Pretenţii. Sentința nr. 5519/2012. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5519/2012 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 26-03-2012 în dosarul nr. 5519/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Sentința civilă nr. 5519
Ședința publică din data de 26 martie 2012
Instanța constituită din:
Președinte: V. I. F.
Grefier: M. N.
Pe rol s-a aflat judecarea cauzei civile, având ca obiect pretenții, formulată de reclamanții Ș. F., Ș. A.-M. și Ș. F., minoră, prin reprezentanți legali, toți cu domiciliul în București, ., ., ., sector 2, Autoritate Tutelară fiind Primăria Sectorului 2, cu sediul în București, .-13, sector 2. București, în contradictoriu cu pârâții R. Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București, cu sediul în București, .. 15, sector 3, Primăria mun. București prin P. G., cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, Mun. București prin Primar G., cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, și C. G. al mun. București, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6.
Dezbaterile asupra excepțiilor ridicate și pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 19.03.2012, despre acestea și despre mersul lucrărilor ședinței consemnându-se în încheierea de sedință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, pentru a da posibilitate părților să formuleze concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru ședința publică de astăzi, 26.03.2012, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, la data de 11.01.2011 sub nr._, reclamanții Ș. F., Ș. A.-M. și Ș. F., minoră, prin reprezentanți legali, ceilalți doi reclamanți, în contradictoriu cu pârâții R. Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București, A. Tutelară Sector 2 București, Primăria Mun. București, prin P. G., P. G. al Capitalei și C. G. al Mun. București, a solicitat obligarea pârâtei RADET, în solidar cu pârâții Primăria Mun. București, P. mun. București, C. G. al Mun. București, la plata de daune morale pentru nerespectarea parametrilor de furnizare a apei calde și căldurii pentru perioada octombrie 2010- 6 ianuarie 2011, în cuantum de câte 1500 lei pentru fiecare dintre reclamanții Ș. F. și Ș. A. M. și 2500 lei pentru Ș. F..
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că încă de la pornirea furnizării de apă caldă și agent termic, respectiv din luna octombrie 2010 și până la data formulării acțiunii, pârâta RADET București a furnizat servicii mult sub parametri stabiliți prin contract, respectiv sub parametri necesari unei vieți decente de habitat.
Reclamanții au arătat că în repetate rânduri au sesizat RADET Sector 2 C. despre disconfortul termic în care sunt ținuți în locuința lor, proprietate personală. Apartamentul este contorizat și sunt montate repartitoare de costuri. Toate robinetele termostate sunt deschise la maximum și, deși temperatura ambientală ar trebui să depășească 23 de grade, aceasta nu depășește 19 grade zile întregi la rând. Au susținut că acest fapt s-a repetat în fiecare lună calendaristică, în octombrie, în noiembrie și chiar în decembrie, de sărbători, situația continuând fără oprire la începutul noului an, subzistând și în prezent. De asemenea, au arătat că aceeași situație este în toate zonele Bucureștiului, cum ar fi zona Militari, zona Mall V..
În opinia reclamanților, aceasta este o politică a Primăriei Bucureștiului, strâns legată de subvenția gigacaloriei. Politica aceasta îi afectează pe toți locuitorii Bucureștiului, abonați RADET, indiferent dacă își achită facturile sau nu. De asemenea, au arătat că din discuțiile avute de reclamantul Ș. F. cu forurile competente, acesta a constatat că situația se va agrava. Au apreciat reclamanții că sunt beneficiar captivi unui sistem care îi expune constant și prelungit la frig.
Reclamanții au precizat că în apartament nu este o temperatură dmai mare de 19 grade nici peste noapte, iar apa caldă abia dacă trece de 38 de grade, ceea ce determină imposibilitatea unei igiene în condiții decente.
Reclamanții au apreciat că situația se descrie ca fiind o expunere prelungită la frig, cauzatoare de suferințe fizice și psihice chiar și reclamantei minore, Ș. F., în vârstă de 2 ani și 3 luni. De asemenea, au arăta tcă expunerea prelungită la frig reprezintă o metodă de tortură,m după privarea de somn, cauzând, pe lângă suferință fizică și psihică, pericolul îmbolnăvirii.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 3 lit. d, art. 7 lit. c alin. 3, art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1 și 2 din Og nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, cu modificări și completări, art. 2 alin. 3 art. 43 și urm. din Legea nr. 272/2004, art. 998, 999 și art. 1000 alin. 3 din Codul civil.
Reclamanții au depus la dosar o pagină listată de pe site-ul pârâtei RADET (fila 5).
La data de 20.01.2011 reclamanții au formulat cerere precizatoare (fila 8), prin care au precizat că temeiul de drept al acțiunii este dat numai de art. 16 din OG nr. 21/1992, iar potrivit alin. 2 din acest articol, soluționarea solicitării unor prejudicii morale sau daune conexe remedierii ori înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare cerute de consumatori sau de operatorii economici este de competența instanței judecătorești competente. Totodată a arătat expres că nu înțeleg să mențină celelalte temeiuri de drept.
Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar potrivit art. 15 lit. j din Legea nr. 146/1997.
La data de 04.11.2011, pârâta R. Autonomă a Energiei Termice București – R.A.D.E.T. București a formulat întâmpinare (filele 21-23), prin care a solicitat respingerea cererii formulate arătând că, potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 21/1992 consumatorul poate solicita plata unor despăgubiri potrivit clauzelor contractuale sau dispozițiilor legale, în cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau serviciilor corespunzătoare, însă între reclamanți și pârâtă nu există relații contractuale în baza cărora să poată fi solicitate despăgubiri. Furnizarea energiei termice se face în baza contractului de furnizare a energiei termice nr. 1294/16.11.2004 încheiat de pârâtă cu Asociația de proprietari . apreciat astfel că reclamanții nu au calitate procesuală activă, nu pot invoca clauzele contractuale, nefiind parte contractantă.
