Plângere contravenţională. Sentința nr. 7569/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7569/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 7569/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 7569
Ședința publică din 28.05.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. A.
Grefier: C. N.
Pe rol judecarea cauzei Civile formulată de petenta E. C. A. I., în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă (f. 13). În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București sub nr._ la data de 30.12.2014, petenta E. C. A. I. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata D. B. Rutieră, ca, prin hotararea ce va pronunta, sa dispuna anularea procesului-verbal . nr._ încheiat la data de 21.12.2014.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 21.12.2014, orele 23:20, aflându-se în auto proprietate personală, a făcut o manevră greșită deoarece se grăbea să ajungă la prietena sa care se simțea rău. Prietena sa a făcut o întrerupere de sarcină și îi telefonase pentru că se simțea foarte rău. Deoarece nu erau mașini în trafic și având în vedere ora foarte târzie – 23:20, a făcut o manevră greșită și a încălcat linia continuă. A fost oprită de agentul de poliție care nu a vrut să înțeleagă situația și i-a adresat cuvinte jignitoare (ex. mincinoasă, etc.).
Petenta a precizat că nu este adevărat că vorbea la telefon (telefonul era poziționat pe bordul mașinii și era închis) și că nu este adevărat că nu avea centură de siguranță, a deschis-o în momentul în care a fost somată să se oprească, că nu este adevărat că animalul de companie se afla pe scaunul din dreapta – față (animalul era în spate și a venit în față când s-au apropiat agenții de poliție).
Petenta a susținut că sancțiunea aplicată – amendă în valoare de 1575 lei și 10 puncte penalizare – este neconformă cu gravitatea faptei. A fost hărțuită, i s-a spus că este „frumoasă, dar tare în gură”.
La data de 02.04.2015, intimata a formulat întâmpinare (f. 11) prin care a solicitat instanței să respingă ca neîntemeiată plângerea introdusă de contravenient.
În drept, a invocat dispozițiile art. 15 și 16 din OG nr. 2/2001 mod. complet., art. 36 alin. 1, art. 36 alin. 3, art. 10, toate din OUG nr. 195/2002, respectiv art. 109, art. 77 alin. 2, art. 97 alin. 3 din RAOUG nr. 195/2002.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând plângerea, prin prisma probelor administrate, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie CP nr._ încheiat la data de 21.12.2014 (f. 5), petentul a fost sanctionat in condițiile OUG 195/2002, reținându-se că, în data de 21.12.2014, a condus autoturismul 206 E. 78 fără a respecta semnificația indicatorului «obligatoriu la dreapta», a efectuat virajul la stânga peste marcajul continuu, nu a purtat centură de siguranță, pe timul deplasării animalul de companie (câine) s-a aflat pe scaunul din dreapta față, ITP-ul era expirat din 01.09.2013, a folosit telefonul mobil fără dispozitiv « mâini libere ».
Verificând în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța constata, totodată, ca procesul verbal a fost și temeinic întocmit.
Astfel, având in vedere jurisprudența CEDO aplicabila in baza art. 6 din Convenție, deși și contravenientul se bucura de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
Astfel și in cauza Neata c. Romaniei din noiembrie 2008, Curtea Europeana a respins cererea de condamnare a Romaniei ca inadmisibilă, reținând ca instanțele interne au confirmat procesul-verbal de contravenție prin raportarea probei contrare la expunerea faptelor stabilite prin procesul-verbal (a contrario, A. c. României, par. 58 și 59), printr-o procedură care respectă principiul contradictorialității. Astfel, Curtea însăși nu a distins niciun element arbitrariu în dosar și a apreciat că nimic nu dovedește, astfel cum susținuse reclamantul, că jurisdicțiile sesizate cu judecarea plângerii ar fi avut idei preconcepute cu privire la vinovăția acestuia: instanțele nu par în niciun caz a fi decis dinaintea verdictului ori fără a-și fi confirmat de-a lungul judecății temeinicia procesului-verbal întocmit de polițist. În cadrul procedurii în cauză, jurisdicțiile învestite cu examinarea plângerii reclamantului au admis toate cererile prin care petentul înțelegea să-și dovedească nevinovăția. Simplul fapt că instanțele au identificat incoerențe și contradicții între declarațiile martorilor petentului și că au decis, motivat (a contrario, A. anterior citată, par. 62), să nu le confere credibilitate și să se sprijine mai degrabă pe declarațiile martorilor care semnaseră procesul-verbal de contravenție, nu este de natură a vicia procedura prin inechitate sau arbitrariu. Pentru aceste motive, Curtea Europeana a respins cererea de condamnarea a României ca inadmisibila.
