Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 21/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 12019/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr._
Ședința publică de la 21 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte R.-C. L.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. C., în contradictoriu cu intimata D., având ca obiect plângerea contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta intimata, prin consilier juridic, lipsa petentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care:
Instanța, potrivit art. 131, alin. 1 NCPC, verificând din oficiu competența, constată că este competentă general, in temeiul art. 126 din Constitutia Romaniei, material, în temeiul art. 94, pct. 3 NCPC și teritorial in temeiul art.32 din OG 2/2001, locul savarsirii contraventiei fiind in sectorul 3 și avand in vedere disp. art. 238 NCPC, acordă cuvântul pe durata estimativă a procesului.
intimata, prin consilier juridic, apreciaza ca procesul se va solutiona la acest termen.
Instanța estimează durata necesară cercetării procesului la o lună.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de ridicat instanța acordă cuvântul pe probe.
Intimata, prin consilier juridic, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, în temeiul art. 237 al. 2 pct. 7 coroborat cu art. 258 C.p.c. rap. la art. 255 C.p.c., încuviințează pentru parti proba cu înscrisuri, ca fiind admisibilă și concludentă, de natură să ducă la soluționarea cauzei.
Constatând că părțile nu mai au alte cereri de formulat și că nu mai sunt incidente de soluționat, potrivit art.392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile și acordă părților cuvântul în ordinea și în condițiile prevăzute la art.216 Cod procedură civilă
Intimata, prin consilier juridic, solicită respingerea plangerii, ca neintemeiata, pentru motivele invocate, pe larg, in cuprinsul intampinarii depuse la dosar.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cererii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.02.2015, sub nr._, petentul M. C. a formulat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București-Secția 10 plângere contravențională împotriva Procesului Verbal . nr._/23.01.2015, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal și înlăturarea sancțiunii aplicate.
În motivarea cererii, petentul a arătat că cele consemnate în procesul-verbal de contravenție nu corespund realității întrucât acesta nu a refuzat să se legitimeze ci a spus doar că nu are cartea de identitate asupra sa însă va indica numele, prenumele și CNP-ul.
De asemenea, petentul a arătat că a formulat obiecțiuni însă agentul constatator nu le-a menționat în procesul-verbal iar procesul-verbal a fost completat pe loc fără a fi abordată vreo persoană și trecută în calitate de martor.
Totodată, petentul a învederat faptul că nu s-a menționat nici posibilitatea de a plăti în 48 de ore jumătate din minimul amenzii iar agentul constatator a aplicat două sancțiuni contravenționale principale.
In drept, au fost invocate art.16 alin.7, art.16 alin. 1 și art.5 alin.7 din OG nr.2/2001.
În dovedirea cererii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus, în copie, următoarele înscrisuri: carte de identitate, proces verbal . nr._/23.01.2015 (fila 10), dovadă de comunicare a procesului-verbal.
Cererea a fost legal timbrată, conform chitanței depuse la dosar (fila 12).
La data de 23.06.2015, prin serviciul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinarea prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic încheiat.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că, prin procesul-verbal . nr._/23.01.2015 petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 800 lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.2 pct.1 și pct.31 din Legea nr.61/1991, reținându-se în sarcina sa faptul că în data de 23.01.2015 a refuzat să ofere relații în vederea stabilirii identității, la cererea justificată a lucrătorilor de poliție. Totodată, a adresat cuvinte și expresii jignitoare, ce nu pot fi reproduse, agenților de poliție care încercau să-i legitimeze, fiind în stare de ebrietate.
Intimata a menționat că faptele sus - menționate constituie contravenții, fiind prevăzută de art.2 pct.1 și 31 din Legea nr.61/1991.
În ceea ce privește legalitatea și temeinicia procesului verbal, intimata a învederat că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute la art. 16 și art. 17 din O.G nr. 2/2001 - privind regimul juridic al contravențiilor, fapt ce îi conferă valabilitate.
De aemenea, intimata a învederat că în privința procesului-verbal contestat nu sunt incidente cauze de nulitate absolută iar acesta este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea să funcționeze și alte prezumții de drept și de fapt, chiar și în favoarea agentului constatator.
Cât privește sancțiunile aplicate, intimata a considerat că acestea se încadrează în limitele prevăzute de lege și au fost individualizate în mod legal și corect față de gradul de pericol social al faptelor și împrejurările de săvârșire a acestora, cuantumul total al amenzilor aplicate fiind de 800 de lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului constatator.
Intimata a făcut referire și la hotărârea pronunțată în cauza N. G. prin care s-a statuat că este cert că instanțele naționale așteaptă ca petenții să aducă elemente de probă contrare faptelor stabilite de agenții constatatori și nu este mai puțin adevărat că această abordare este justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională care se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă potrivit căruia, în materie de probe, este aplicabil principiul conform căruia sarcina probei revine celui care pretinde ceva în fața instanței. Totodată, prezumția de nevinovăție a petentului nu are caracter absolut și, față de aceasta, primează prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat admiterea probei cu înscrisuri și a atașat în copie certificată pentru conformitate cu originalul: raport din 10.06.2015, procesul verbal . nr._/23.01.2015 (fila 22), confirmare de primire (fila 23)
Instanța a încuviințat, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/23.01.2015 (fila 10), petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.2 pct.31 din Legea nr.61/1991, cu amendă în cuantum de 300 lei și pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu amendă în cuantum de 500 lei
În sarcina petentului, s-a reținut că, la data de 23.01.2015, ora 03:10 a refuzat să ofere relații în vederea stabilirii identității, la cererea justificată a lucrătorilor de poliție. Totodată, petentul a adresat cuvinte și expresii jignitoare ce nu pot fi reproduse, agenților de poliție ce încercau să îl legitimeze, fiind în stare de ebrietate.
Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, instanța reține că petentul a invocat nerespectarea unor condiții de formă sancționate cu nulitatea relativă a procesului-verbal.
Cu privire la lipsa obiecțiunilor pe care le-ar fi avut petentul și care nu au fost cuprinse la rubrica „alte mențiuni” din procesul verbal, instanța constată că sancțiunea care intervine în această situație este nulitatea relativă a procesului verbal. Regimul juridic al acestui tip de nulitate presupune ca petentul să facă dovada existenței unei vătămări, iar această vătămare să nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție. Or, în cauză petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări în drepturile sale ca urmare a neînscrierii în procesul verbal de contravenție a eventualelor obiecțiuni pe care le-ar fi avut. Prin urmare instanța nu va reține acest motiv de nulitate.
În ceea ce privește susținerile petentului că, în absența acestuia la încheierea procesului verbal, trebuia menționat un martor asistent care să ateste realitatea, instanța constată că sancțiunea care intervine într-o atare situație este nulitatea relativă. Regimul juridic al acestui tip de nulitate presupune ca petentul să facă dovada existenței unei vătămări, iar această vătămare să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție. Or, în cauză petentul nu a făcut dovada faptului că, prin nemenționarea datelor de identificare ale unui martor asistent i s-a adus acestuia o vătămare, cu atât mai mult cu cât acesta s-a putut prezenta în fața instanței pentru a susține eventualele vicii de nelegalitate și netemeinicie a procesului verbal contestat. De asemenea, instanța constată că agentul constatator a menționat în procesul-verbal faptul că nicio persoană nu a dorit să aibă calitatea de martor. Prin urmare instanța nu va reține acest motiv de nulitate.
Cu privire la motivul de nulitate privind neindicarea posibilității de a achita în 48 de ore jumătate din minimul amenzii, instanța reține că lipsa acestei mențiuni atrage nulitatea relativă a procesului verbal. Regimul juridic al acestui tip de nulitate presupune ca petentul să facă dovada existenței unei vătămări, iar această vătămare să nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție. Or, în cauză petentul nu a făcut dovada faptului că prin nemenționarea posibilității de a achita în 48 de ore jumătate din minimul amenzii i s-ar fi adus acestuia o vătămare. Mai mult decât atât, din conținutul procesului-verbal de contravenție instanța constată că este menționat expres faptul că contravenientul are posibilitatea să achite în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii. Prin urmare și acest motiv de nulitate va fi respins.
Totodată, instanța constată că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică.
Examinând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, în raport de probele administrate în cauză, situația de fapt reținută de agentul constatator este conformă realității.
Astfel, potrivit art.2 pct.31 din Legea nr.61/1991, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
De asemenea, potrivit art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991, constituie contravenție săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Instanța reține că persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit. O interpretare contrară nu poate fi primită, având în vedere rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție, sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din modul în care este reglementată procedura plângerii contravenționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar în materie penală obligă statele să nu depășească o anumită limită. În funcție de gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul, se stabilește și limita rezonabilă până la care poate opera prezumția, asigurându-se totodată respectarea drepturilor apărării sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Astfel, procesul-verbal de contravenție nu face dovada absolută a aspectelor consemnate în conținutul său, prezumția de temeinicie având caracter relativ, iar persoana sancționată are posibilitatea de a propune probe din care să rezulte o altă situație de fapt, în absența altor probe propuse de petent pentru răsturnarea prezumției de temeinicie, plângerea urmând a fi respinsă.
Instanța apreciază că prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate nu este încălcată prin recunoașterea faptului că procesul-verbal de contravenție, încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, face dovada situației de fapt consemnate în cuprinsul său, până la dovada contrară, având în vedere și posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară, astfel încât se realizează și un echilibru între interesul general, al statului, în reglementarea măsurilor privind constatarea contravențiilor și interesul particular.
Instanța reține că, în cauză, faptele au fost constatate personal de agentul constatator, astfel cum rezultă din cuprinsul întâmpinării.
Având în vedere susținerile petentului, care nu au fost dovedite prin probele administrate, instanța constată că nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, aprecierile petentului nefiind susceptibile de a înlătura prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal.
Pe cale de consecință, instanța constată că, din probele administrate în cauză, nu rezultă o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal contestat, apreciind că, în mod corect, au fost reținute în sarcina petentului săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.2 pct.31 și art.2 pct.1 din Legea nr.61/1991.
În ceea ce privește legalitatea sancțiunii aplicate, instanța apreciază că amenda contravențională în cuantum de 300 lei și cea contravențională în cuantum de 500 lei respectă dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, având în vedere și necesitatea respectării regulilor minime de conviețuire socială, petentul nefăcând dovada unor împrejurări care să justifice aplicarea sancțiunii avertismentului.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat a fost legal și temeinic întocmit, și, pe cale de consecință, urmează a respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată.
Totodată, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. C., domiciliat în sector 2, București, .. 16, ., et. 3, CNP_ în contradictoriu cu intimata D., cu sediul în sector 3, București, Calea Victoriei, nr. 19, ca neîntemeiată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2015.
P. GREFIER
R. - C. L. G. D.
Red.Tehnored.Jud.RCL
4ex./15.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 12/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 23/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI → |
|---|
