Contestaţie la executare. Sentința nr. 5663/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5663/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 5663/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila Nr. 5663/2015
Ședința publică de la 27.04.2015
Instanta constituita din:
P.: M. A.
Grefier: C. C.
Pe rol judecarea cauzei privind pe contestator F. G. E. BUCURESTI și pe intimat P. C., intimat C. B., intimat M. C., având ca obiect contestație la executare + suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta contestatoarea prin avocat, intimata P. C., prin avocat, lipsind celelalte parti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Contestatoarea, prin avocat, solicita amanarea cauzei pentru a se depune dosarul de executare, daca instanta apreciaza.
Instanta respinge cererea contestatoarei, prin avocat, de amanare pentru a se depune dosarul de executare, avand in vedere ca se invoca motive de nelegalitate ce pot analizate de catre instanta pe baza actelor deja depuse la dosar.
În temeiul art. 131 al. 1 C.p.c., fiind primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța verifică din oficiu competența și constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Nefiind cereri prealabile sau excepții de dezbatut, instanța acordă cuvantul asupra probelor.
Contestatoarea, prin avocat, solicita proba cu inscrisuri și arata ca renunta la proba cu expertiza.
Instanta ia act de renuntarea contestatoarei la proba cu expertiza.
Intimata, prin avoca,termen solicita proba cu inscrisuri.
Deliberând în condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisuri, ca fiind utila, pertinenta și concludenta cauzei.
Constatand cauza în stare de judecata, instanta acordă cuvantul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Contestatoarea, prin avocat, solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, anularea executarii pe care o considera nelegala și a adreselor de infiintare a popririi in dosarul de executare nr.176/NCP/2013, cu cheltuieli de judecata pe cale separata.
Intimata, prin avocat, solicita respingerea contestatiei ca neintemeiata pentru motivele invocate in intampinare, cu cheltuieli de judecata și depune chitanta reprezentand onorariu avocat.
Instanța, socotindu-se lămurită, în baza art. 394 C.p.c. declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin contestatia inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la data de 06.01.2015, contestatoarea F. G. E. București a solicitat în contradictoriu cu intimata P. C. si cu citarea tertilor popriti C. B. si M. C. anularea adreselor de înființare a popririi și a încheierilor de stabilire a cheltuielilor de executare întocmite de B. "I. T. D." în cadrul dosarului de executare nr.l76/NCP/2013 la data de 08.12.2014 precum și a încheierii de constatare a debitului, întocmite la data de 08.12.2014 în cadrul dosarului de executare nr.l76/NCP/2013; în principal, să constate că executarea titlurilor executorii este suspendată de drept iar în subsidiar să dispună suspendarea executării silite; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea contestatiei arata ca executarea silită declanșată de creditoarea P. C. ce face obiectul prezentei contestații la executare, se poartă în raport de titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr.3021/08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă în dosar nr._/3/2008.Prin această sentință, instanța de judecată a obligat subscrisa F. G. E. la plata către creditorul intimat alături și de alți 161 de intimați, a drepturilor salariale reprezentând "diferența de drepturi bănești între drepturile salariale încasate pe perioada 01.09._09 prin aplicarea OG 10/2008 și drepturi bănești cuvenite pentru același interval de timp prin aplicarea OG 21/2007 aprobată de legea 353, sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație de la scadență până la plata efectivă." Executarea silită a titlului executoriu, este oprită de dispozițiile imperative ale OUG nr.71/2009, ordonanța prevăzând plata eșalonată a acestor categorii de creanțe stabilite în sarcina instituțiilor publice, dispoziții legale aplicabile în speță.
Arata ca adresa de poprire adresata Ministerului C. este nelegala.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Ordinul nr.2450/24.09.2013, pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, F. G. E. este o instituție publică de concerte, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, care funcționează în subordinea Ministerului C..
