Contestaţie la executare. Sentința nr. 2489/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2489/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 2489/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2489/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 24.02.2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
P.: P. A.
GREFIER:V. A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorii G. C. V. și G. G. I., in contradictoriu cu intimata V. R. SA, având ca obiect”cerere în anulare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin Serviciul Registratură, cei doi contestatori au depus la dosar împuternicirea avocațială și și-au precizat domiciliul procesual ales, după care:
Cu privire la excepția conexității dosarelor de executare nr. 2181/2012 și 2182/2012 ale B. AEQUITAS, instanța, apreciind că nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 373 ind. 4 C., instanța respinge ca inadmisibilă excepția conexității dosarelor de executare, invocată de contestatori.
Instanța dispune disjungerea contestației la executare privind dosarul de executare 2181/2012, de contestația la executare privind dosarul de executare nr. 2182/2012, dispunând formarea unui nou dosar, având ca obiect „contestație la executare”, în care vor figura aceleași părți, contestatori - G. C. V. și G. G. I. și intimat – V. R. SA, dosarul urmând a fi repartizat aceluiași complet - C21 Civil, în care se va acorda termen de judecată in data de 24.03.2015, ora 13.00, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea discutării excepției necompetenței teritoriale a instanței.
În ceea ce privește contestația la executare privind dosarul de executare nr. 2182/2012 al B. AEQUITAS, instanța invocă din oficiu excepția tardivității formulării contestației la executare, în temeiul dispozițiilor art. 401 alin. 1 lit. c C.., reținând cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, la data de 24.07.2014, sub nr. de dosar_, contestatorii G. C. V. și G. G. I. au formulat contestație la executare silită în contradictoriu cu intimata ., împotriva executării silite a titlurilor executorii reprezentate de contractele de credit bancar nr._/23.02.2007 și_/04.04.2007, în cadrul dosarului de executare nr. 2182/2012 al B. AEQUITAS, precum și împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de credit bancar nr._/28.07.2008, în cadrul dosarului de executare nr. 2181/2012 al B. AEQUITAS.
Contestatorii au invocat excepția conexității dosarelor de executare silită nr. 2182/2012 și nr. 2181/2012 ale B. AEQUITAS, precum și excepția nulității absolute a executării silite, pentru lipsa somației prevăzute de art. 3873 și 3884, solicitând anularea întregii executări silite, iar în subsidiar, anularea parțială a actelor de executare, constând în proces-verbal de stabilire cheltuieli de executare, somația de plată, somația imobiliară, raportul de evaluare și publicația de vânzare. Contestatorii au solicitat, de asemenea, micșorarea onorariului executorului judecătoresc, anularea încheierilor de încuviințare a executării silite, precum și suspendarea executării silite. De asemenea, contestatorii au solicitat instanței lămurirea întinderii și aplicării titlurilor executorii, constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale în baza cărora au fost calculate sumele pretinse, respectiv a clauzelor privind comisionul de risc.
În motivare, contestatorii au arătat, în esență, că se impune reunirea celor două dosare de executare, aflate pe rolul aceluiași executor judecătoresc. Contestatorii au invocat neregularități privind comunicarea somația aferentă dosarului de executare nr. 2181/2012 al B. AEQUITAS. În ceea ce privește cererea privind constatarea nulității absolute a clauzelor contractelor de credit, contestatorii au arătat că prevederile privind perceperea unor comisioane de risc încalcă dispozițiile OUG 50/2010, având caracter abuziv, din perspectiv Legii nr. 193/2000. Cu privire la cererea de micșorare a onorariului executorului judecătoresc, contestatorii au învederat că era posibilă formarea unui singur dosar de executare, onorariul perceput fiind excesiv față de dispozițiile Legii nr. 188/2000 și OM nr. 2550/C/2006. Totodată, contestatorii au arătat că se impune suspendarea executării silite având ca obiect un imobil cu privire la care există o ipotecă înscrisă în favoarea unei alte instituții bancare, solicitând, de asemenea, anularea încheierilor de încuviințare a executării silite pronunțate de Judecătoria Sectorului 3 București și de Judecătoria B., față de lipsa caracterului cert și exigibil al creanței.
În drept, contestația a fost întemeiată pe disp. art. 82 și 399 C.proc.civ., OUG 50/2008, Legea nr. 193/2000, C.civ.
În dovedirea susținerilor au fost depuse înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul.
La data de 30.09.2014 au fost comunicat de către executorul judecătoresc dosarele de executare silită 2182/2012 și 2181/2012, în copie conformă cu originalul.
Deși a fost legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.
În ședința publică din data de 24.02.2015, instanța a respins ca inadmisibilă excepția conexității dosarelor de executare nr. 2181/2012 și 2182/2012 ale B. AEQUITAS, invocată de contestatori.
De asemenea, în ședința publică din data de 24.02.2015, instanța a dispus disjungerea contestației la executare privind dosarul de executare 2181/2012, de contestația la executare privind dosarul de executare nr. 2182/2012, dispunând formarea unui nou dosar, având ca obiect „contestație la executare”, în care vor figura aceleași părți, contestatori - G. C. V. și G. G. I. și intimat – V. R. SA, dosarul urmând a fi repartizat aceluiași complet - C21 Civil, în care se va acorda termen de judecată in data de 24.03.2015, ora 13.00, în ședință publică, cu citarea părților.
