Contestaţie la executare. Sentința nr. 7074/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7074/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 7074/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civila nr. 7074
Ședința publica de la 21.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte – G. D.
Grefier – D. I.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de contestatorul P. O. L., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., având ca obiect contestație la executare și întoarcere executare.
La apelul nominal făcut in ședința publica nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care:
Instanța constata că a fost învestită cu o contestație la executare și este competenta să soluționeze prezenta cauza, fiind instanța de eexcutare care a încuviințat executarea silită.
Instanța, deliberând, in temeiul art. 258 coroborat cu art. 255 C.pr.civ., încuviințează părților proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și ducând la soluționarea cauzei.
Instanța constata terminată cercetarea judecătoreasca potrivit art. 244 C.pr.civ. și invocă excepția de netimbrare a cererii privind întoarcerea executării silite și excepția de inadmisibilitate a cererii privind anularea titlului executoriu pe calea contestației la executare, după care, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 06.02.2015, sub nr._, contestatorul P. O. L., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună:
- anularea titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 11.01.2012, cu privire la tariful de despăgubire în cuantum de 28 de euro;
- anularea somației emisă în data de 19.01.2015 de către B. T. B. O. în dosarul de executare silită nr. 6923/2014;
- anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 19.01.2015, emisă de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 6923/2014;
- anularea tuturor actelor de executare subsecvente întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare silită nr. 6923/2014;
- anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 24.11.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._/301/2014;
- întoarcerea executării silite; cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin procesul verbal de constatare a contravenției mai sus menționat a fost sancționat cu amendă contravențională, fiind totodată obligat să plătească și tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro prevăzut de dispozițiile art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în forma aflată în vigoare la momentul întocmirii procesului verbal.
Ulterior, în data de 26.01.2015, contestatorul a primit de la executorul judecătoresc o somație de plată a sumei de 28 euro cu titlu de creanță datorată intimatei și 495,32 lei cheltuieli de executare silită, fiind atașată somației încheierea de încuviințare a instanței, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 19.01.2015, precum și titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției.
Contestatorul apreciază că executarea silită în dosarul de executare este nelegală și netemeinică, întrucât titlul nu are caracter executoriu sub aspectul obligației civile, dispozițiile art. 8 alin. 3 din OG 15/2002 care prevedea tariful de despăgubire fiind abrogat prin art. I pct. 2 din Legea 144/2012. Având în vedere că prezenta executare silită este ulterioară intrării în vigoare a Legii 144/2012, rezultă că după această dată tariful de despăgubire nu mai este datorat intimatei de către conducătorii sancționați contravențional pentru nevalabilitatea rovinietei. Art. II al aceluiași act normativ prevede că tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Contestatorul mai arată că tariful de despăgubire nu mai poate fi solicitat după data intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012, întrucât a dispărut suportul legal al plății acestuia.
De asemenea, contestatorul mai arată că încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 19.01.2015 cuprinde sume stabilite de executorul judecătoresc în mod nelegal, întrucât acesta nu a făcut proba existenței consultanței juridice acordate creditoarei, eventual printr-un proces verbal. Cererea de executare silită poată antetul creditoarei, viza comportamentului juridic al acesteia, precum și numărul de ieșire din instituție, elemente care probează fără echivoc că aceasta a fost redactată la sediul creditoarei, executorul judecătoresc cu intenție stabilind o cheltuială fictivă.
Cu privire la suma de 211 lei reprezentând cheltuieli necesare desfășurării executării silite, contestatorul a arătat că, de asemenea, este stabilită în mod nelegal, întrucât executorul judecătoresc nu poate anticipa numărul actelor de executare silită pe care le va efectua în dosar pentru a determina cuantumul cheltuielilor, iar cheltuielile efectuate până la momentul formulării prezentei contestații nu se ridică la 211 lei, raportat la hârtia și tonerul consumate, precum și la timbrul poștal. Singurele acte efectuate de executorul judecătoresc sunt somația și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, al căror cost se ridică cel mult la suma de 11 lei, incluzând plicul și timbrul poștal.
Totodată, contestatorul a arătat că taxele poștale în cuantum de 49 lei nu pot fi justificate de executor sub aspectul cheltuielilor certe, raportat la numărul și complexitatea actelor de executare efectuate până în prezent, respectiv o singură comunicare.
