 dosar nr._/301/2008) și cum a s-a reținut și prin completarea la raportul de expertiză (filele 81 verso, 82, dosar nr._ ).
Potrivit art. 110 alin.2 și 3 Cod de procedură fiscală colectarea creanțelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanță sau al unui titlu executoriu, după caz. Titlul de creanță este actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii.
În speță, titlul de creanță fiscală este dat de deciziile de stabilire a impozitului pe veniturile din cedarea folosinței bunului, respectiv deciziile de calcul a debitelor accesorii, cuprinse în titlul executoriu.
Potrivit art. 41 din Codul de procedură fiscală, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor fiscale, potrivit art. 45 din același act normativ acesta producând efecte din momentul în care este comunicat contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat potrivit legii. De asemenea, potrivit art. 44.1 din Normele metodologice organul fiscal nu poate pretinde executarea obligației stabilite în sarcina contribuabilului sau la o dată ulterioară menționată, dacă acest act nu a fost comunicat contribuabilului, potrivit legii.
Potrivit art. 141 alin. 2 din Codul de procedură fiscală titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent sau în alt mod prevăzut de lege.
Ca atare, în raport de textele legale menționate, nu numai opozabilitatea dar și producerea efectelor față de contestator a titlului executoriu este condiționată de comunicarea titlului de creanță către contribuabil, acesta luând astfel cunoștință de existența obligației de plată în sarcina sa, precum și de data scadentă a acesteia. per a contrario, în lipsa comunicării titlului de creanță, anterior începerii executării, organul fiscal nu poate pretinde aducerea la îndeplinire a obligației de plată, și cu atât mai mult, nu poate proceda la executarea silită a acesteia.
Altfel spus, titlul de creanță necomunicat nu poate deveni titlu executoriu, întrucât nu poate expira termenul de contestare a titlului de creanță și deci nu poate expira termenul de plată, iar executarea făcută în temeiul unui titlu de creanță necomunicat este nulă din moment ce titlul de creanță nu a devenit titlu executoriu, executarea fiind făcută astfel în lipsa unui titlu executoriu.
Or, în cauză, instanța constată că titlurile de creanță (deciziile de calcul a accesoriilor) nu au fost comunicate contestatorului, însă au fost puse în executare prin titlul executoriu contestat. Din dosarul de executare a rezultat că intimata nu a comunicat niciodată, anterior începerii executării, contestatorului suma datorată și care este natura juridică a acesteia, pentru ca acesta să poată achita voluntar sau pentru a contesta suma stabilită cu titlul de accesorii, și nici termenul în care se putea plăti sau formula contestație.
Astfel cum s-a reținut, Codul de procedură fiscală, prin art. 44, stabilește că actul administrativ-fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat, iar această comunicare se realizează: prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent și primirea actului administrativ-fiscal de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului sau prin remiterea, sub semnătură, a actului administrativ-fiscal de către persoanele împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului; ori prin poștă, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ-fiscal și confirmarea primirii acestuia, sau prin publicitate, însă cea din urmă modalitate de comunicare, potrivit alin.(3) al art. 44 din Codul de procedură fiscală, comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de Internet a ANAF, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ-fiscal pe numele contribuabilului.
În cazul actelor administrative emise de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de Internet a autorității respective. În lipsa paginii de Internet proprii, publicitatea se face pe pagina de Internet a Consiliului Județean. În toate cazurile, actul administrativ-fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului.
A.. (4) al aceluiași articol stabilește că dispozițiile Codului de procedură civilă privind comunicarea actelor de procedură sunt aplicabile în mod corespunzător.
Din interpretarea legală, sistematică, a normelor legale rezultă că această comunicare a actelor administrativ-fiscale prin publicitate, prin postarea pe pagina de Internet se face numai în condițiile în care comunicarea acestora nu a putut fi realizată printr-una din modalitățile stabilite la pct. a) - c) ale art. 44. Această interpretare e în concordanță și cu Instrucțiunile de completare. Realizarea directă a procedurii de comunicare prin publicitate, fără dovada parcurgerii etapelor anterioare, contravine dispozițiilor art. 44 din O.G. nr. 92/2003.