Prin urmare, finanțarea Filarmonicii G. E., instituție care funcționează în subordinea, sub autoritatea Ministerului C. și Patrimoniului Național ori în coordonarea acestui minister, se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, Ministrul C. fiind ordonator principal de credite, conform art. 11 alin. 3 HG nr. 90/2010.
In această calitate, este justificată obligarea acestuia să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești solicitate, astfel cum prevăd dispozițiile OUG nr. 22/2002.
Cu toate acestea, neavând calitatea de angajator, chiar dacă este ordonator principal de credite, M. C. nu poate fi obligat după cum s-ar dispune prin adresa de înființare a popririi contestată, să plătească în mod direct și în solidar cu F. G. E., drepturile salariale cuvenite unui angajat al acesteia din urmă, astfel că actele de executare emise în cadrul dosarului de executare nr. 176/NCP/2013 sunt vădit nelegale.
M. C., ca organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul culturii, nu poate fi asimilat cu statutul unui angajator în raport cu calitatea de salariat a celui care a declanșat procedura executării silite prin poprire.
Mai arata ca reglementarea executării obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii este conținută de o lege specială -Ordonanța Guvernului nr. 22/2002. Ordonanța prevede regula potrivit căreia creanțele stabilite prin titlurii executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora, sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.Prin aprobarea bugetelor locale se autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare. Din sumele aprobate la partea de cheltuieli se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, acestea fiind limite maxime care nu pot fi depășite.Dintre regulile bugetare care ar putea avea implicații în cazul executării silite a unei sume stabilită printr-un titlu executoriu, trebuie menționate și cele potrivit cărora:
(i)nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul local și nici nu poate fi angajată
și efectuată din buget, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială;
Și(ii)nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanțată și
plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare. Intrucât angajarea cheltuielilor din bugetul local se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, în situația executării silite a unei creanțe ar putea fi necesară rectificarea bugetară sau virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Finanțelor Publice este cel răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete. Astfel, Trezoreria Statului, organizată în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, poate avea calitatea de tert poprit, deoarece toate operațiunile instituțiilor publice se derulează prin intermediul acestei instituții. Instituțiile publice efectuează operațiunile operațiunile de încasări și plăți prin unitățile trezoreriei statului, având obligația de a prezenta unităților trezoreriei la care au conturile deschise bugetul de venituri și cheltuieli, aprobat și repartizat pe trimestre în condițiile legii.Unitățile trezoreriei statului verifică existența bugetelor de venituri și cheltuieli ale instituțiilor respective, urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise și repartizate sau a disponibilităților de fonduri și a destinației acestora.
Ordonanța Guvernului nr. 22/2002, instituie regula potrivit căreia creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuțiilor și obiectivelor legale, pentru care au fost înființate.
Mai mult, Codul de procedură fiscală prevede expres că impozitele, taxele, contribuțiile și orice alte venituri ale bugetului nu pot fi urmărite de nici un creditor pentru nici o categorie de creanțe în cadrul procedurii de executare silită.
De asemenea, potrivit art. 780 alin. 5 din CprCiv, nu pot fi supuse executării silite prin poprire:Sumele care sunt destinate unei afectațiuni speciale prevăzute de lege și asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziție (de ex, subvențiile acordate de stat); Sumele reprezentând credite nerambursabile sau finanțări primite de la instituții sau organizații naționale și internaționale pentru derularea unor programe sau proiecte.Or, F. G. E. este o instituție publică de concerte, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, care funcționează în subordinea Ministerului C.. Finanțările obținute de la instituții sau organizații interne și internaționale au la bază proiecte sau programe bine definite astfel dacă aceste sume de bani ar putea fi poprite toate proiectele și programele finanțate din fonduri interne sau internaționalear fi compromise
c) Sumele aferente plății drepturilor salariate, pe o perioadă de 3 luni de la data înființării popririi.
