Contestaţie la executare. Sentința nr. 8918/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8918/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-06-2015 în dosarul nr. 8918/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8918
Ședința publică din data de 19.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte – D. E. M.
Grefier – D. Ș.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestatoarea C. J. ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR în contradictoriu cu intimații N. M., T. S., D. N., C. T., având ca obiect contestație la executare-suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Instanța constată că procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța, verificându-și din oficiu competența cf. disp. art. 131 C.pr.civ., constată că Judecătoria Sectorului 3 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, cf. art. 94, 650 și art. 713 C.pr.civ..
Instanța, cf. disp. art. 238 C.pr.civ., estimează durata cercetării procesului la aproximativ 6 luni.
Instanța, cf. art. 255 și 258 C.pr.civ., încuviințează pentru părți proba prin înscrisurile aflate la dosar ca fiind admisibilă, putând duce la soluționarea cauzei și, nemaifiind alte probe de administrat, cf. art. 244 alin. 1 C.pr.civ. declară inchisă cercetarea judecătorească și reține cauza in vederea soluționării.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Princontestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.11.2014, sub nr._, reclamanta C. J. ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR a solicitat, in contradictoriu cu intimații N. M., T. S., D. N., C. T., ca instanța să dispună suspendarea executării silite in dosarul nr. 267/2013, anularea încheierii din data de 27.10.2014 in dosarul nr._/301/2013, anularea încheierii emisa de B. la data de 27.10.2014 și anularea actelor de executare subsecvente precum și desființarea executării silite.
In motivare, s-a arătat prin încheierea din data de 27.10.2014 a procedat la punerea in întârziere a Instituției Prefectului si a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, care nu a fost comunicată reclamantului, iar la data de 27.10.2014, s-a dispus prin încheierea pron. in dosarul nr._/301/2013 încuviințarea executării silite. Prin sentința civila nr. 3313/2013 s-a dispus obligarea celor doua comisii la reconstituirea dreptului de proprietate pt. suprafața de 2 ha teren forestier pe vechiul amplasament, iar aceasta nu presupune activități distincte si independente pt. cele doua comisii, iar C. Județeană Ilfov poate numai coordona activitatea comisiei locale fără a se substitui acesteia.
Întrucât obligația ce incumba debitorilor este o obligație de a face iar cheltuielile de executare sunt nejustificate și nu intra in limitele stabilite de art. 39 alin.1 lit. b) din Legea 188/2000 iar cf. art. 371 ind. 7 C. nu s-a probat plata onorariului de executare.
In drept, au fost invocate prev. art. 711 C., legea 18/1991, HG 890/2005, OG 22/2002 și in probațiune, s-a solicitat proba prin înscrisuri.
La data de 03.02.2015, s-a formulat de către intimați întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea celor doua contestații la executare și aplicarea unei amenzi judiciare cf. art. 719 alin.3 C..
In motivare, s-a arătat că această contestație a fost formulata cu rea credință, cu date eronate, se anexează înscrisuri care nu au legătura ca cauza si nu se anexează înscrisurile primite si contestate iar suspendarea executării a fost solicitata la un 1 an si o luna de la începerea executării.
S-a invocat excepția de tardivitate cf. art. 711 alin.3 și art. 714 alin.1 pct. 3CPC deoarece actele de executare silită au fost comunicate debitoarei al data de 17.12.2013, cf. dovezilor din dosarul de executare silita, prezenta contestație fiind formulata cu depășirea termenului indicat de dispozițiile legale. La data de 28.01.2014, intimații au solicitat instanței de executare aplicarea de penalități de întârziere iar prin încheierea din data de 04.06.2014 a fost admisa cererea in dosarul nr._ .
Nu s-a produs nicio încălcare a dispozițiilor generale privind executarea silita însăși si nicio neregularitate a vreunui act de executare iar motivele invocate exced motivelor de inadmisibilitate a unei contestații la executare. Cheltuielile de executare au fost stabilite cf. prev. art. 669 alin.3 C..
In dovedire, s-a solicitat atașarea dosarului de executare silita, iar in drept au fost invocate prevederile de mai sus.
La data de 26.03.2015, s-a depus răspuns la întâmpinare - f. 6-7, vol. II.
În cauză, a fost încuviințată și administrată pentru părți proba prin înscrisuri, fiind anexat dosarul de executare nr. 267/2013.
Analizând contestația la executare prin prisma dispozițiilor legale incidente și a materialului probator administrat in cauză, instanța constată următoarele:
In dosarul de executare silită nr. 267/2013, executarea silită se realizează la solicitarea reclamantei creditoare in temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 3313/17.05.2013, pron. in dosarul nr._ - f. 71 și 72, prin care C. Locala de Fond funciar Găneasa si C. de Județeană de Fond Funciar au fost obligate la reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea titlului de proprietate comisia locala fiind obligata la plata sumei de 3000 lei.
Încuviințarea executării silite s-a dispus prin încheierea pron. in dosarul nr._/301/2013 din data de 28.10.2013 – f. 75. Somația din data de 22.11.2013 și încheierea de stabilire a cheltuielilor din aceeași dată au fost comunicate reclamantei la data de 23.12.2013, cf. dovezii de la f. 98. Poprirea instituită la data de 03.11.2014 a fost executata iar prin încheierea din data de 25.11.2014, s-a dispus de către executor eliberarea sumelor poprite către creditori. Prin încheierea din data de 04.06.2014, pron. în dosarul nr._ debitorii au fost obligați sa plătească creditorilor penalități de 100 lei/zi de întârziere calculate de la data de 04.06.2014 pana la data executării obligației de a face cf. titlului executoriu reprezentat de sentința civila nr. 3313/2013 – f. 8-9.
Contestația la executare este întemeiată pe dispozițiile art. 711 C. pr.civ, care stipulează că împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Cf. dispozițiilor art. 248 alin.1 C. pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură sau de fond care fac inutilă in tot sau in parte administrarea probelor sau cercetarea in fond a cauzei. În conformitate cu prevederile art. 246 C. pr.civ. excepția tardivității introducerii contestației este o excepție de procedură, absolută.
Încheierea emisă de executorul judecătoresc la data de 27.10.2014, privind cheltuielile de executare silită a fost comunicată la data de 31.10.2014, cf. dovezii de la f. 122, fiind incidente prev. art. 714 alin.1 pct. 1 C. care stipulează că contestația privind executarea silita propriu zisa se poate face in termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștința de actul de executare pe care îl contestă.
Motivele invocate în susținerea contestației la executare care privesc executarea silită însăși, precum și cererea de anulare a încheierii privind încuviințarea executării silite atrag incidența dispozițiilor art. 714 alin.1 pct. 3 C. care stipulează că termenul de 15 zile pentru introducerea contestației curge de la data când debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării silite sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare, fiind vorba de data de 23.12.2013, la care au fost comunicate aceste acte de executare, cf. dovezilor din dosarul de executare silită. In ambele cazuri, reclamanta a introdus contestația cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de aceste dispoziții.
In conformitate cu prev. art. 185 alin.1 C.pr.civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului in afară de cazul in care legea dispune altfel. Reclamanta avea posibilitatea de a solicita repunerea în termen în cazul in care făcea dovada condițiilor stipulate de art. 186 C. pr.civ. dar nu a făcut acest lucru.
Astfel, instanța va admite in parte excepția tardivității contestației cf. prev. art. 185 alin.1 raportat la art. 714 alin.1 pct. 3CPC și va respinge ca tardiv formulată contestația privind anularea încheierii pronunțate in dosarul nr._/301/2013 și a anulării executării silite înseși.
In ceea ce privește celelalte motive ale contestației la executare privind nelegalitatea încheierii din data de 27.10.2014, instanța reține că sunt incidente dispozițiile art. 669 alin. 4 C. pr.civ. care stipulează că sumele datorate cu titlu de cheltuieli de executare se stabilesc de executorul judecătoresc prin încheiere, pe baza dovezilor furnizate de partea interesată în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. În completare, în temeiul dispozițiilor art. 669 alin.4 C. pr.civ. sunt aplicabile dispozițiile art. 451 alin.2 C. pr.civ. care stipulează că instanța poate chiar și din oficiu să reducă motivat partea din cheltuielile de executare reprezentând onorariul executorului judecătoresc sau al avocatului atunci când acestea sunt vădit disproporționate în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de aceștia și ținând seama de circumstanțele cauzei. De asemenea, cf. art. 669 alin. 2 C. debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare efectuate după data înregistrării cererii de executare si pana la data realizării obligației stabilite in titlul executoriu chiara dacă el a făcut plata in mod voluntar, iar daca a executat in termenul acordat de către executor cf. art. 667 C. nu va fi obligat să suporte decât cheltuielile pt. actele de executare efectiv îndeplinite.
Titlul executoriu datează din anul 2013 si nu s-a făcut dovada executării obligației de a face, pt. aceasta neexecutare debitorii fiind obligați și la plata penalităților de întârziere prin încheierea din data de 04.06.2014, pron. în dosarul nr._ .
Prin urmare, reclamanta datorează cheltuielile de executare silită. Cf. prevederilor Ordinului MJ nr. 2550/2006 – anexa pct. 2, in cazul obligațiilor de a face, onorariul executorului este de minim 60 lei și maxim 2.200 lei pentru debitor persoană fizică și 5.200 lei pentru debitor persoană juridică, astfel ca onorariul de 1860 lei stabilit prin încheierea din data de 27.10.2014 – f. 120, este in limitele legale prevăzute de acest act normativ. In ceea ce privește dovada plații onorariului instanța reține că la dosarul de executare silita se afla dovada de achitare a onorariului avocatului in suma de 4000 lei, cf. chitanțelor de ala f. 69 și 116, onorariul inițial de 3000 lei fiind recuperat anterior cf. dovezilor de la f. 112-113. Celelalte cheltuieli de executare silită de asemenea sunt in limitele stipulate de Ordinul 2250/2006.
Astfel, in cf. cu prevederile art. 719 alin. 1 C. instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
Referitor la cererea de suspendare a executării silite, instanța reține că, potrivit art. 718 alin.1 C. pr.civ. până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Față de faptul că la data de 19.06.2015 a fost soluționată contestația la executare, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite, până la soluționarea prezentei contestații.
Raportat la dispozițiile art. 453 alin.1 C. pr.civ. potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată instanța respinge cererea formulata de intimați cu privire la cheltuielile de judecată deoarece nu s-a depus la dosarul cauzei dovada suportării vreunor costuri in acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte excepția tardivității contestației.
Respinge ca tardiv formulată contestația privind anularea încheierii pron. in dosarul nr._/301/2013 și a anulării executării silite înseși.
Respinge in rest contestația la executare formulată de contestatoarea C. J. ILFOV PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul ales in sector 3, București, ., în contradictoriu cu intimații N. M., CNP_, cu domiciliul in sector 2, București, ., nr. 19, T. S., CNP_, cu domiciliul in Voluntari, .. 78, jud. Ilfov, D. N., CNP_, cu domiciliul in sector 2, București, ., C. T., CNP_, cu domiciliul in com. Afumati, .. 83, jud. Ilfov, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată, formulată de intimați.
Cu drept de a formula apel în termen de 10 zile de la comunicare .
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.06.2015.
Președinte Grefier
D. E. M. D. Ș.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8920/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8914/2015. Judecătoria... → |
|---|
