Plângere contravenţională. Sentința nr. 5620/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5620/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 5620/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5620
Ședința publică din data de 24.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. C. V.
Grefier – A. B.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de petenta S. A. SRL în contradictoriu cu intimata G. N. DE MEDIU COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCURESTI, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile asupra cererii au avut loc in sedinta publica de la data de 17.04.2015 fiind consemnate in incheierea de sedință de la acea dată, care face parte integranta din prezenta, când instanta având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 C.proc.civ., a amanat pronuntarea la data de 24.04.2015, cand dupa deliberare a hotarât urmatoarele:
INSTANTA
Examinând cauza de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 12.11.2014, sub nr._, petenta S. A. SRL în contradictoriu cu intimata G. NAȚIONALĂ DE MEDIU, a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/27.10.2014 iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare de suspendare a activității societății.
În motivarea plângerii, petenta a arătat în esență că nu a fost notificată cu cel puțin 15 zile înaintea controlului, nu a fost comunicată documentația aprobată de comisarul șef în vederea efectuării inspecției, procesul verbal a fost comunicat prin poștă iar controlul efectuat fără ca organul de control să se prezinte la administratorul societății pentru a fi însoțit de o persoană desemnată de aceasta.
S-a mai arătat că descrierea faptelor este scurtă iar faptele nu constituie un risc major de natură a crea pagube impotriva interesului public.
Petenta a mai invocat caracterul excesiv al sancțiunii complementare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile din OG 2/2001.
În privința timbrajului, plângerea împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
În dovedirea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri.
A anexat înscrisuri în copie certificată pentru conformitate cu originalul, potrivit art. 150 alin. 2 C.proc.civ. (filele 9-47).
Intimata, la data de 23.12.2014, a depus prin Serviciul Registratură întâmpinare (filele 52-58) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
S-a arătat că la data controlului 01.10.2014 nu au putut fi puse la dispoziție documentele ce reglementează legalitatea funcționării societății din punct de vedere al protecției mediului, fiind întocmită invitația nr. 2405/01.10.2014 pentru data de 03.10.2014, dată la care nu s-a prezentat nici un reprezentant al societății, motiv pentru care a fost întocmită o nouă invitație, însă nici la aceasta nu s-a prezentat nimeni.
Cu privire la apărarea petentei în sensul că nu a fost notificată cu 15 zile înaintea controlului, intimata a invocat Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 art. 4 si 16, impunându-se necesitatea efectuării controalelor inopinate in perioada 29.11._14 control sub incidenta căruia a fost si petenta, motiv pentru care nu se supunea procedurii de notificare.
În ce privește cea de a doua contravenție reținută, s-a învederat că pentru efectuarea controlului au fost împuterniciți cu legitimații speciale de control comisarii Gărzii de Mediu precum si în baza ordinelor de deplasare însoțite de semnătura comisarului șef și ștampila instituției, ca urmare a controlului tematic înregistrat la Comisariatul Municipiului București cu nr. 2376/29.09.2014.
S-a mai arătat că procesul verbal de contravenție a fost comunicat petentei prin poștă.
In continuare intimata a precizat că procesul verbal a fost încheiat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale prevăzute de art. 16 si 17 din OG 2/2001, iar încadrarea juridică și individualizarea sancțiunii contravenționale s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
În drept, intimata a invocat prevederile HG 1005/2012, OG 2/2001, OUG 195/2005, ORD. 1798/2007, ORD. 464/2009, art. 205 C.proc.civ.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 223 alin. 3 C.proc.civ.
S-au anexat înscrisuri (filele 59-80).
La data de 09.01.2015, petenta a depus precizări prin care s-a învederat că respectă normele de colectare, decantare si filtrare a apei reziduale, construind o instalație temeinică si legală.
S-a adăugat faptul că încă de la înființarea societății a solicitat acceptul de evacuare de la APA N. BUCUREȘTI SA, reconstruind canalele de colectare a apei reziduale, cat si a noroiului, a utilat cu un decantor format din trei bazine de decantare si cu un filtru separator de grăsimi si uleiuri, obținând în anul 2007 autorizație de mediu emisă pentru 5 ani.
În continuare s-a mentionat că nu a încălcat cu rea credință prevederile legale invocate, solicitând APA N. BUCUREȘTI SA incă din data de 19.11.2014 luarea deciziei de emitere a acordului de preluare pentru societate.
La termenul de judecată din data de 17.04.2015 petenta a depus cerere adițională prin care a invocat apărări suplimentare referitoare la lipsa semnăturii unui martor de pe procesul verbal si imposibilitatea de a formula obiecțiuni si a solicitat suplimentarea probatoriului cu un martor.
La termenul de judecată din data de 17.04.2015, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Petenta a depus Concluzii scrise prin care a reiterat motivul de nulitate reprezentat de lipsa martorului care trebuie obligatoriu să semneze procesul verbal in cazul în care contravenientul nu semnează și imposibilitatea de a formula obiecțiuni.
