Plângere contravenţională. Sentința nr. 4532/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4532/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-04-2015 în dosarul nr. 4532/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4532
Ședința publică din data de 03.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. I.
GREFIER: K. V.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul S. P. în contradictoriu cu intimata C. C. având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința din publica din data de 06.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 20.03.2015, când, în aceeași compunere și pentru aceleași motive, instanța a amânat pronunțarea la data de 03.04.2015, în aceeași compunere dispunând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucuresti la data de 24.07.2014 sub nr._, petentul S. P. în contradictoriu cu intimata C. C. a solicitat instantei ca prin hotărârea ce va pronunta să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei . nr._ încheiat la data de 02.07.2014 încheiat de către intimata.
In motivare, petentul a arătat ca prin procesul verbal de contravenție contestat a fost sancționat deoarece ar fi circulat la data de 24.01.2014 pe drumurile publice cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ fără a deține rovinietă valabilă, or acest autoturism l-a fost vândut numitului A. N. la data de 18.01.2014.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri. (f. 4-9, 16-20)
Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei (fila 10).
La data de 19.12.2014, intimata C. a formulat întâmpinare prin care a a solicitat respingerea contestației ca nefondată și neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, intimata a arătat că la data de 24.01.2014, pe DN1B Km24+785m, pe raza localității Albești, jud. PH, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui P. S. a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 02.07.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..
A menționat că potrivit dispozițiilor art. l, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a susținut că în speță, contractul de vânzare-cumpărare și certificatul de atestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și îmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
A mai arătat intimata ca nu îi este opozabil contractul de vânzare-cumpărare, sens în care a solicitat instanței să înlăture apărarea petentului cu privire la înstrăinarea autoturismului.
A susținut că din prevederile art. 7 și art. 1 ah 1 lit. b) din O.G. 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal, or în baza de date a Ministerului Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, contestatorul apare menționat ca fiind proprietar, situație în care răspunderea contravențională îi revine conform O.G. 2/2001 și O.G. 15/2002.
Intimata a precizat că orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele Serviciului Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor competent, iar atâta timp cât petentul figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculări, nicio altă persoană fiind menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Totodată, a menționat că în cauza de față, petentul nu a dovedit că, la data constatării contravenției, autoturismul sancționat ar fi fost radiat din evidențele politiei, de pe numele său, fiind evident ca petentul, in calitate de persoana înscrisa in certificatul de înmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului, este subiect activ al contravenției săvârșite.
A susținut că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9. alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Intimata a arătat că din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art.19 din O.G. nr.2/2001. reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de Cert SIGN S.A.
In drept, intimata a invocat dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Ordinul M.T.I nr. 769/2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
In dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv cu proba foto obținuta cu sistemul SIEGMR, autorizația de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătura electronica cu valoare legală. (f. 26-29)
In temeiul art.411 alin. 1 C.pr.Civ a solicitat judecarea si in lipsa.
La data de 29.12.2014, petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.
La termenul din 06.03.2015 instanța a încuviințat pentru petent proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei, iar pentru intimata proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei și proba cu planșele foto.
Analizând actele si lucrările dosarului instanta constată următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal . 14 nr._/02.07.2014, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de 24.01.2014, pe DN1B Km24+785m, pe raza localității Albești, jud. PH, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând lui P. S. a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, faptă fiind prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002.
În drept, potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție și hotărăște asupra sancțiunii.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Analizând actul de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța constată ca procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la formă si conținut, prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001. Se mai reține și faptul că petenta nu a invocat motive de anulare a procesului verbal de contravenție.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura contestatorului dreptul la un proces echitabil.
În speța, instanța constată că procesul verbal contestat nu este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
Conform art. 8 din OG nr. 15/2002, fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă. De asemenea, potrivit art. 7 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorilor români, care sunt definiți de dispozițiile art.1 alin.1 lit.b din OG nr.15/2002 precum și de dispozițiile art.1 alin.6 lit.a din Ordinul nr. 769/2010 ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Interpretând dispozițiile mai sus menționate, instanța reține că pentru a deține calitatea de utilizator român, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosescă în baza unui drept legal un autoturism înmatriculat în România. Or, în cauza dedusă judecății, din contractul de vânzare cumpărare vehicul folosit din 18.01.2014 (fila 8), coroborat cu procesul verbal de scoatere din evidența mijloacelor de transport emis de Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 3 la data de 20.01.2014 (fila 6), rezultă că petentul a fost sancționat contravențional, în calitate de utilizator al autovehiculului_, deși în momentul constatării contravenției: 24.01.2014, acesta nu mai deținea calitatea de utilizator al autovehiculului mai sus menționat, astfel cum această noțiune este definită prin dispozițiile legale mai sus menționate.
Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare vehicul folosit din 18.01.2014, petentul în calitate de vânzător și numitul N. A., în calitate de cumpărător au convenit ca dreptul de proprietate al autovehiculului_, să se transmită către N. A.. Se retine că data conventiei este 18.01.2014, iar pentru valabilitatea transferului dreptului de proprietate pentru autovehicul nu este instituită nicio altă conditie, fiind suficient doar acordul părtilor.
Având în vedere toate aceste elemente, instanța apreciază că la data constatării contravenției- 24.01.2014, când N. A. era deja proprietar, a fortiori utilizator, al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, incă din data de 18.01.2014, petentul nu mai avea calitate de utilizator al vehiculului, motiv pentru care acestuia nu îi incumba obligația de plată a rovinietei prevăzute de art.7 din OG nr.15/2002.
Interpretând dispozițiile art. 1 alin.1 lit. b din nr. OG 15/2002, instanța reține că pentru a deține calitatea de utilizator român, orice persoană fizică sau juridică trebuie să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să dețină în proprietate sau să folosească în baza unui drept legal un vehicul înmatriculat în România.
Așadar, petentul nu mai deținea în proprietate și nici nu folosea acest autovehicul în baza unui drept legal, la data reținută in actul contravențional contestat, motiv pentru care nu avea calitatea de utilizator conform dispozițiilor legale în materie.
De altfel, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, devin incidente dispozițiile art. 11 alin 4 din OUG nr. 195/2002 care pun în sarcina noului proprietar îndeplinirea unor astfel de formalități. Pe cale de consecință, petentului nu i se poate imputa o culpă nici sub acest aspect.
Totodată instanța apreciază că susținerile intimatei referitoare la lipsa datei certe a contractului de vânzare-cumpărare sunt nefondate întrucât contractul de vânzare cumpărare vehicul folosit din 18.01.2014 (fila 8), a dobândit data certă la data de 20.01.2014 în momentul prezentării organului fiscal în vederea scoaterii din evidență a mijlocului de transport, dispozițiile art. 278 alin. 1 pct. 3 din codul de procedură civilă fiind aplicabile.
Față de toate cele mai sus menționate, instanța constată lipsa calității de utilizator a petentului și, pe cale de consecință, imposibilitatea de a se atribui acestuia calitatea de subiect activ al contravenției în discuție apreciind, pe cale de consecință, întemeiată apărarea sa privind lipsa calității de contravenient.
Având în vedere toate aceste elemente, precum și faptul că singurul temei al răspunderii contravenționale este săvârșirea unei contravenții, raportat și la împrejurarea că la data constatării contravenției petentul nu avea calitatea de utilizator al autovehiculului cu număr de înmatriculare_, instanța apreciază că nu poate fi angajată răspunderea contravențională a petentului conform art.8 din OG 15/2002, întrucât acesta nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa.
Pe cale de consecință, instanța urmează să admită plângerea formulată de către petent și să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . 14 nr._/02.07.2014 întocmit de intimată și va exonera petentul de la plata amenzii aplicate prin procesul verbal menționat mai sus.
În temeiul 453 Cod de procedura civila, având în vedere principiul disponibilității, instanța urmează să ia act că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. P. cu domiciliul în sector 3, București, ., ., ap. 72, CNP_ în contradictoriu cu intimata C. C. cu sediul în sector 6, București, ., nr. 401A, CUI_.
Anulează procesul-verbal de contravenție . 14 nr._/02.07.2014 întocmit de intimată.
Exonerează petentul de la plata amenzii aplicate prin procesul verbal menționat mai sus.
Ia act că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. I.K. V.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4683/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3766/2015. Judecătoria... → |
|---|