Totodată, în aceiași ședință, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității formulării contestației la executare, în ceea ce privește dosarul de executare nr. 2182/2012 al B. AEQUITAS, în temeiul dispozițiilor art. 401 alin. 1 lit. c C..
Analizând excepția tardivității formulării contestației la executare silită, cu prioritate, instanța urmează să o admite pentru următoarele considerente:
Conform art. 137 alin.1 C.pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. În consecință, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției tardivității formulării contestației la executare silită, în ceea ce privește dosarul de executare nr. 2182/2012 al B. AEQUITAS.
În temeiul art. 401 alin. 1 lit. c din C.pr.civ., contestația privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăși a primit somația ori de la data când a luat la cunoștință de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somația sau executare se face fără somație.
Față de capetele de cerere având ca obiect anularea executări silite, anularea procesului-verbal privind cheltuielile de executare, anularea somației, anularea încheierii de încuviințare a executării silite, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București și micșorarea onorariului executorului judecătoresc, instanța constată incidența art. 401 alin. 1 lit. c din C.pr.civ.
În acest sens, instanța constată, contrar susținerilor contestatorilor G. C. V. și G. G. I., că aceștia au luat la cunoștință de executarea silită și de cheltuielile de executare odată cu comunicarea somației (f. 183), la data de 20.09.2012, conform proceselor verbale de primire aflate la filele 181-182 din dosar, iar contestația la executare silită a fost formulată la data de 23.07.2014 prin depunerea la poștă (plic fila 91), cu încălcarea termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c din C.pr.civ.
Totodată, cu privire la cererea privind anularea raportului de evaluare și a publicației de vânzare, instanța constată incidența dispozițiilor art. 401 alin. 1 lit. a din C.pr.civ., instanța constatând că debitorii au luat cunoștință de actele contestate în data de 29.05.2014, conform proceselor-verbale de comunicare de la f. 148-150, contestația la executare silită formulată la data de 23.07.2014 fiind introdusă tardiv, față de termenul de 15 zile prevăzut de art. art. 401 alin. 1 lit. a din C.pr.civ.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractelor de credit în baza cărora se desfășoară executarea silită, instanța apreciază că această cerere nu reprezintă o veritabilă cerere privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, în sensul art. 401 alin. 11 din C.pr.civ., întrucât conform art. 399 alin.3 C.pr.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac, iar conform art. 14 din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între consumatori și profesioniști, consumatorii prejudiciați prin contractele încheiate cu încălcarea Legii 193/2000 au dreptul de a se adresa organelor judecătorești în conformitate cu dispozițiile Codului civil și Codului de procedură civilă.
Prin urmare, față de dispozițiile anterior menționate, solicitarea constatării clauzelor abuzive în cadrul unei contestații la executare formulate în temeiul C.pr.civ. din 1865 nu poate fi încadrată în ipoteza prevăzută de art. 401 alin. 11 din C.pr.civ, partea având calea separată a introducerii unei acțiuni în constatarea nulității clauzelor abuzive în temeiul art. 14 din Legea 193/2000, întrucât aceasta este expres prevăzută de lege, iar titlul ce se pune în executare nu este emis de o instanță judecătorească, nefiind astfel incidentă nici posibilitatea introducerii unei astfel de contestații la executare oricând în cursul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, contestației la executare astfel formulată de către debitorii contestatori fiindu-i aplicabil termenul de 15 zile prevăzut de art. 401 alin. 1 lit. c din C.pr.civ., termenul fiind încălcat, față de motivele mai sus expuse.
Față de aceste considerente, instanța urmează a admite excepția tardivității formulării contestației la executare silită, în ceea ce privește dosarul de executare nr. 2182/2012 al B. AEQUITAS și va respinge contestația la executare ca tardiv formulată, constatând, totodată, că cererea privind suspendarea executării silite a rămas fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității formulării contestației la executare, privind dosarul de executare nr. 2182/2012 al B. Aequitas, invocată din oficiu.
Respinge contestația la executare privind dosarul de executare nr. 2182/2012 al B. Aequitas, formulată de contestatorii G. C. V. și G. G. I., cu domiciliul ales în București, Calea Moșilor nr. 235, ., ., sector 2, în contradictoriu cu intimata V. R. SA, cu sediul în București, ., ., Sector 2, ca fiind tardiv introdusă.
Respinge excepția conexării dosarelor de executare silită nr. 2181/2012 și 2182/2012 ale B. Aequitas, ca inadmisibilă.
Disjunge contestația la executare privind dosarul de executare nr. 2181/2012 al B. Aequitas.
Dispune formarea unui nou dosar, având ca obiect contestație la executare, în care vor figura ca părți: contestatori - G. C. V. și G. G. I. și intimat – V. R. SA, dosar ce va fi repartizat aceluiași complet de judecată – C21 Civil, căruia îi acordă termen în data de 24.03.2015, ora 13.00, S. 40, în ședință publică, cu citarea părților.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
P. A. V. A. C.
Red./Dact.: A.P./A.C.V./ 5 ex. / 17.03.2015
Comunicări:
Grefier
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2477/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2460/2015.... → |
|---|
