Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 28/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 28/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 28-07-2015 în dosarul nr. 10202/2015
DOSAR nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
Sentința civilă nr._
ședința publică din data de 28.07.2015
Instanța constituita din:
Președinte – R.-C. L.
Grefier – K. V.
Pe rol se află soluționarea cererii formulate de contestatorul S. I. în contradictoriu cu intimata C. SA, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de contestator și intimată, este admisibilă potrivit legii și poate duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 rap. la art. 255 Cod de procedură civilă, o încuviințează.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art.392 Cod procedură civilă declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul părților în ordinea și în condițiile prevăzute la art.216 Cod procedură civilă.
Contestatorul arată că procesele verbale încheiate sunt lovite de nulitate, întrucât nu sunt semnate olograf de către agentul constatator. De asemenea, contestatorul nu a luat cunoștință de aceste procese-verbale, întrucât nu au fost comunicate prin poștă cu confirmare de primire și totodată arată că adresa de citare din procedura executării silite este greșită întrucât la acea dată își schimbase domiciliul.
In concluzie, contestatorul solicită admiterea contestației, cu cheltuieli de judecată.
Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 03.02.2015, contestatorul S. I. în contradictoriu cu intimata C. SA a formulat contestație la executarea pornită împotriva sa prin procesele-verbale de contravenție și a solicitat suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea contestației la executare.
In motivarea cererii, contestatorul a arătat că nu a fost legal citat la adresa din buletin și contestă atât modalitatea cât și cuantumul executării silite până la soluționarea contestației.
In drept, au fost invocate OG 15/2002 și art.711-719 Cod procedură civilă.
În dovedirea cererii, contestatorul a depus la dosar cererea de executare silită formulată de intimată la data de 10.07.2014.
La data de 17.02.2015 contestatorul a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței o precizare a contestației la executare prin care a învederat că solicită suspendarea provizorie a executării silite în cadrul contestației la executare, contestă cele două procese-verbale . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 și invocă prescripția celor două procese-verbale de contravenție, întrucât a luat cunoștință de acestea în termen de 1 an de la data aplicării sancțiunii.
In drept, au fost invocat OG nr.2/2001 și art.718 alin.1 Cod procedură civilă.
La data de 11.03.2015, prin serviciul registratură, intimata C. DRDP BUCURESTI a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite ca nefondată, respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise de către B. L. și M. în baza titlurilor executorii . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 și continuarea executării silite.
Intimata a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării silite ca nefondată, întrucât nu este un caz grabnic, nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatorului și nici nu se creează o pagubă iminentă care nu se poate repara. Mai mult, contestatorul nu a îndeplinit de bunăvoie plata creanței stabilite în titlurile executorii, deși procedura de comunicare a fost îndeplinită cu respectarea dispozițiilor legale.
Mai mult decât atât, intimata a învederat că atâta timp cât procesele-verbale de contravenție adresate pe seama debitorului nu au fost contestate în termenul legal de 15 zile de la comunicare, neexistând o hotărâre judecătorească de anulare chiar și în parte a măsurilor dispuse prin acestea, respectiv a tarifelor de despăgubire, intimata deține titluri executorii apte de executare silită pentru valorificarea creanțelor prevăzute în actele sancționatoare, care au intrat în puterea de lucru judecat.
Intimata a arătat că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR s-a constatat faptul că vehiculul aparținând contestatorului a fost surprins circulând pe drumurile naționale, fără a deține rovinietă valabilă.
Emiterea și comunicarea proceselor-verbale de contravenție în cauză au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art.13 coroborat cu art.14 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel procesele-verbale de contravenție au fost emise în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestora s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Totodată, intimata a arătat că datele de identificare ale contravenientului sunt datele pe care aceasta le are înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului și care s-au regăsit la momentul săvârșirii contravenției în baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Inmatriculări a Vehiculelor.
Astfel, atâta timp cât contravenientul a încălcat dispozițiile legale în ceea ce privește înscrierea noii adrese în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, intimata a învederat faptul că, potrivit principiului fundamental de drept procesual civil, nimeni nu poate invoca propria culpă în apărarea sa.
De asemenea, instanța de executare a încuviințat executarea silită a titlurilor executorii în cauză și a dat împuternicire și a ordonat executorilor judecătorești să pună în executare titlurile executorii în cauză. In situația în care instanța de executare constată faptul că titlurile executorii nu pot fi puse în executare sau că nu ar fi valabile, nu ar fi încuviințat și ordonat punerea în executare.
Privind cheltuielile de executare contestate, intimata a învederat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2561/2012, solicitând respingerea cererii contestatorului ca nefondată.
Intimata a învederat faptul că executorul judecătoresc în mod corect și legal a stabilit cheltuielile de executare până la acest moment procedural.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205-208 NCPC.
In probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În dovedirea cererii, intimata a depus la dosar, în copii certificate pentru conformitate cu originalul, înscrisuri (filele 25-28).
La data de 30.04.2015, contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că a circulat fără a deține rovinietă valabilă însă nu a avut cunoștință despre acest lucru. A mai menționat că procesele verbale au fost întocmite fără a cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, nu au fost comunicate prin poștă cu confirmare de primire. A mai precizat că a achitat amenzile contravenționale.
La solicitarea instanței, B. L. și M. a comunicat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul și în ordine cronologică, actele dosarului de executare silită nr. 1310/2014.
În baza art. 255, art. 258 coroborat cu art. 237 pct.7 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, apreciind că este admisibilă și poate duce la soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 26.07.2011 întocmit de intimată, petentul contestator a fost sancționat contravențional prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 250 lei în baza art.8 alin.1 și 2 din OG nr.15/2002, întrucât s-a constatat că, la data de 09.02.2011 a condus pe DN5 Km 28 autoturismul cu număr de înmatriculare_, proprietatea sa, fără a deține rovinietă valabilă.
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/26.07.2011 întocmit de intimată, petentul contestator a fost sancționat contravențional prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 250 lei, în baza art.8 alin.1 și 2 din OG nr.15/2002, întrucât s-a constatat că, la data de 11.02.2011, a condus pe DN5 km 28, autoturismul cu număr de înmatriculare_, proprietatea sa, fără a deține rovinietă valabilă.
La data de 10.07.2014, intimata s-a adresat B. L. și M. cu cerere de executare silită împotriva contestatorului, în baza titlurilor executorii constând în procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011, solicitând recuperarea creanței în cuantum de 56 euro, reprezentând tariful de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din OG 15/2002.
Cererea a fost înregistrată pe rolul B. L. și M. sub nr. 1310/2014 (numărul dosarului de executare).
După obținerea încuviințării executării silite, dispusă de instanța de executare (Judecătoria Sectorului 3 București), executarea silită împotriva contestatorului s-a realizat prin stabilirea cheltuielilor de executare și emiterea somației către contestator.
In ceea ce privește posibilitatea de a contesta procesele-verbale de constatare a contravenției, instanța reține că plângerea a fost formulată în termenul legal, având în vedere că procesele-verbale nu au fost comunicat în mod legal contestatorului, acestea fiind afișate la domiciliul său.
In primul rând, instanța reține că, potrivit art. 25 alin. (1) din OG nr.2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
În speță, procesele-verbale . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 au fost comunicate contestatorului prin afișare la domiciliul acestuia. Potrivit art. 27 din OG 2/2001 comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
Prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 Înalta Curte de Casație și Justiție privind examinarea recursului în interesul legii a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
În speță, intimata nu a făcut dovada că a încercat să comunice procesele-verbale de contravenție prin poștă cu aviz de primire. Din înscrisurile depuse rezultă că s-a procedat direct la comunicarea proceselor-verbale prin afișare la domiciliul contestatorului contravenient.
Or, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 10 din 10 iunie 2013 cele două modalități de comunicare prevăzute de art. 27 teza I din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sunt subsidiare una față de cealaltă, comunicarea prin afișare fiind subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Comunicarea prin afișare trebuie precedată de o comunicare prin poștă, cu aviz de primire, iar atunci când persoana sancționată contravențional, deși avizată, nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru ridicarea corespondenței ori a refuzat primirea corespondenței, autoritatea din cadrul căreia face parte agentul constatator trebuie să procedeze la comunicarea actului prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului.
Prin urmare, instanța apreciază că în lipsa comunicării proceselor-verbale . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011 prin poștă, cu aviz de primire, nu s-a realizat în fapt o comunicare valabilă a acestora, iar termenul de introducere a unei posibile plângeri contravenționale despre care se face referire în art. 31 din OG nr.2/2001, în fapt, nu a început să curgă, astfel că petentul contestator a formulat plângere contravențională în termenul legal.
Examinând motivele invocate de petent în susținerea plângerii contravenționale, instanța constată că acesta a invocat două motive, respectiv prescripția executării sancțiunii amenzilor contravenționale și lipsa semnăturii agentului constatator.
Referitor la prescripția executării sancțiunii amenzilor contravenționale, instanța constată că acest aspect nu vizează fondul plângerii, ci faza de executare, astfel încât nu poate fi analizat ca motiv de nulitate a procesului-verbal de contravenție.