Întrucât obligația care formează obiectul executării silite a fost desființată prin lege, cheltuielile de executare rămân fără suport legal și nu mai sunt datorate de contestator, în temeiul principiului accessorium sequitur principalae.
Contestatorul mai arată că somația întocmită de executorul judecătoresc cuprinde o obligație care a fost anulată prin efectul legii, anterior punerii în executare a titlului. Totodată, arată că încheierea de încuviințare a executării silite a fost pronunțată de instanță cu aplicarea greșită a legii, dispozițiile art. 8 alin. 3 din OG 15/2002 fiind abrogate prin Legea 144/2012, fiind aplicabile dispozițiile art. 665 alin. 5 pct. 2 din C.pr.civ. anterior modificării sale prin Legea 138/2014.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 144/2012 și ale art. 711 și următoarele C.pr.civ..
În dovedirea contestației, contestatorul a depus la dosar înscrisuri.
La data de 05.03.2015 s-a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, copia dosarului de executare nr. 6923/2014 al B. T. B. O. (filele 31-50 din dosar).
La data de 12.03.2015, intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de B. T. B. O. în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . nr._/11.01.2012 și continuarea executării silite.
În apărare, intimata a arătat că la data de 14.07.2011, ora 08.42, contestatorul a circulat cu auto cu nr._ pe DN1 Romanești, jud. Prahova, fără a deține rovinietă valabilă, iar, conform dispozițiilor art. 8 alin. 1 din OG 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, fapta săvârșită de către contestator a constituit contravenție continuă și s-a sancționat cu amendă contravențională în valoare de 250 lei. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 3 din același act normativ, contestatorul a fost obligat să achite și tariful de despăgubire în valoare de 28 euro, fiind astfel emis procesul verbal de constatare a contravenției ce face obiectul prezentei executări.
Intimata a mai arătat că emiterea și comunicarea procesului verbal de contravenție au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata a solicitat instanței să aibă în vedere și dispozițiile art. 273 alin. 2 NCPC, precum și faptul că, comunicarea procesului verbal de contravenție a fost făcută la același domiciliu cu cel precizat în contestația formulată, reieșind în mod evident faptul că nu se poate susține că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție a fost viciată sau că debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
De asemenea, intimata a mai arătat că de la data comunicării procesului verbal de contravenție și până la data încuviințării executării silite, contestatorul nu a îndeplinit de bună voie plata creanțelor stabilite în titlul executoriu, deși procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale. Conform art. 37 din OG 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal neatacat în termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Mai mult, prin încheierea din 24.11.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 în dosarul nr._/301/2014, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentant de procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, iar, în temeiul art. 665 alin. 7 NCPC, instanța a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlul executoriu în cauză, constatând totodată că procesul verbal constituie titlu executoriu conform art. 632 alin. 2 NCPC și art. 37 din OG 2/2001. Totodată, instanța, în momentul încuviințării silite, a respectat dispozițiile art. 5 din Legea 76/2012.
În ceea ce privește trimiterile contestatorului la prevederile Legii 144/2012 pentru modificarea și completarea OG 15/2002, intimata a arătat că în speță acestea nu se aplică. La momentul săvârșirii contravențiilor (anul 2011), art. 8 alin. 3 din OG 15/2002 era în vigoare, ulterior, prin Legea 144/2012 pentru modificarea OG 15/2002, alin. 3 al art. 8 din OG 15/2002 a fost abrogat. În consecință, dispozițiile prevăzute de Legea nr. 144/2012 nu au aplicabilitate întrucât fapta contravențională a fost săvârșiră în data de 14.07.2011, anterior datei la care aceasta a intrat în vigoare.
Prin dispozițiile Legii 144/2012 legiuitorul a statuat în mod evident faptul că tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002 (…) aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează, ceea ce rezultă că legiuitorul a avut în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG 15/2002 și care au contestat în instanță tarifele de despăgubire. Norma instituită de art. II din Legea 144/2012 a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat în instanță.
Intimata a mai arătat că atât timp cât procesul verbal de contravenție emis pe numele debitorului nu a fost contestat, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare chiar și în parte a măsurilor dispune prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire ca urmare a intrării în vigoare a Legii 144/2012, deține un titlu executoriu apt de executare silită, pentru valorificarea creanței prevăzută în actul sancționator, care a intrat în putere de lucru judecat.
Intimata a precizat faptul că în speță nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silită a creanțelor rezultată dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a Legii 144/2012 care nu a fost contestat în instanță.
Totodată, intimata a precizat că decizia 228/2007 a Curții Constituționale referitoare la prevederile art. 12 alin. 1 din OG 2/2001, nu este aplicabilă în speță, întrucât Legea 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinietă valabilă, ci exclude doar obligația de plată a tarifului de despăgubire.
În ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare contestate de debitor, intimata a precizat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ 2561/2012, executorul judecătoresc în mod corect și legal, în baza art. 669 NCPC, a Legii 188/2000, republicată și ale OMJ 2561/2012, a stabilit cheltuielile de executare până la acest moment procedural.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205-208 NCPC.
Întâmpinarea a fost comunicată contestatorului, însă, acesta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
În cauza a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale incidente și de criticile formulate prin contestația la executare, conform principiului disponibilității, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal contravenție . nr._/11.01.2012 (f. 35) încheiat de intimată, contestatorul P. O. L. a fost sancționat contravențional în baza art. 8 alin. 2 din OG nr. 15/2002 cu amenda contravențională în sumă de 250 lei și a fost obligat și la plata tarifului de despăgubire, conform art. 8 alin. 3 din același act normativ, cuantumul acestuia fiind stabilit prin înștiințarea de plată la suma de 28 Euro.
În baza acestui proces verbal, la data de 15.10.2014, intimata s-a adresat B. T. B. O., în vederea realizării creanței în sumă de 28 Euro reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire, fiind deschis dosarul de executare nr. 6923/2014.
Potrivit criteriului impus de dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și în funcție de caracterul și efectele pe care le produc diferitele excepții în cadrul procesului civil, instanța urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepției de netimbrare și asupra excepției de inadmisibilitate invocate în cauză.
Referitor la excepția de netimbrare a cererii privind întoarcerea executării silite, se are în vedere că, potrivit art. 197 C.pr.civ., netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
În condițiile art. 10 alin. 4 din același act normativ, cererea privind întoarcerea executării silite se timbrează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.
In baza acestor dispoziții legale, pentru primul termen de judecată, instanța a stabilit obligația de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 50 lei, față de valoarea creanței pusă în executare, iar contestatorul a fost citat cu mențiunea referitoare la achitarea acestei taxe până la primul termen de judecată, însă acesta nu s-a conformat obligației stabilite în sarcina sa și nici nu a formulat cerere de reexaminare sau de ajutor public judiciar.
Față de aceste considerente, în baza art. 197 și art. 248 C.proc.civ., instanța va admite excepția netimbrării și va anula contestația ca netimbrată.
În ce privește excepția de inadmisibilitate a primului capăt de cerere prin care se solicită anularea titlului executoriu reprezentat de procesul verbal contravenție . nr._/11.01.2012, instanța are în vedere faptul că a fost investită cu o contestație la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 711 și urm. C.pr.civ., iar nu și o plângere contravențională, întemeiată pe disp. din OG nr.2/2001.
În conformitate cu prevederile art. 712 alin.2 C.pr.civ. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Or, procesul verbal contravenție . nr._/11.01.2012, în baza căruia se realizează executarea silită, putea fi contestat exclusiv pe calea unei plângeri contravenționale, cale de atac specifică, reglementată de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Prin urmare, existând o cale specifică pentru anularea titlului executoriu, debitorul nu mai poate solicita anularea titlului executoriu în cadrul contestației la executare, astfel că, primul capăt de cerere este inadmisibil.
Pe fondul contestației la executare, se are în vedere că se susține, în primul rând, că executarea silită se efectuează în baza unui înscris care nu constituie titlu executoriu și că acesta nu i-a fost legal comunicat pentru a-și putea formula apărările cu privire la sancționarea sa.
În acest sens se reține că, procesul verbal nu a fost legal comunicat contestatorului, la sediul acestuia.
Potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Rezultă că, pentru a dobândi putere de titlu executoriu, procesul verbal de contravenție trebuie să fie comunicat contravenientului și să devină scadent anterior punerii în executare, prin împlinirea termenului de 15 zile prevăzut la art. 31 din același act normativ, în care contravenientul putea formula plângerea contravențională, care suspenda executarea procesului verbal.