Potrivit art. 786 alin. 5 din C.pr.civ, terțul poprit nu va putea face contestație la executare împotriva popririi, putând formula apărări în instanța de validare. Spre desoebire de vechoul cod, actualul cod prevede în mod expres că terțul poprit nu poate formula contestație la executare împotriva adresei de înființare a popririi comunicată de către executorul judecătoresc, o astfel de contestație urmând a fi respinsă ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Deci, terțul poprit este obligat să pună în executare adresa de înființare a popririi, în caz contrar se poate cere validarea popririi. D. în fața instanței de validare terțul poprit poate invoca apărările pe care le consideră necesare pentru a se apăra față de creditorul popritor sau debitorul poprit.
Adresele de înființare a popririi și încheierea din data de 29.05.2014, din cadrul dosarului de executare nr. 176/NCP/2013 aflat pe rolul B. "I. T. D.", au fost emise cu încălcarea prevederilor OG 22/2002.Potrivit dispozițiilor legale ale art. 1 din OG 22/2002: „Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achita din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plata respectivă."F. G. E. NU are buget alocat pentru plata sumei poprite.Analizând incidența art. 2 din OG 22/2002, se constată că aceste dispoziții legale preved: „dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plata comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului".In acest sens, jurisprudența a statuat în mod constant că, prin dispozițiile speciale ale OG nr. 22/2002 „nu se aduce nicio încălcare a drepturilor creditorilor instituției, ci dimpotrivă, este facilitată încasarea sumelor în mod eșalonat și la termen", stabilind premisa pentru aplicarea facilităților instituite de OG nr. 22/2002 în favoarea instituțiilor publice ca fiind „existența unei obligații de plată stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă si lipsa fondurilor bănești în bugetul acestora pentru executarea obligațiilor". „Dispozițiile OG nr. 22/2002 privesc nu numai imposibilitatea temporară de a executa titlul, dar și faptul că debitoarea va dispune de sumele necesare efectuării plăților în perioada următoare în cadrul termenelor prevăzute de lege".
F. nu refuză executarea hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus obligarea Filarmonicii la plata sumelor datorate, nici nu se întârzie neiustificat executarea și nici nu se pretinde scutirea Filarmonicii sau a ordonatorului principal de credite M. C. de operațiunile necesare în vederea satisfacerii obligațiilor înscrise în titlu executoriu.
Totuși, lipsa fondurilor pentru executarea dispozitivului titlului executoriu ne pune în situația de a fi în imposibilitate de a achita aceste sume către salariații Filarmonicii, sens în care ni se aplică, în conformitate cu dispozițiile OG nr. 22/2002 termenul de grație de 6 luni.
Termenul de 6 luni se aplică pentru instituția debitoare (F.), întrucât aceasta nu își poate execută datoria stabilită prin titlu executoriu din cauza lipsei de fonduri.
Art.3 din OG 22/2002 prevede: „în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de Procedura Civila și/sau altor dispoziții legale aplicabile in materi".Termenul de 6 luni curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.Astfel, este fără putință de tăgadă că termenul de grație de 6 luni, nu a fost respectatde către intimata creditoare la momentul declanșării executării silite. Executarea silită a fost începută cu încălcarea acestui termen prevăzut în mod imperativ de OG nr. 22/2002, deci executarea silită este nelegală.
In continuarea motivarii, se arata ca actele de executare sunt nelegale, având în vedere incidența în cauză a dispozițiilor Ordonanței de Urgență 71/2009. La data punerii în executare de către intimata P. C., a titlului executor reprezentat de sentința civilă nr. 3021/08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă în dosar nr._/3/2008, în speță erau incidente dispozițiile Ordonanței de urgență 71/2009.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1) și 2) din OG nr. 71/2009, se dispune: "1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salariată stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: a) în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu;
în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu;
în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu;
în anul 2015 se plătește 25%) din valoarea titlului executoriu;
în anul 2016 se plătește 35%o din valoarea titlului executoriu.
(2) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept."
