Contestaţie la executare. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI

Sentința nr. 25/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 25-08-2015 în dosarul nr. 10656/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 25.08.2015

Instanța constituită din:

Președinte: B. I.

Grefier: M. P.

Pe rol se află soluționarea cererii formulată de contestatoarea M. A. M. în contradictoriu cu intimații C. SA și B. C. V. SI M. A. D., având ca obiect contestație la executare.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței neîndeplinirea de către contestatoare a obligației de a achita suplimentar taxa de timbru în cuantum de 39,02 lei pe capătul de cerere privind obligarea intimaților la plata de daune morale, după care,

Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în raport de dispozițiile art. 650 N.C.pr.civ., varianta în vigoare la momentul introducerii cererii de executare, instanța se declară competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Instanța, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 C.proc.civ., apreciind admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei, încuviințează proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.

Instanța invocă din oficiu excepția netimbrării pe capătul de cerere având ca obiect daune morale și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate și asupra fondului cauzei.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei de față reține următoarele:

Prin contestația la executare formulata la data de 30.07.2014 si înregistrata pe rolul Judecătoriei sectorului 5 București sub nr._, contestatoarea M. A. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimații C. SA și B. C. V. SI M. A. D., anularea tuturor actelor și formelor de executare silită pornite în dosarul de executare nr. 1674/2014 și obligarea intimatei la plata daunelor morale reprezentând dublul sumei de 487,80 lei .

In motivarea contestației, se arată că declanșarea formelor de executare silită este netemeinică și nelegală întrucât C. trebuia să-i comunice titlul executoriu și documentele justificative, în baza cărora i se face cunoscută obligația față de creditoare. S-a apreciat că nu s-a procedat legal, contestatoarei fiindu-i încălcat dreptul de a se conforma legii și de a plăti presupusa creanță. Contestatoare a apreciat procedura de executare ca fiind abuzivă, cu atât mai mult cu cât, în urma verificărilor făcute la DITL s-a constatat că nu are nici o datorie, intimata acționând cu rea credință și de o manieră de natură să o prejudicieze. Concluzionând, contestatoare a considerat că presupusa creanță nu există.

In drept, contestatia a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998, 999 Codul civil 1865, rap.și corob.la prevederile Codului de procedura civila, la prev.Constituției României și legislației Uniunii Europene.

La 20.10.2014, intimata C. a formulat întâmpinare (fila nr. 54), prin care a solicitat respingerea contestației; menținerea tuturor actelor și formelor de executare, respingerea cererii cu privire la acordarea de daune morale.

In motivare, se arata că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informativ SIEGMCR, s-a constatat că în data de 07.01.2011, pe autostrada A2 kml2+450m, Glina, județul Ilfov, autoturismul aparținând contestatoarei a fost depistat circulând pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabilă. S-a apreciat că formele de executare respectă întru totul dispozițiile legale.

In drept, intimata și-a intemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art.205-208 C.p.c.

Prin sentința civilă nr. 8856/12.12.2014 Judecătoria Sectorului 1 a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecatoriei sectorului 3.

Pe rolul Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti, cauza a fost inregistrata sub nr._/2302/2014 la data de 21.01.2015.

La data de 12.05.2015 contestatoarea M. A. M. a depus la dosarul cauzei o cerere prin care a solicitat instantei in contradictoriu cu C. SA si B. C. V. SI M. A. D., judecarea cauzei in lipsa; respingerea contestatiei si desfiintarea tuturor formelor de executare pornite impotriva ei, avandu-se in vedere prevederile Deciziei nr.6/16.02.2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatiei si Justitie, cu aplicarea prevederilor art.517 alin.4 C.pr.civ.

Concluzionand, a solicitat admiterea contestatiei asa cum a fost formulată, sustinuta si probate cu documentele existente la dosar.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:

În fapt, urmare a cererii adresate la data de 19.02.2014 de intimata, pe rolul B. V. si D. s-a format dosarul de executare nr. 1674/2014, pentru recuperarea creantei datorate de contestator in baza titlului executoriu constând în procesul-verbal de contravenție . nr._/05.07.2011.

Ulterior încuviințării executării silite, dispusă de instanța de executare la data de 03.04.2014, (Judecătoria Sectorului 3 București), executarea silită împotriva contestatorului s-a realizat prin stabilirea cheltuielilor de executare si emiterea somației și a adreselor de înființare a popririi.

Conform art. 712 alin. 1 C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.

Examinând motivele de contestație invocate in cauza dedusa judecății, instanța retine ca acestea sunt întemeiate.

Astfel, se are în vedere că, prin procesul verbal contestat, încheiat de intimată, contestatoarea a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 și 2 din OG 15/2002.

Prin aceleași proces-verbal, contestatoarea a fost obligată să achite și tariful de despăgubire în cuantum de 28de euro, în echivalent lei, potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în vigoare la acel moment, sancțiune care are valoarea unei sancțiuni complementare .

Se are în vedere că, prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientei la plata despăgubirilor de 28 de euro, creanță pentru a cărei executare s-a declanșat executarea.

Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.

Instanța apreciază că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravenției săvârșite de debitorul contestator, chiar dacă această faptă a fost săvârșită înainte de . legii menționate.

