Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI

Sentința nr. 25/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 25-08-2015 în dosarul nr. 10675/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI

Secția Civilă

SENTINȚA CIVILĂ NR._

Ședința publică din data de 25.08.2015

Instanța constituită din :

Președinte: A. C. B. T.

Grefier: E.-C. T.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul L. R. F. în contradictoriu cu intimata C. C., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, L. R. F., identificat cu CNP_, lipsind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța pune în discuție competența de soluționare a Judecătoriei Sectorului 3 București.

Petentul, personal, apreciază că Judecătoria Sectorului 3 București este competentă.

Verificându-ți competența în conformitate cu dispozițiile art. 131 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză și, potrivit dispozițiilor art. 238 Cod procedură civilă, estimează durata cercetării procesului la o zi.

Nemaifiind cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.

Petentul, personal, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

În temeiul art. 258 raportat la art. 255 NCPC, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, apreciind că este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului.

Nemaifiind cereri de formulat sau alte probe de administrat, în baza art. 392 Noul Cod de procedură civilă instanța declară cercetarea judecătorească închisă, deschide dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Petentul, personal, arată că procesul-verbal de contravenție are temei legal, însă nu asupra sa, întrucât la data săvârșirii contravenției vehiculul nu se mai afla în posesia sa, astfel cum rezultă din procesul-verbal de vânzare-cumpărare depus la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat sau alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.10.2014, astfel cum a fost completată și precizată (filele 14-17), petentul L. R. F. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata C. C., anularea pentru netemeinicie si nelegalitate a procesului-verbal de constatare a contraventiei . nr._/13.10.2014 și înlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului prin reindividualizarea sancțiunii aplicate fata de imprejurarea pericolului social minim, a situatiei de fapt.

În motivarea cererii, petentul a aratat ca in ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, acesta a fost intocmit cu incalcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, avand in vedere că procesul verbal contestat nu poarta semnătură olografa a agentului constatator și nu este prevăzută posibilitatea intocmirii procesului-verbal in format electronic. Astfel, in lipsa semnăturii olografe a agentului constatator pe forma tipărită a procesului-verbal contestat, sunt aplicabile disp. art. 17 din OG 2/2001, procesul-verbal fiind lovit de nulitate.

A precizat ca situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, solicitând instanței de judecată sa constate daca s-a respectat limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții sancțiuni prea severe de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Astfel, a apreciat că avertismentul ce constă în atenționarea verbală sau scrisă asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțita de recomandarea de a respecta dispozițiile legale, se poate aplica în speță.

Pentru aceste motive, petentul a solicitat reindividualizarea sancțiunii aplicate în condițiile art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 având în vedere totodată prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, în sensul aplicării sancțiunii contravenționale cu avertisment, reținându-se că în conformitate cu principiul proporționalității raportat la gradul redus de pericol social al faptei săvârșite si tinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.

Petentul a mai învederat că la data de 08.07.2014 a instrainat autoturismul autoturismul înmatriculat cu nr._ către numitul I. D., iar pana la data vanzarii autoturismului a achitat la zi taxele si impozitele la fisc, in acest sens, eliberandu-i-se un certificat fiscal de instrainare si radiere de la organele fiscale de pe numele sau, urmând ca noul proprietar sa-si inmatriculeze autoturismul pe numele lui, potrivit certificatului de atestare fiscal pentru persoane fizice privind impozitul si taxele locale inregistrat sub nr._/10.07.2014. În consecință, la data constatarii savarsirii contravenției nu mai era proprietarul autoturismului deoarece acesta era radiat de pe numele sau, iar la volanul acestuia nu se afla el.

A subliniat că înscrierea sau neinscrierea autoturismului este o obligatie ce revine cumpărătorului, iar C.N.A.D.N.R. ar fi trebuit sa emită o adresa prin care sa ii solicite relații privind persoana care a condus autoturismul in perioada incheierii procesului-verbal de contravenție, urmând ca in baza actelor de vanzare acesta sa dovedeasca cine este proprietarul, posesorul si utilizatorul autoturismului si acesta din urmă sa suporte amenda. Numai in cazul in care proprietarul nu răspunde adresei, se va prezuma ca este autorul faptei.

Cererea nu a fost motivată in drept, petentul solicitând judecarea in lipsa conform prevederilor art. 411 alin. 2 C..

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei.

În dovedirea cererii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, un set de înscrisuri (filele 5-9).

La data de 17.03.2015, intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea excepției nulitatii absolute a procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator, respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal.

A arătat că semnătură digitala reprezintă, in conformitate cu dispozițiile art. 4. din Legea 455/2001 date in forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si reprezintă echivalentul in domeniul virtual al clasicelor semnaturi olografe. În acest sens, la nivel european a fost adoptata Directiva nr. 93/1999 iar in plan intern Legea nr. 455/2001. Din perspectiva naturii juridice a proceselor-verbale de contravenție, reglementarea în materie nu incadreaza in mod expres actele administrative in categoria actelor autentice, date fiind si numeroasele particularitati ale acestora intre care prezumția relativa de legalitate, veridicitate si autenticitate, susceptibila de rasturnare prin orice mijloc de proba, spre deosebire de actele administrative de putere publica (autentice) in privința carora este necesara înscrierea in fals a contestatorului sub aspectul faptei retinute. Chiar daca legiuitorul nu a consacrat expres posibilitatea creării si semnării in format digital a proceselor-verbale de contravenție, aceasta nu inseamna ca o asemenea modalitate de constatare a faptei si sancționare este lipsita de efecte jurice, si deci interzisa, o asemenea interpretare contraveniind rațiunii avute in vedere de legiuitor in reglementarea raporturilor informatice si aquis-ului comunitar in materie.

In ceea ce privește modalitatea de aducere la cunostinta a sanctionarii, potrivit art. 25 din OG. 2/2001 care constituie norma generala in materie contravenționala „procesul verbal se va inmana sau, după caz, se va comunica, in copie contravenientului", acesta fiind expediat in cauza, pe suport de hârtie.

Intimata a mai arătat ca în fapt, la data de 27.07.2014, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui R. F. L.. a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 13.10.2014 a fost întocmit procesul-verbal de contravenție contestat.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România. A menționat intimata că procesul-verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001. Din analiza dispozițiilor art. 7 si 8, coroborate cu cele cuprinse in art. 1 alin. 3 pct. b din O.G. nr. 15 / 2002 reiese, cu claritate, ca responsabilitatea achitarii rovinietei revine persoanei înscrise in cartea de identitatea autoturismului ca detinator sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatarii contravenției, iar mai mult, înscrierea in cartea de identitatea a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitatile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 sunt necesare pentru a face actul încheiat de parti opozabil si persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Aceasta forma de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sanctioneaza cu inopozabilitatea actului juridic, el producând efecte doar intre părțile contractante, nu si fata de terti.

Intimata a subliniat că, daca în urma contractului de vanzare-cumparare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat C., iar atât timp cât petentul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări, si nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.

Potrivit art. 7 coroborat cu art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă m certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal. Conform Ordinului 1501/2006 petentul avea obligația sa procedeze la efectuarea formalitatilor privind instrainarea autoturismului in sensul radierii acestuia de pe numele sau si in baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate. Cum petentul nu a depus diligente pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului si pentru radierea acestuia din baza de date a institutiei mai sus mentionate, acesta ramane mentionat in cartea de identitate a vehicului ca fiind proprietar si utilizator, situatie in care raspunderea contravenționala in sarcina acestuia s-a angajat conform O.G. 2/2001 si O.G. 15/2002, așa cum s-a retinut in mod constant in jurisprudenta Curții Constitutionale.

Astfel, nefinalizarea formalitatilor de publicitate se poate transforma . de impunitate contravenționala, iar, pe de alta parte, un vanzator diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalitatilor de publicitate prevăzute de lege, chiar si in situatia unui cumpărător de rea-credinta.

In drept, cererea a fost întemeiata pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legea nr. 455 / 2001, HG nr. 769 | 2010, solicitând judecarea și în lipsă în temeiul art. 411 (1), pct.2 NCPC.

În dovedirea cererii, petentul a depus la dosarul cauzei, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri (filele 34-37).

Analizând întreg probatoriul administrat, instanța reține următoarele::

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 13.10.2014 s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002.

Astfel, în actul de constatare s-a reținut că la data de 27.07.2014, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând petentului a circulat pe DN 1 km149+500 m, Timisul de Sus, fără a deține rovinietă valabilă.

Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Referitor la legalitatea procesului – verbal de contravenție, art. 17 din OG 2/2001 prevede că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Din verificarea procesului-verbal contestat de către petent, instanța constată că acesta nu respectă unul dintre elementele obligatorii prevăzute de art. 17, respectiv semnătura agentului constatator.

Potrivit art. 5 din lege nr. 455/2001 - înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată. Se mai reține că potrivit art. 4 din lege, prin date în formă electronică se înțeleg reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice iar înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Conform dispozițiilor legale anterior menționate, rezultă că semnătura electronică poate fi încorporată unui înscris în formă electronică, destinat a fi citit prin intermediul unui program, nefiind posibilă încorporarea unei semnături electronice unui alt înscris decât cel electronic.

Aplicând aceste considerente la procesul verbal de contravenție, instanța constată că procesul verbal trebuie să fie întocmit pe suport material, nu virtual, ceea ce exclude posibilitatea semnării electronice.

De asemenea, instanța mai reține că potrivit Deciziei nr. 6 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un Recurs în Interesul Legii, la data de 16.02.2015, „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și 3 din acest act normativ transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Obligatorie potrivit art. 517 alin. 4 din Codul de procedură civilă.”

Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța, constatând că procesul-verbal sancționator întocmit pe suport material nu conține semnătura olografă a agentului constatator, în temeiul articolului 34 din Ordonanța Guvernului 2/2001, va admite plângerea contravențională, va anula procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014 și va dispune exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Admite plângerea contravențională formulată de petentul L. R. F., CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, ., ., în contradictoriu cu intimata C. C., J40/552/15.01.2004, CUI_, cu sediul în sector 6, București, .. 401A.

Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 13.10.2014.

Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria sectorului 3 București și se soluționează de Tribunalul București- secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi 25.08.2015.

Președinte, Grefier,

A. C. B. T. E.-C. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI