Contestaţie la executare. Sentința nr. 9413/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9413/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 9413/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9413
Ședința publică din data de 26.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. C. V.
Grefier: A. B.
Pe rol se afla judecarea cererii având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea M. E. SERVICES GROUP SRL, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (C.) prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatoarea, prin avocat, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare fiind legal îndeplinită, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța ia act că s-a achitat de contestatoare diferența de taxă judiciară de timbru de 21,50 lei + 50 lei pe capătul de cerere privind întoarcerea executării silite pe care o anulează.
Instanța ia act că se depune de către contestatoare prin avocat un extras de pe portal privind dosar_/301/2014.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Contestatoarea, prin avocat, solicită proba cu înscrisuri.
Instanța, în temeiul art. 237 al. 2 pct. 7 raportat la art. 255 C.proc.civ. apreciind admisibilă și concludentă pentru soluționarea cauzei, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și alte incidente de soluționat, instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 C.proc.civ. declară deschide dezbaterile si acordă cuvântul pe fond.
Contestatoarea, prin avocat, solicită admiterea contestației la executare pentru motivele expuse în cerere, întoarcerea executării silite, cu cheltuieli de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul aceste instanțe la data de 03.12.2014, sub nr._, contestatoarea . GROUP SRL a formulat, în contradictoriu cu intimata ..R.D.P. București SA, contestație la executare împotriva executării însăși și a actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 5427/2014 al B. C. V. SI M. A. D., solicitând instanței să dispună admiterea contestației, anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 5427/2014 al B. C. V. SI M. A. D., încetarea executării silite începute, iar în măsura în care până la data judecării prezentei contestații, executarea silită se va fi încheiat, întoarcerea executării, respectiv restituirea tuturor sumelor încasate în baza acestei executări silite, inclusiv a tuturor cheltuielilor de executare; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că la data de 17.11.2014 i s-a comunicat înștiințarea privind declanșarea executării silite, de către B., ca urmare a neachitării către C. a unor pretinse despăgubiri constatate în Procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011.
Contestatoarea a apreciat că este nelegală și netemeinică executarea silită începută împotriva sa, având in vedere nu a avut cunoștință de existența procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/16.08.2011, întrucât nu i s-a comunicat niciodată acest proces verbal, necunoscând fapta pentru care a fost obligată la plata despăgubirilor ce fac obiectul prezentei executări silite.
S-a mai arătat că nu poate fi executată silit pentru o fapta contravenționala care nu i-a fost adusa niciodată la cunoștința si împotriva căreia nu a avut posibilitatea de a formula apărări.
Contestatoarea a mai arătat că înscrisul în baza căruia se efectuează executarea silita nu este titlu executoriu.
În acest sens contestatoarea a menționat dispozițiile art. 60 alin. 2 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările si completările ulterioare.
Contestatoarea a mai arătat că legea contravențională mai favorabilă nu mai prevede obligativitatea achitării despăgubirilor către C.. Dispozițiile art. 8 alin (3) din OG nr. 15/2002 care reglementează obligația contravenientului de a achita, pe lângă amenda contravenționala, și un tarif de despăgubire, au fost abrogate la 24.06.2012, de pct. 2 al art. 1 din Legea nr. 144/2012 astfel că, având în vedere principiul legii mai favorabile si faptul ca acordarea acestor despăgubiri nu mai este prevăzută în noua reglementare, acestea au fost înlăturate prin efectul abrogării dispozițiilor menționate.
Privitor la aplicarea principiului legii mai favorabile în materie contravenționala, contestatoarea a invocat dispozițiile art. 15 din Constituția României care prevăd la alin. (2): „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”, astfel, dacă până la executarea pedepsei în materia penală sau executarea amenzii, respectiv altor sancțiuni, inclusiv cele cu titlu de despăgubiri, în materia contravențională, a intervenit o lege mai favorabila, produc efecte dispozițiile mai favorabile.
Prin urmare, având în vedere că până la executarea sancțiunilor contravenționale aplicate au fost abrogate dispozițiile care reglementau aceste sancțiuni, contestatoarea a învederat că legea contravenționala mai favorabila sub aspectul sancțiunilor este cea prezentă în care nu se mai prevede obligativitatea achitării unor despăgubiri către C. si astfel nu mai poate fi obligată la achitarea acestora.
Contestatoarea a contestat executarea silită începută împotriva sa și sub aspectul nelegalității stabilirii de către executorul judecătoresc a sumei reprezentând cheltuieli de executare. Astfel, a susținut că, procesul-verbal prin care s-au stabilit cheltuielile de executare este lovit de nulitate întrucât este încheiat cu nerespectarea art. 39 alin. (1) din Legea 188/2000. În speță, valoarea creanței este de 28 euro, iar dacă se are în vedere un curs de aprox. 4,4 lei/euro, rezulta o valoare a creanței de 123,3 lei. Așadar, onorariul maximal al executorului judecătoresc este de 12,33 lei, adică 10% din valoarea creanței si nicidecum cel stabilit de acesta, respectiv 405,39 lei.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 632 alin. 1 C.pr.civ., art. 8 alin. 3/1 și alin. 3 din OG 15/2002, art. 60 alin. 2 din OG 43/1997, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 pct. 2 din Legea 144/2012, art. 15 alin. 2 din Constituția României, art. 37 și art. 39 alin. 1 din Legea 188/2000, art. 453, art. 711 și următoarele C.pr.civ., contestatoarea solicitând judecarea cauzei în lipsa sa, conform art. 411 C.pr.civ.
Contestația la executare a fost legal timbrată conform art. 10 din OUG 80/2013.
Atașat contestației la executare contestatoarea a depus la dosar înscrisuri.
La data de 09.01.2015, intimata a formulat întâmpinare (filele 23-27), prin care a solicitat respingerea contestației la executare, menținerea tuturor actelor de executare emise de B. C. V. și M. A. D..
S-a arătat că emiterea si comunicarea procesului verbal de contravenție au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, cu respectarea prevederilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG 2/2001.
S-a mai arătat că procesul verbal a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a făcut în termen de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
Intimata a precizat că procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție nu a fost viciată iar debitorului nu i-au fost lezate drepturile procesuale, precum și faptul că procesul verbal neatacat în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință și hotătârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
S-a mai adăugat că, întrucât procesul verbal si implicit tariful de despăgubire nu a fost contestat până la data intrării în vigoare a legii nr. 144/2012, procesul verbal are valoare de titlu executoriu în întreg cuprinsul său, tariful de despăgubire conținut fiind susceptibil de executare silită.
S-a mai învederat că în speță nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile ci despre executarea silită a creanțelor rezultate dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat în instanță.
Cu privire la cheltuielile de executare s-a învederat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2550/2006.
În drept, s-au invocat art. 205din Codul de procedură civilă.
În susținerea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 19.02.2015, contestatoarea a depus Răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea susținerilor intimatei din cuprinsul întâmpinării, reiterând în esență susținerile din cererea introductivă.
În plus, contestatoarea a invocat Decizia nr. 6/16.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
S-a învederat referitor la afirmațiile intimatei privind comunicarea legala a procesului verbal de contravenție, că acestea sunt lipsite de orice suport, întrucât procesul verbal nu i-a fost comunicat în mod efectiv niciodată.
S-a adăugat că intimata nu combate criticile referitoare la lipsa caracterului de titlu executoriu al procesului verbal, acest lucru fiind socotit ca o recunoaștere de către intimată a acestui motiv de admitere a contestației la executare.
La solicitarea instanței, B. C. V. și M.-A. D. a înaintat, în copie certificată, actele ce compun dosarul de executare nr. 5427/2014 (filele 46-68).
La termenul de judecată din data de 26.06.2015 instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța retine următoarele:
În fapt, la data de 16.08.2011 a fost încheiat Procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011, prin care petenta M. E. SERVICES GROUP SRL (contestatoarea din prezenta cauză) a fost sancționata contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei și la plata către C. SA a tarifului de despăgubire de 28 de euro în echivalent lei la cursul BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării, reținându-se că la data de 18.02.2011, a circulat pe DN1 Românești, fără a deține rovinietă valabilă (fila 65).
La data de 14.05.2014, a fost înregistrată pe rolul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M. A. D. (citat în continuare B.) cererea de executare silită formulată de creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (C.) prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București (intimata din prezenta cauză) a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011.
Prin Încheierea din data de 03.07.2014, B. a admis cererea si a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. 5427/2014 (fila 64), solicitând prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București încuviințarea executării silite.
Se mai reține că prin Încheierea din Ședința din camera de consiliu din data de 05.09.2014 Judecătoria Sector 3 București în dosar nr._/301/2014, a admis cererea și a încuviințat executarea silită a creanței de 28 de Euro, împotriva debitorului M. E. SERVICES GROUP SRL, în baza titlului executoriu reprezentat de Procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/16.08.2011 (fila 61).
La data de 11.11.2014, B. a emis somație mobilară debitoarei contestatoare pentru ca aceasta să se conformeze titlului executoriu (fila 60).
În drept, Conform art. 711 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar, alineatul 3 al aceluiași articol, statueaza ca dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.
Instanța va analiza în continuare motivele invocate de contestatoare. Aceasta a susținut în primul rând, că executarea silită se efectuează în baza unui înscris care nu constituie titlu executoriu și că acesta nu i-a fost legal comunicat pentru a-și putea formula apărările cu privire la sancționarea sa.
Potrivit art. 27 din OG nr.2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.
Procesul-verbal de contravenție . nr._/16.08.2011 a fost încheiat la data de 16.08.2011 și a fost comunicat petentei prin afișare la sediu, conform procesului verbal de îndeplinire a procedurii d comunicare (fila 66).
Instanța reține Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii, statuând că modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plata, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Aplicând aceste principii în cauză, instanța constată că intimata nu a făcut dovada comunicării prin poștă anterior afișării, astfel că procesul-verbal nu a fost comunicat legal prin afișare, fapt care echivalează cu lipsa comunicării acestuia.
Ori, necomunicarea procesului-verbal de contravenție în termen legal conduce la intervenirea prescripției executării sancțiunii amenzii contravenționale, conform art. 14 alin. 1 din OG nr.2/2001, potrivit căruia ,,executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”.
În consecință dreptul intimatei-creditoare de a pune în executare sancțiunea contravențională complementară s-a stins ca efect al prescripției, motiv pentru care nu mai avea posibilitatea legală de a demara executarea silită.
Reținând acest prim motiv de nelegalitate a actelor de executare, instanța nu va mai analiza celelalte critici invocate de contestatoare.
În ce privește cererea de întoarcere a executării silite, se are în vedere că, în conformitate cu dispozițiile art. 722 alin.1 C.pr.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, iar cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului”.
În cauză instanța reține că potrivit actelor de executare silită, executorul judecătoresc nu a constatat încetată executarea silită ca urmare a realizării pe cale silită a creanței pusă în executare în sumă de 28 Euro, precum și a cheltuielilor de executare în sumă de 502,33 lei, și nici nu s-a făcut dovada popririi vreunei sume, la dosar fiind depuse adrese către eventualii terți popriti privind înființarea popririi.
Față de aceste considerente instanța va respinge cererea de întoarcere a executării silite ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive, instanța va admite în parte contestația la executare precizată, cu consecința anulării tuturor actelor de executare și executarea însăși din dosarul de executare nr. 5427/2014 al Biroului Executorilor Judecătorești Asociați C. V. și M.-A. D..
În ce privește cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată instanța constată că potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Prin concluziile pe fond, s-au solicitat cheltuielile de judecată reprezentate de taxa judiciară de timbru.
În ce privește taxa judiciară de timbru, instanța reține prevederile art. 45 lit. f din OUG nr. 80/2013 care prevăd că „Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații: când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă”.
Prin urmare, suma achitată cu titlu de taxă judiciară de timbru va fi restituită, la cerere, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreși.
În temeiul art. 717 alin. 2 C.proc.civ. va obliga contestatorul (ca parte interesată) la plata către Biroul Executorilor Judecatoresti Asociati „C. V. si M. A. D. a sumei de 33,48 lei cu titlu de contravaloare servicii trimitere dosar execuțional 5427/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare precizată de contestatoarea M. E. SERVICES GROUP SRL, cu sediul în București, sector 2, ., CUI_, înregistrată la ORC sub nr. J_, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (C.) prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, Cod unic de înregistrare_, cont bancar RO 56 RNCB_ 0001 deschis la Banca Comercială Română-Sucursala Unirea.
Anulează toate actele de executare și executarea silită însăși pornită împotriva contestatorului în dosarul de executare silită nr. 5427/2014 aflat pe rolul Biroului Executorilor Judecatoresti Asociati „C. V. si M. A. D..
Respinge cererea de intoarcere a executarii silite ca neintemeiata.
Respinge cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecata reprezentate de taxa judiciara de timbru ca neintemeiata.
Obligă contestatorul la plata către Biroul Executorilor Judecatoresti Asociati „C. V. si M. A. D. a sumei de 33,48 lei cu titlu de contravaloare servicii trimitere dosar execuțional 5427/2014.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 10 zile, apelul urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședința publică din 26.06.2015.
Președinte, Grefier,
A. C. V. A. B.
Red. A.C.V./A.B.
17.08.2015/4Ex.
| ← Anulare act. Sentința nr. 23/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9408/2015. Judecătoria... → |
|---|