În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța apreciază că debitoarea contestatoare nu mai poate fi trasă la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația acesteia de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.

În acest sens, instanța are în vedere că, potrivit art. 47 din OG 2/2001 dispozițiile acestei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură civilă, după caz.

De asemenea, dispozițiile art. 15 alin.2 din Constituție prevăd că „ legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Instanta mai retine ca astfel cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta sa ( Cauza Engel s.a ) garantiile procesuale instituite prin art. 6 par. 1 din CEDO in ceea ce priveste dreptul la un proces echitabil, printre care si prezumtia de nevinovatie sunt aplicabile si in materie contraventionala, contraventiile fiind asimilate din perspectiva art. 6 par. 1 domeniului dreptului penal.

Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO menționată, care constituie izvor de drept, și având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, constatând incidența în speță a principiului retroactivități legii contravenționale mai favorabile, instanța apreciază ca executarea silită s-a pornit în mod nelegal, procesul verbal fiind lipsit de eficiență din perspectiva normelor sus invocate, nemaiputând servi ca titlu executoriu .

Pe de altă parte, se retine ca potrivit Deciziei nr.6 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un Recurs în Interesul Legii, la data de 16.02.2015, „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.1 lit.a, alin.2 și 3 din acest act normativ transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”

Analizand procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/05.07.2011 instanța constată că acesta nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, lipsind astfel una dintre condițiile de formă necesare pentru ca acest proces-verbal să constituie titlu executoriu.

De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 25 alin. (1) din OG nr.2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.

În speță, procesul-verbal contestat fost comunicat contestatoarei prin afișare la domiciliul acestuia.

Se retine de asemenea ca, impotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, conform dispozițiilor art.37 din OG nr.2/2001.

Pentru a beneficia de putere executorie și a putea constitui suportul declanșării procedurii execuționale, este necesar ca procesul-verbal de contravenție să nu fie contestat, așa cum prevede art. 37 din OG 2/2001.

Prin urmare, procesul verbal poate deveni, prin sine, titlu executoriu, sub rezerva neatacării sale în termenul legal de 15 zile, care, potrivit art.31 alin.1 din OG 2/2001, curge alternativ, de la data comunicării sau de la data înmânării sale.

Potrivit art. 27 din OG 2/2001 comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție privind examinarea recursului în interesul legii a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.

În speță, intimata nu a făcut dovada că a încercat să comunice procesul-verbal de contravenție prin poștă cu aviz de primire. Din înscrisurile depuse rezultă că s-a procedat direct la comunicarea procesului-verbal prin afișare la domiciliul contestatoarei.

Or, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 cele două modalități de comunicare prevăzute de art. 27 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sunt subsidiare una față de cealaltă, comunicarea prin afișare fiind subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Comunicarea prin afișare trebuie precedată de o comunicare prin poștă, cu aviz de primire, iar atunci când persoana sancționată contravențional, deși avizată, nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței ori a refuzat primirea corespondenței, autoritatea din cadrul căreia face parte agentul constatator trebuie să procedeze la comunicarea actului prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.

Prin urmare, instanța apreciază că în lipsa comunicării procesului-verbal prin poștă, cu aviz de primire, nu s-a realizat în fapt o comunicare valabilă a acestuia, iar termenul de introducere a unei posibile plângeri contravenționale despre care se face referire în art. 31 din OG nr.2/2001, în fapt, nu a fost împlinit .

În măsura în care doar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu și cum în lipsa unei comunicări valabile, termenul de introducere a plângerii contravenționale nu s-a împlinit, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție supus analizei nu constituie titlu executoriu.

Potrivit art. 632 alin. (1) NCPC, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.

Întrucât, în speță, procesul-verbal de contravenție sus menționat nu constituie titlu executoriu, iar executarea silită s-a efectuat cu încălcarea dispozițiilor legale anterior menționate, instanța va admite contestația la executare formulată împotriva intimatei C. SA și va dispune anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1674/2014 al B. V. si D. .

În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect daune morale, având în vedere că, deși i s-a pus în vedere cotestatoarei, prin încheierea de ședință din data de 13.05.2015, să achite taxa de timbru aferentă acestui petit, obligație care nu a fost îndeplinită, în raport de prevederile art. 33 si 34 din OUG 80/2013, va fi admisă excepția netimbrării și va fi anulat acest capăt de cerere ca netimbrat.

În temeiul art. 451-453 c.p.civ intimata, căzută în pretenții, va suporta cheltuielile de judecată ocazionate de litigiul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea formulată de contestatoarea M. A. M., cu domiciliul în București, sector 5, . D., nr. 17, ap. 1, CNP_, în contradictoriu cu intimata C. SA, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cont bancar RO56RNCB_0001 și B. C. V. SI M. A. D., cu sediul în București, sector 3, ., nr. 39, ., ., C. RO31253844.

Dispune anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 1674/2014 al B. V. si D. .

Admite excepția netimbrării și anulează capătul de cerere având ca obiect daune morale ca netimbrat.

Prezenta se comunică deîndată executorului la data rămânerii definitive.

Obligă intimata la plata sumei de 40 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel care se depune la Judecătoria Sectorului 3, in 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.08.2015

Președinte, Grefier,

B. I. M. P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI