Contestaţie la executare. Sentința nr. 9174/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 9174/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 9174/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 9174
Ședința publica din data de 23.06.2015
Instanța constituita din:
P. - C. D. Z.
Grefier - L. C.
Pe rol judecarea cauzei civile, formulata de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR în contradictoriu cu intimata B. A., terțul poprit D. G. A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI contabilitate PUBLICA, având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.
Dezbaterile au avut loc în ședința publica din data de 28.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 12.05.2015 și ulterior în data de 26.05.2015, 09.06.2015, 23.06.2015 în aceeași compunere dispunând următoarele:
INSTANTA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 13.05.2014 sub nr._, contestatoarea A. NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR în contradictoriu cu intimata B. A. și terțul poprit DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE – BUCUREȘTI, ACTIVITATEA DE TREZORERIE ȘI contabilitate PUBLICĂ a formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate de B.E.J.A. D. și D. și în dosarul de executare nr. 54/2014, anularea executării silite, anularea somației, procesului-verbal privind cuantumul cheltuielilor de executare din data de 29.04.2014, anularea încheierii din 03.04.2014 de încuviințare a executării silite, suspendarea executării silite.
În motivarea acțiunii, în esență, contestatoarea a arătat că încuviințarea executării s-a realizat de o instanță necompetentă, competentă fiind Judecătoria Sectorului 2 ca instanță de la sediul terțului poprit.
Precizează ca executarea silita a început împotriva unei persoane care nu are calitatea de debitor, intrucat prin Legea nr.165/2013 a fost reglementata o noua procedura cu privire la soluționarea dosarelor constituite in temeiul legilor din domeniul restituirii proprietatilor, inclusiv o noua procedura de emitere a titlurilor de plata si plata a acestora. Prin urmare, sarcina plații revine in mod exclusiv Ministerului Finanțelor Publice, contestatoarea neavând obligații privind plata despăgubirilor astfel cum rezulta din art.41 alin.1 si 4 din Legea nr.165/2013.
In ceea ce privește punerea in executare a unei decizii a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de emiterea titlului de plata in condițiile legii, solicita sa se constate ca s-ar face cu eludarea dispozițiilor exprese ale Titlului VII din Legea nr.247/2005 si ale Legii nr.165/2013 coroborate cu prevederile art.632 alin.1 C.pr.civ. privind titlurile executorii.
Arata ca legiuitorul a stabilit o procedura speciala pentru acordarea acestor despăgubiri prin legea nr.247/2005, luând in considerare si competentele si procedurile stabilite in privința instituțiilor implicate, a numărului mare de solicitanți si a resurselor materiale limitate de care dispune bugetul de stat, pentru evitarea blocării funcționarii mecanismului de restituire si a discriminărilor intre solicitanți.
Astfel, susținerea potrivit căreia deciziile emise de către Comisia Centrala nu reprezintă titluri executorii susceptibile de a fi puse in executare pe calea dreptului comun, prevăzut in Codul de procedura civila, reiese fara echivoc din interpretarea dispozițiilor Titlului VII al Legii nr.247/2005.
În continuare, contestatoarea a arătat ca obligația stabilita in sarcina statului roman prin ANRP prin emiterea deciziei Comisiei Centrale concretizează in fapt o obligație de a face, respectiv emiterea titlului de plata si nicidecum o obligație directa de a plați o suma de bani.
În privința actualizării sumei, A.N.R.P. nu are temei legal pentru actualizarea sumei de bani stabilite prin Decizia Comisiei Centrale.
În drept, contestatoarea a invocat Legea nr. 10/2001, Titlul nr. VII din Legea nr. 247/2005.
În dovedirea acțiunii, contestatoarea a propus proba cu înscrisuri.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
În motivare, intimata a arătat în esență că instanța competentă este cea de la sediul executorului judecătoresc.
Pe fondul cauzei s-a arătat că somația nu a fost emisă cu încălcarea O.G. nr. 22/2002, iar insuficiența resurselor financiare nu poate justifica neacordarea despăgubirilor. Contestatoarea are calitatea de debitor întrucât Legea nr. 165/2013 nu se aplică retroactiv, executarea silită fiind declanșată înainte de . legii. Decizia Comisiei Centrale este executorie de drept, fiind un act administrativ, consacrând obligația de a plăti fără a mai fi necesară pronunțarea unei alte sentințe. În privința actualizării sumei, aceasta este permisă creditorului prin art. 18 alin. 6 din H.G. nr. 1129/2006.
În drept, intimata a invocat art. 205 C.proc.civ., art. 6 C.E.D.O. și art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
În dovedire, s-a propus proba cu înscrisuri.
Terțul poprit nu a depus întâmpinare.
La dosar au fost depuse, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisurile aflate în dosarul de executare nr.54/2014 întocmit de B.E.J.A. D. și D. (f.28-65).
La termenul de judecata din data de 08.01.2015 instanța a reținut cauza în pronunțare pe excepția necompetentei teritoriale invocata de catre intimata
Prin sentința civila nr. 168/08.01.2015 Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, cauza fiind înregistrată în data de 05.02.2015.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Din ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauza instanța reține că prin încheierea pronunțată la data de 03.04.2014 în dosarul nr._/299/2014 al Judecătoriei Sectorului 1 București(fila 57 din dosarul Judecătoriei Sectorului 2 București, atașat) s-a admis cererea de încuviințare a executării silite și s-a încuviințat executarea silită pe raza sectorului 1 București a obligației cuprinse în titlul executoriu - Decizia nr. 3230/FF din 26.06.2008 emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, la solicitarea creditorului B. A., împotriva debitorului A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR, precum și a cheltuielilor de executare.
Cererea de executare silită a fost depusă la organul de executare la 22.01.2013, conform rezoluției de pe cerere(fila 30 din dosarul Judecătoriei Sectorului 2 București, atașat), iar executarea silită face obiectul dosarului de executare nr. 54/2013 al B. D. și D..
Potrivit art. 373 alin, 1 Cod de procedură civilă, daca prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecatorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecatoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea.
Având în vedere că sediul debitoarei era în Sectorul 1, executarea urma să se săvârșească în circumscripția Curții de Apel București, în care se află și sediul B., astfel că au fost respectate prevederile art. 373 alin. 1 Cod de procedură civilă.
Având în vedere că sediul debitoarei era în Sectorul 1, executarea silită urma să se săvârșească în Sectorul 1, astfel că, potrivit art. 373 alin. 2 Cod de procedură civilă, instanța de executare este Judecatoria Sectorului 1, iar executorul judecatoresc poate precede la executarea silită a obligației stabilite în titlul executoriu în oricare dintre formele prevăzute de lege, potrivit art. 3731 alin. 3 Cod de procedură civilă, inclusiv prin poprire.
Privitor la natura juridica a titlului executoriu, constând în Decizia nr. 3230/FF din 26.06.2008 emisă de Comisia Centrala Pentru Stabilirea Despăgubirilor, în conformitate cu dispozitiile art. 2 lit. c din legea nr. 554/2004, actul administrativ este „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
Actul administrativ este emis numai în realizarea puterii publice, din această trăsătură rezultând obligativitatea actelor administrative și executarea lor din oficiu.
Prin urmare, actul administrativ unilateral reprezintă titlu executoriu, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie. Atunci când un act administrativ nu este respectat de bunăvoie, nu mai este cazul să se recurgă la forța de constrângere a statului, adică la învestirea acestuia cu formulă executorie și nici la declanșarea unui litigiu în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești, pentru că actul administrativ unilateral este prin el însuși purtător al unui asemenea titlu.
Dispozițiile art. 8 teza finală a Legii nr. 554/2004, deschid calea unei acțiuni fie în anularea actului, fie în despăgubiri (morale și materiale), iar nu pentru conferirea caracterului executoriu al actului administrativ. De asemenea, din dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 rezulta că actul administrativ este titlu executoriu, de vreme ce executarea lui nu poate fi suspendată decât de către o instanță judecătorească.
Actul administrativ unilateral este titlul executoriu, potrivit legii, în sensul arătat anterior, respectiv din desprinderea caracterului acestuia de a fi executat din oficiu. În consecință, în cazul actului administrativ unilateral o astfel de concluzie se impune, chiar dacă nu există nici o dispoziție legală care să prevadă în mod expres caracterul de titlu executoriu.
Prin urmare, având în vedere situația de fapt reținută, instanța va înlătura susținerile contestatoarei incongruente cu acestea și va respinge contestatia la executare ca neîntemeiata.
In ce priveste cererea de suspendare a executarii, pana la solutionarea contestatiei, aceasta va fi respinsa ca ramasa fara obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestatia la executare formulata de contestatoarea A. N. PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR cu sediul în sector 1, București, CALEA FLOREASCA, nr. 202 în contradictoriu cu intimata B. A. cu domiciliul în ORAȘ TECHIRGHIOL, .. 17, J. C., terțul poprit D. G. A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI ACTIVITATEA DE TREZORERIE SI CONTABILITATE PUBLICA cu sediul în sector 4, București, SPLAIUL UNIRII, nr. 6-8 ca neîntemeiata.
Respinge cererea de suspendare a executarii ca ramasa fara obiect.
Cu apel în 10 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.06.2015.
P., Grefier,
C. D. Z. L. C.
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 07/2015.... → |
---|