Potrivit Deciziei nr. 6 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Recurs în Interesul Legii la data de 16.02.2015, în dosar nr. 14/2014, „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. În speță, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/26.07.2011 și . nr._/26.07.2011, transmise petentului pe suport de hârtie (filele 69,71), nu sunt semnate olograf de agentul constatator, consecința fiind nulitatea absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 coroborat de Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petent, împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor și va anula procesele-verbale, cu consecința exonerării petentului de sancțiunile aplicate.
Conform art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Examinând motivele de contestație invocate in cauza dedusa judecatii, instanta retine ca acestea sunt întemeiate.
Astfel, instanța reține că, potrivit art. 25 alin. (1) din OG nr.2/2001 procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului și, dacă este cazul, părții vătămate și proprietarului bunurilor confiscate. (2) Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancțiunea, în termen de cel mult o lună de la data aplicării acesteia.
În speță, procesele-verbale de contravenție au fost comunicate contestatorului prin afișare la domiciliul acestuia.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. (art.37 din OG nr.2/2001).
Pentru a beneficia de putere executorie și a putea constitui suportul declanșării procedurii execuționale, este necesar ca procesul-verbal de contravenție să nu fie contestat, așa cum prevede art. 37 din OG 2/2001.
Prin urmare, procesul verbal poate deveni, prin sine, titlu executoriu, sub rezerva neatacării sale în termenul legal de 15 zile, care, potrivit art.31 alin.1 din OG 2/2001, curge alternativ, de la data comunicării sau de la data înmânării sale.
Potrivit art. 27 din OG nr.2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor”.
Procesul-verbal de contravenție . 11 nr._ a fost încheiat la data de 26.07.2011 și a fost comunicat contestatorului prin afișare la domiciliu la data de 04.08.2011 iar procesul-verbal de contravenție . 11 nr._ a fost încheiat la data de 26.07.2011 și a fost comunicat contestatorului prin afișare la domiciliu la data de 04.08.2011.
Însă, având în vedere Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a admis recursul în interesul legii, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plata, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Cum intimata nu a făcut dovada comunicării prin poștă anterior afișării, instanța reține că procesele-verbale nu au fost comunicate legal prin afișare, fapt care echivalează cu lipsa comunicării acestora.
Ori, necomunicarea proceselor-verbale de contravenție în termen legal conduce la intervenirea prescripției executării sancțiunii amenzii contravenționale, conform art. 14 alin. 1 din OG nr.2/2001, potrivit căruia ,,executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”.
În consecință dreptul intimatei-creditoare de a pune în executare sancțiunea contravențională complementară s-a stins ca efect al prescripției, motiv pentru care nu mai avea posibilitatea legală de a demara executarea silită.
Pentru aceste motive, instanța va admite contestația la executare propriu-zisă, cu consecința anulării tuturor actelor de executare și a executării însăși din dosarul de executare nr. 1310/2014 aflat pe rolul B. L. și M..
Art. 718 din codul de procedură civilă statuează că până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel, asupra cererii de suspendare instanța, în toate cazurile, pronunțându-se prin încheiere, care poate fi atacată numai cu apel, în mod separat. Totuși, în ipoteza în care se rămâne în pronunțare, la același termen de judecată, atât cu privire la contestația la executare, cât și cu privire la cererea de suspendare a executării silite, instanța va pronunța o sentință, supusă apelului, conform art. 717 din Codul de procedură civilă.
Astfel, așa cum rezultă fără echivoc din dispozițiile art. 718 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța reține că numai până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită se poate suspenda executarea. Or, instanța a soluționat contestația la executare, astfel încât cererea de suspendare a executării silite formulată de contestator apare ca rămasă fără obiect, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de contestatorul S. I. cu domiciliul în sector 6, București, Valea Oltului, nr. 12, ., . în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA (C.) prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București cu sediul în sector 6, București, .. 401A.
Anulează procesele-verbale de contravenție . nr._/26.07.2011 și R11_/26.07.2011 încheiate de intimată.
Admite contestația la executare formulată de contestatorul S. I., în
contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din
România SA (C.) prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
Anulează toate actele de executare și executarea silită însăși pornită împotriva contestatorului în dosarul de executare silită nr. 1310/2014 aflat pe rolul B. L. și M..
Executorie potrivit art. 650 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Respinge capătul de cerere privind suspendarea executării silite ca rămas fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare pentru capătul de cerere având ca obiect plângere contravențională.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru contestația la executare formulată.
Pronunțată în ședința publică din 28.07.2015.
Președinte, Grefier,
R. - C. L. K. V.
Red.Tehnored.Jud.RCL
4 ex./06.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 28/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2015.... → |
|---|