Pe fond, a solicitat a se avea in vedere ca pentru obținerea autorizației de mediu trebuie parcursă procedura acordului de preluare în fața APA N..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/17.10.2014 petenta a fost sancționata contravențional cu amendă în cuantum de_ lei, reținându-se că în data de 03.10.2014, persoana juridică S. A. SRL, nu a pus la dispoziția Comisarilor în urma solicitării prin invitația nr. 2405/01.10.2014 a actelor de reglementare, măsurători si toate celelalte documente enumerate în invitație, nu s-a prezentat nici o persoană împuternicit, cu aceste documente în vederea definitivării inspecției.
De asemenea s-a mai reținut că în data de 0.10.2014, petenta desfășura activitate cu impact semnificativ asupra mediului, fara a deține autorizație de mediu. Desfășurarea activității fără autorizație de mediu este interzisă pentru activitatea de spălătorie auto.
Astfel, s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. art. 94 alin. 1 lit. a si art. 94 alin. 1 lit. e din OUG nr.195/2005, fiindu-i aplicată amendă contravențională în cuantum de 100.000 lei +60.000 lei.
În acest sens se retine că potrivit art. 94 alin. (1) din OUG nr.195/2005 „Protecția mediului constituie o obligație a tuturor persoanelor fizice și juridice, în care scop: a) solicită și obțin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și a legislației subsecvente; e) asistă persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control, punându-le la dispoziție evidența măsurătorilor proprii și toate celelalte documente relevante și le facilitează controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe”.
Se mai reține că potrivit art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr.195/2005 Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: „obligația persoanelor fizice și juridice de solicitare și obținere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum și a acordului de import/export și a autorizațiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate”.
Potrivit art. 96 alin. (3) pct. 5 „Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale: 5. obligațiile persoanelor fizice și juridice de a asista persoanele împuternicite cu activități de verificare, inspecție și control, punându-le la dispoziție evidența măsurătorilor proprii și toate celelalte documente relevante”.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului – verbal de contravenție, instanța constată că acesta conține toate mențiunile a căror lipsă este sancționată cu nulitate absolută conform dispozițiilor art.17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.
Cu privire la motivul invocat de petentă, că procesul verbal nu a fost semnat de martor asistent, instanța reține că potrivit art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator și de contravenient. In cazul în care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
Din analiza dispozițiilor legale reiese că martorul asistent confirmă încheierea procesului verbal în una dintre cele ipoteze: lipsa/refuz/imposibilitate de semnare, și nu obligativitatea asistării la constatarea pretinselor fapte contravenționale reținute în cuprinsul unui proces verbal.
Cu toate acestea, lipsa semnăturii martorului asistent atrage o nulitate relativă, ceea ce înseamnă îndeplinirea condițiilor specifice acestui tip de nulitate, inclusiv dovada vătămării.
Or, petenta nu a făcut dovada vătămării deși avea această obligație, motiv pentru care va respinge această apărare ca neîntemeiată.
Instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentei privind faptul că agentul constator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, având în vedere că procesul verbal în discuție a fost întocmit în lipsa petentei. Instanța reține că în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Fiind vorba de o nulitate relativă, trebuie ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției. În plus, ar fi fost practic imposibil ca procesul verbal să cuprindă obiecțiunile petentului din moment ce acesta a fost încheiat în lipsă.
În cazul de față, instanța constată că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea poate fi înlăturată prin prezentarea obiecțiunilor în cadrul procesului civil de față, lucru care a fost făcut încă din momentul depunerii plângerii contravenționale, fiind analizate de instanța de judecată.
Prin urmare, instanța va respinge această apărare ca neîntemeiată.
Cu privire la temeinicia procesului verbal contestat cu privire la fapta de a nu deține autorizație de mediu, instanța constată că acesta este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:
Instanta va avea in vedere la solutionarea cererii deduse judecatii si dispozitiile art. 5 din Ordinul nr. 1798/2007 potrivit carora „solicitarea și obținerea autorizației de mediu este obligatorie atât pentru desfășurarea activităților existente, cât și pentru începerea activităților noi” precum si dispozitiile anexei nr. 1 la ordinul mai sus mentionat care prevad cu titlu de acvtivitate supusa procedurii de emitere a autorizației de mediu, activitatea de „Întreținerea și repararea autovehiculelor Cu stații de vopsire sau spălare/epurare ape uzate”.
Interpretand dispozitiile legale mai sus mentionate instanta retine ca pentru desfasurarea activitatii de spălătorie auto este necesara obtinerea autorizatiei de mediu astfel cum impun dispozitiile art. 5 din Ordinul nr. 1798/2007, desfasurarea unor astfel de activitati in lipsa unei astfel de autorizatii constituind contraventie care se sanctioneaza conform art. 96 alin. 2 pct. 1 din OUG nr. 195/2005.
Analizând probele administrate în prezenta cauză prin prisma dispozițiilor legale menționate, instanța reține că fapta contravențională în discuție a fost constată personal de către agentul constatator astfel că procesul verbal ce o constată beneficiază de prezumția de legalitate și veridicitate, nefiind încălcat sub acest aspect dreptul petentei la apărare și la un proces echitabil. Pe cale de consecință, revine petentei obligația de a proba o altă situație de fapt decât cea constatată personal de un agent al forței publice.