De altfel, prin Decizia nr. 536/28.04.2011, publicată în Monitorul Oficial din 07.07.2011, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a art. 44 menționat anterior, statuând în sensul celor arătate anterior, ulterior Codul de procedură fiscală fiind modificat în acest sens. Cu toate că această decizie nu poate fi aplicată la speță, din moment ce titlul executoriu a fost emis în 2008, raționamentul subzistă, fiind identic, din economia textului chiar nemodificat, rezultând că art. 44 instituie obligativitatea comunicării printr-una dintre modalitățile prevăzute la lit. a-c și numai în măsura în care există dovezi că nu s-a putut face comunicarea astfel, aceasta se poate face prin publicitate, ori în speță, intimata a efectuat comunicarea titlului direct prin publicitate.
În consecință, se constată că, prin emiterea direct a titlului executoriu și a somației, fără ca anterior să fie comunicate contestatorului prin modalitățile arătate în ordinea stipulată, deciziile de stabilire a debitelor accesorii, intimata a procedat la executarea silită a contestatoarei înainte ca aceasta să ia cunoștință de existența unei obligații de plată în sarcina sa. Din economia textelor legale citate anterior rezultă că titlul executoriu putea fi emis numai după comunicarea către contestatorul contribuabil a fiecărui titlu de creanță în parte și a termenului de plată, deciziile de putând fi puse în executare numai prin ajungerea la scadență.
De altfel, în considerentele Deciziei nr. 2151R din 21.07.2011, instanța de recurs a reținut că, în privința obligațiilor accesorii, înscrisul intitulat titlu executoriu nr. 4562/25.11.2008 nu reprezintă un veritabil titlu executoriu, ci un titlu de creanță fiscală ce urmează a fi supus procedurii speciale administrative prevăzute de art. 205 din Codul de procedură fiscală, în măsura în care societatea contestatoare își va manifesta interesul în acest sens, cu atât mai mult cu cât și intimata AFP Sector 3 a recunoscut că aceste acte nu au fost comunicată.
Față de textele legale citate, reținând că titlurile de creanță (deciziile de debite accesorii) nu au fost niciodată comunicate legal, iar executarea în speță a început și a continuat în temeiul unor titluri care nu au ajuns la scadență pentru a deveni titluri executorii, în lipsa comunicării legale, atât titlul executoriu cât și executarea însăși sunt lovite de nulitate în ceea ce privește debitele accesorii.
De altfel acesta a fost motivul pentru care instanța a apreciat anterior că suma de 2116 lei achitată de contestatoare stinge în parte din debitul principal datorat și nu din debitele accesorii, întrucât acestea din urmă, chiar dacă, de principiu se sting cu prioritate, în speță nu reprezintă creanțe ajunse la scadență, ori modul de stingere a creanțelor vizează sume pentru care executarea silită îndeplinește condițiile legale.
Pentru motivele expuse, instanța va admite în parte contestația la executare, va anula în parte titlul executoriu și actele de executare întocmite în dosar de executare nr. 4562/2008, pentru suma de_ lei reprezentând debite accesorii; va constata executată suma de 2116 lei reprezentând debit principal, va dispune încetarea executării pentru această sumă, va menține executarea în dosar de executare nr. 4562/2008 pentru suma de_ lei reprezentând debite principale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea I. SRL cu sediul în sector 3, București, PADUREA CRAIULUI, nr. 1, ., . și pe intimata A. F. PUBLICE SECTOR 3 cu sediul în sector 3, București, CALEA MOSILOR, nr. 156 și în consecință:
Anulează în parte titlul executoriu nr. 4562/25.11.2008 și actele de executare întocmite în dosar de executare nr. 4562/2008, pentru suma de_ lei reprezentând debite accesorii.
Constată executată suma de 2116 lei reprezentând debit principal și dispune încetarea executării pentru această sumă.
Menține executarea potrivit titlului executoriu nr. 4562/25.11.2008 în dosar de executare nr. 4562/2008 pentru suma de_ lei reprezentând debite principale.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
V.-I. FerentzCristian D. G.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
4 ex./25.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 206/2015.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 413/2015.... → |
|---|