Totodata, in cauza I. P. impotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeana a retinut ca, ., invocarea de catre instante a prezumtiei de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie, cu consecinta obligarii reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neasteptat, avand in vedere dispozitiile nationale incidente in materia contraventionala. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta ca, in cadrul unui proces avand ca obiect plangere contraventionala, instanta nationala sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in conditii de egalitate cu partea adversa, cazand exclusiv in sarcina partii responsabilitatea modalitatii efective in care a inteles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat in aceasta cauza ca singurele probe pe baza carora instantele nationale puteau pronunta o hotarare erau cele depuse de agentul constatator iar, in conditiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedeasca afirmatiile, acesta nu a fost plasat ., astfel incat nu a fost incalcat art. 6 CEDO.
Si în cauza N. G. c României din 03.04.2012, Curtea de la Strasbourg a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de temeinicie care poate fi răsturnată de către petent in măsura în care administrează un probatoriu corespunzător.
In prezenta cauza, petenta a recunoscut că a încălcat marcajul continuu cu bună știință și deplină voință. Pretinsele motive personale, pretinsa stare de rău a unei cunoștințe nu numai că nu au fost dovedite prin niciun mijlolc de probă de către petentă (petenta nu a solicitat audierea ca martor a pretinsei prietene care avea o pretinsă stare de rău, nu a depus acte medicale în susținerea pretinsei stări medicale a pretinsei prieten), dar nici măcar nu constituiau motiv pentru a justifica încălcarea dispozițiilor legale. Iar pretinsa lipsă a traficului sau ora târzie nu justifică încercarea de sustragere de la asumarea răspunderii pentru faptele săvârșite.
Petenta nu a administrat nicio probă nici în sprijinul celorlalte apărări limitându-se doar la susțineri de tipul “nu este adevărat că“ nu a purtat centură de siguranță, “nu este adevărat că“ animalul de companie s-ar fi aflat pe scaunul din dreapta față, “nu este adevărat că“ ar fi folosit telefonul mobil fără dispozitiv « mâini libere ». Mai mult, petenta avea obligația ca la oprirea în trafic de către echipajul de poliție să nu fi deschis centura de siguranță și să fi luat, anterior intrării în trafic, toate măsurile necesare pentru a evita deplasarea animalului de companie pe scaunele din față.
Petenta nu a contestat prin plângere restul contravențiilor reținute în sarcina sa respectiv că nu a respectat semnificația indicatorului «obligatoriu la dreapta» și că ITP-ul era expirat de un an și 3 luni, respectiv din 01.09.2013.
De altfel, petenta nu a contestat deloc cele reținute de agenții intimatei la momentul întocmirii procesului verbal, semnând acest act fără nicio obiecțiune.
Pentru aceste motive, având în vedere multitudinea de fapte săvârșite (șase), gravitatea fiecăreia dintre ele prin pericolul pe care l-a creat pentru ceilalți participanți la trafic, nu se justifică înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisent, astfel că instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată. Totodată instanța pune în vedere petentei că pentru formularea unei plângeri vădit netemeinice și cu rea credința (cum s-a dovedit a fi aceasta) poate primi amendă și din partea instanței conform art. 187 C.pr.cv..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta E. C. A. I. (CNP_) cu domiciliul în București, ., ., sector 3, în contradictoriu cu intimata D. B. RUTIERĂ cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal CP nr._/21.12.2014.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 28.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. A. C. N.
DA/CN/14.08.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 9133/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7815/2015.... → |
|---|