Pe cale de consecință, dat fiind că fapta contravențională în discuție a fost constatată personal de agentul constatator si ca petenta nu a putut dovedi o altă situație de fapt decât cea reținută prin procesul verbal contestat, deși îi incumba o astfel de obligație, instanța va da curs prezumției de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal contestat.
Asupra susținerii petentei că nu a fost notificată cu cel puțin 15 zile înaintea controlului și nu i-a fost comunicată documentația aprobată de comisarul șef în vederea efectuării inspecției, instanța reține că potrivit art. 16 din Ordinul nr. 464/2009 Inspecțiile de mediu pot fi: a) planificate b) neplanificate. (2) Inspecțiile de mediu neplanificate pot fi: a) inspecții pentru verificarea modului de respectare a condițiilor impuse în actele de reglementare;
Cu privire la fapta reținută, însăși petenta recunoaște că la momentul controlului nu deținea autorizație de mediu, aceasta fiind expirată.
În acest sens, instanța reține că petenta a deținut autorizația de mediu nr. 638/06.12.2007 valabilă până la data de 29.08.2013.
Sub acest aspect, instanța constată că petenta a avut la dispoziție un termen îndelungat pentru pentru obținerea reautorizării, urmând a fi înlăturate apărările privind imposibilitatea obținerii noii autorizații urmare a întârzierilor generate de APA N. BUCURESTI SA. Aceasta întrucât, cu minime diligențe, de la o dată anterioară expirării, ar fi putut pune la dispoziția instituției solicitante, documentele necesare eliberării autorizației.
Astfel, asupra apărării potrivit căreia APA N. BUCUREȘTI SA i-a solicitat documente suplimentare în vederea emiterii deciziei acordului de preluare nu pot fi avute în vedere, câtă vreme petenta avea obligația de a se conforma în sensul depunerii înscrisurilor solicitate.
Apărările privind declinul societății determinat de criza economică, urmează a fi respinse, acestea neconstituind motive scuzabile pentru neîndeplinirea dispozițiilor legale în termen.
Cu privire la cea de a doua faptă reținută, neprezentarea documentelor, instanța constată că petenta nu a făcut apărări în sensul contestării situației de fapt.
Se rețin în acest sens, demersurile întreprinse de intimată anterior întocmirii procesului verbal, prin care a solicitat petentei documentele ce reglementează legalitatea funcționării societății din punct de vedere al protecției mediului.
În acest sens, a fost întocmită Nota de constatare din data de 24.10.2014, care face un istoric al invitațiilor adresate de către intimată petentei, la 01.10.2014, la 06.10.2014, 02.10.2014.
Potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
Instanța reține că pentru contravențiile reținute în sarcina sa, petenta a fost sancționată in baza art. 96 alin 2 pct 1 din OUG nr. 195/2005 cu amendă în cuantum de 60.000 lei iar baza art. 96 alin 3 pct 5 din OUG nr. 195/2005 cu amendă în cuantum de 100.000.
Potrivit art. 21 alin.3 OG nr. 2/2001 sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Examinând sancțiunile aplicate petentei prin procesul verbal contestat raportat la dispozițiile legale mai sus menționate instanța constată că acestea sunt legale, fiind stabilită cu respectarea limitelor impuse de dipozițiile legale imperative privitoare la aplicarea sancțiunii, agentul constator procedând la o corectă individualizare a acestora.
La individualizarea sancțiunii aplicate prin procesul verbal contestat, instanta nu va avea în vedere susținerile petentei potrivit cărora în cauză se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment pentru că fapta dedusa judecatii este lipsita de pericol social dat fiind faptul ca aceasta nu pune in pericol mediul inconjurator, având în vedere că fapta contravențională reținută în acesteia nu este condiționată de producerea unor astfel de rezultate, aceasta referindu-se la simplu fapt de a desfasura o activitate pentru care legea impune necesitatea autorizatiei de mediu.
Având în vedere toate aceste elemente, precum și dipozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunea amenzii aplicată petentei prin procesul verbal contestat nu este doar legală, dar și temeinic dispusă, apreciind că numai astfel poate fi asigurată finalitatea preventivă ce însoțește orice sancțiune, motiv pentru care nu se impune reindividualizarea acesteia.
Mai mult, se reține că cuantumul ridicat al limitelor sancțiunilor relevă un grad de pericol social general ridicat al faptelor.
Pe cale de consecință, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentă împotriva procesului verbal contestat.
În temeiul art. 274 C proc. civ și având în vedere și principiul disponibilității, instanța urmează să ia act pententa prin avocat își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S. A. SRL, J40/_/2002, CUI_, cu sediul în sector 3, București, .. 23a, în contradictoriu cu intimata G. N. DE MEDIU COMISARIATUL MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul în sector 3, București, ., ., ca neîntemeiată.
Ia act că petenta își rezervă dreptul a de solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la instanta a cărei hotărâre se atacă, respectiv la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.04.2015.
Președinte, Grefier,
A. C. V. A. B.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5795/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5549/2015.... → |
|---|