Potrivit art. 27 din OG nr.2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la data de 11.01.2012 și a fost comunicat petentului prin afișare la domiciliu la data de 03.02.2012.
Instanța reține Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii, statuând că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plata, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Aplicând aceste principii în cauză, instanța constată că intimata nu a făcut dovada comunicării prin poștă anterior afișării, astfel că procesul-verbal nu a fost comunicat legal prin afișare, fapt care echivalează cu lipsa comunicării acestuia.
Astfel, nefiind comunicat, procesul verbal nu a devenit scadent și nu a dobândit forță executorie în conformitate cu art. 37 din OG nr. 2/2001, astfel că, nu putea fi pus în executare.
În ce privește susținerea contestatorului, conform căreia procesul verbal de contravenție nu este titlu executoriu pentru sumele executate silit cu titlu de despăgubire, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată. Conform art. 37 din OG nr. 2/2001, mai sus reprodus, procesul verbal necontestat în termen devine titlu executriu fără vreo altă formalitate și fără nicio distincție. Textul legal nu spune că procesul verbal poate fi pus în executare doar pentru sancțiunile contravenționale, nu și pentru despăgubiri, astfel că, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă. Prin urmare, procesul verbal de contravenție este titlu executoriu pentru toate obligațiile pe care le constată.
Referitor la efectele abrogării art. 8 alin.3 din OG 15/2002 prin Legea nr. 144/2012, aceste efecte nu se pot produce decât pentru viitor, nu și pentru trecut., în conformitate cu principiul neretrosctivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție, conform căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Însă, trebuie observat că textul art. 15 alin. 2 din Constituție se referă la răspunderea penală sau contravențională, nu și la răspunderea civilă. O faptă ilicită poate atrage atât o răspundere penală sau contravențională, cât și o răspundere civilă, în mod cumulativ.
Potrivit art. 5 alin.2 din OG nr. 2/2001, sancțiunile contravenționale principale sunt avertismentul, amenda și prestarea unei activități în folosul comunității. De asemenea, obligarea la plata unei despăgubiri nu este nici sancțiune complementară, neregăsindu-se în enumerarea de la alin. 3 din același articol, iar legea specială, respectiv OG nr. 15/2002, nu prevede că obligarea la plata tarifului de despăgubire ar fi o sancțiune contravențională cu caracter special.
În cauză, se constată executarea silită are loc pentru suma de 28 Euro reprezentând despăgubiri, iar nu pentru o sumă care ar reprezenta o sancțiune contravențională, ceea ce înseamnă că executarea vizează o obligație de plată întemeiată pe răspunderea civilă.
Prin urmare, chiar dacă ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 144/2012 pentru fapta de a circula fără rovinietă valabilă nu mai există această obligație civilă, pentru faptele anterioare obligația de plată există pe temeiul răspunderii civile delictuale.
În ce privește celelalte critici referitoare la nelegalitatea încheierilor de încuviințare a executări silite și de stabilire a cheltuielilor de executare, precum și a somației, având în vedere că executarea silită nu a fost pornită în baza unui titlu executoriu, instanța consideră de prisos a mai analiza aceste motive ale contestației.
În consecință, având în vedere că executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 6923/2014 al B. T. B. O. s-a realizat în baza unui înscris care nu a devenit executoriu, instanța va admite contestația la executare și va anula toate actele de executare efectuate.
În temeiul art. 453 alin.1 C.pr.civ., având în vedere că intimata este partea care a pierdut procesul, aceasta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată astfel: 20 lei către contestator și 41,08 lei către B. T. B. O..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de netimbrare a cererii privind întoarcerea executării silite.
Admite excepția inadmisibilității primului capăt de cerere.
Admite în parte acțiunea formulată de contestatorul P. O. L., CNP_, cu domiciliul în București, sector 3, .. 27, ., . cu intimata C.N.A.D.N.R., CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J_, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, O.P. 76, C.P. 87.
Anulează cererea privind întoarcerea executării silite ca netimbrată.
Respinge cererea privind anularea titlului executoriu ca inadmisibilă.
Anulează executarea silită efectuată în dosarul nr. 6923/2014 înregistrat la B. T. B. O..
Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată astfel: 20 lei către contestator și 41,08 lei către B. T. B. O..
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. DuncaDoina I.
Red. și tehnodact. G.D./D.I.
5 ex./11.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7035/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Pretenţii. Sentința nr. 7179/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