In atare condiții, punerea în executare a titlului executor reprezentat de sentința civilă 3021/2009 a Tribunalului București Secția a VIII a Conflicte de muncă este nelegală sub aspectul emiterii actelor de executare în cauză.Executarea silită a titlului executoriu este oprită de dispozițiile imperative ale OUG nr.71/2009, dispoziții legale aplicabile spetei, ordonanța prevăzând plata eșalonată a acestor categorii de creanțe stabilite în sarcina instituțiilor publice.
Jurisprudența CEDO evidențiază că într-o astfel de situație ca aceea prezentată în speța de față, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între anumite situații justifică un tratament juridic diferit iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe de domeniu și context.
Măsura adoptării unui act normativ precum - OUG nr.71/2009 - urmărește un scop legitim -asigurarea stabilității economice a țării și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză.
Declanșarea executării silite de către intimata creditoare este nelegală, întrucât respectarea unui act normativ impus în contextul actual nu poate echivala cu refuzul autorităților (FGE) de a aloca sumele menționate într-un titlu executoriu.
Mai mult decât atât, despre soluția vizând aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor OG 71/2009 și eșalonarea sumelor aferente titlu executor pus în executare pentru o perioadă de 5 ani de zile, intimata creditoare avea perfectă cunoștință, F. achitând în funcțiue de alocarea bugetară și în conformitate cu dispozițiile OG nr.71/2009 modificată, acesteia următoarele sume:
34% in luna aprilie 2010 - 1294 Ron
5% + 2,5% pentru anul 2012 si respectiv trimestrul I pentru anul 2013 - 726 Ron
2,5% din brut 15.06.2013 - 86 Ron
2,5% din brut 15.10.2013 - 85 Ron
2,5% din brut 13.12.2013 - 85 Ron
2,5% din brut 02.06.2014 - 216 Ron
2,5% din brut 15.07.2014 - 216 Ron
2,5% din brut 15.11.2014 - 215 Ron
2,5% din brut 29.12.2014 - 216 Ron
25% an 2015 - 863 Ron
Sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi în baza titlului executor reprezentat de sentința civilă nr. 3021/08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă în dosar nr._/3/2008, au fost stabilie în mod nelegal.Prin adresa de înființare a popririi se menționează faptul că la solicitarea intimatei creditoare s-a dispus înființarea popririi pentru suma de 9.009,25 Ron (7549 Ron debit + 930 Ron cheltuieli de executare).Prin încheierea pentru stabilirea sumelor datorate și actualizarea acestora, întocmită de B. "I. T. D." la data de 29.05.2014 în cadrul dosarului de executare 188/NCP/2014 se menționează sumele datorate în baza titlului executoriu pus în executare, în raport de sumele calculate și incluse în adresa de înființare a popririi, arătăm următoarele:Sumele solicitate prin raport la titlul executor reprezentat de sentința civilă nr. 3021/08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă în dosar nr._/3/2008, sunt nelegal stabilite.
Din sumele cuvenite potrivit sentinței civile nr.3021/2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII a Conflicte de Muncă în dosar nr._/3/2008, F. G. E. a plătit următoarele sume:
34% in luna aprilie 2010 - 1294 Ron
5% + 2,5% pentru anul 2012 si respectiv trimestrul I pentru anul 2013 - 726 Ron
2,5% din brut 15.06.2013 - 86 Ron
2,5% din brut 15.10.2013 - 85 Ron
2,5% din brut 13.12.2013 - 85 Ron
2,5% din brut 02.06.2014 - 216 Ron
2,5% din brut 15.02,2014 - 216 Ron 1
2,5% din brut 15.11.2014 - 215 Ron
2,5% din brut 29.12.2014 - 216 Ron
25% an 2015 - 863 Ron ^
Așadar din suma datorată F. mai are de achitat din debitul datorat suma de 1226 lei și nu suma de 9009,25 lei cum greșit este stabilit prin actele de înființare a popririi.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5646/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5684/2015. Judecătoria... → |
|---|