Pârâta a susținut că în sezonul rece 2010-2011 au apărut, pentru scurte perioade de timp, disfuncționalități în furnizarea energiei termice concretizate în parametri mai scăzuți ai agentului termic, datorită calității scăzute a agentului termic primar furnizat de CET, care este producătorul, dar și punctual, datorită unor lucrări de contorizare efectuate pe circuitele secundare adiacente punctului rtermic la care este racordat blocul în care locuiesc pârâții, lucrările fiind efectuate de terțe persoane, aflate în relație contractuală cu Primăria Mun. București.
A arătat pârâta că pentru aceste perioade s-au acordat Asociației de proprietari diminuări ale consumurilor de energie termică pentru încălzire și apă caldă de consum, în temeiul clauzelor contractuale, diminuările fiind aplicate la facturarea consumurilor înregistrate de Asociația de proprietari pe luna ianuarie 2011.
De asemenea, pârâta a arătat că obiectul său de activitate este dat de transportul și distribuția energiei termice de la CET-uri la consumatorii finali prin rețele de termoficare aflate în proprietatea municipalității astfel că și calitatea serviciului prestat este influențată de calitatea și parametrii agentului termic primar furnizat de producător.
Pârâta a arătat că nu a existat și nu există nicio intenție sau culpă a pârâților și nici o politică ori strategie de a expune consumatorii constant și îndelungat la frig, astfel cum susțin reclamanții, ci RADET a întreprins măsuri pentru funcționarea și menținerea la parametri cât mai buni sistemul centralizat de termoficare, iar situațiile prezentate nu au caracter ilicit, nu sunt de natură a produce reclamanților un prejudiciu cert, apărând pentru scurte perioade de timp.
În drept, art. 115 din Codul de procedură civilă.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, intitulat „lămuriri” (filele 38, 39), prin care au precizat că pârâtele au încălcat prevederile Contractului cadru pentru furnizarea energiei termice, obligatoriu prin Ordinul ANRSC nr. 483/2008, încălcarea fiind deja constatată și sancționată de A. pentru Protecția Consumatorilor, sancțiune ce a dobândit caracter irevocabil, fapta fiind pe deplin dovedită. Totodată au susținut că ANPC le-a adus la cunoștință, prin adresa nr. 2154/28.02.2011, că daunele materiale au fost acoperite prin acordarea unor diminuări și că, pentru daune morale urmează a se adresa direct instanței de judecată. Totodată s-a stabilit că neasigurarea parametrilor contractuali ca o consecință a faptelor unor terți nu exonerează RADET de răspundere, acesta fiind motivul pentru care a fost elaborat contractul cadru.
Prin aceeași cerere reclamanții au arătat că RADET, prin conducerea sa, a emis o declarație de presă prin care se recunosc faptele imputate.
La data de 06.01.2012, pârâtul Mun. București, prin Primar G., a formulat întâmpinare intitulată „note scrise”, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G., lipsa capacității de folosință pentru C. G. al mun. București și a Primăriei mun. București. În motivarea excepțiilor, pârâtul a arătat că, din interpretarea art. 61 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 215/2001 rezultă că primarul nu stă în nume propriu în justiție, ci reprezintă unitatea administrativ teritorială.
Pârâtul a arătat, în susținerea excepției lipsei capacității de folosință a pârâților C. G. al mun. București și Primăriei Mun. București că o condiție esențială a capacității de folosință este personalitatea juridică, însă Primăria Mun. București nu are personalitate juridică cu patrimoniu și structură proprie, fiind doar o structură funcțională cu activitate permanentă, actele emanate de la aceasta nefiind producătoare de consecințe juridice decât dacă sunt investite printr-un act de autoritate de căztr primar, ca autoritate executivă.
A susținut și că CGMB nu are personalitate juridică și implicit nici capacitate procesuală de folosință, fiind un organ deliberativ, singura instituție cu personalitate juridică fiind instituția primarului care reprezintă în justiție toate direcțiile, inclusiv CGMB potrivit art. 80 din Legea nr. 215/2001.
În opinia sa, singurul care poate avea atât capacitate de folosință cât și calitate procesuală este Mun. București, reprezentat legal de P. G..
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii întrucât nu este probată cu elemente de natură a justifica pretenția și cuantumul acesteia, nu se demonstrează consecința morală a vătămării lor. Pentru acordarea daunelor morale, în opinia sa, este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanței. Deși reclamanții au solicitat daune morale, nu au demonstrat dimensiunea suferințelor în așa fel încât să se justifice suma pretinsă, ca reparație, cu acest titlu.
Pârâtul nu a întemeiat cererea în drept.
În ședința publică din 19.03.2012, instanța, la cererea părților, a încuviințat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia s-au depus pagină listată de pe site-ul pârâtei RADET (fila 5), adresa nr. 2154/28.02.2011 emisă de ANPC (filele 27, 57), certificat de căsătorie al reclamanțilolr Ș. F. și Ș. A.-M. (fila 40), certificat de naștere al reclamantei Ș. F. (fila 41), contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2136/04.06.2002 la Biroul Notarului Public Saimovici I. (filele 42, 43), copia de pe publicația „Gândul” (fila 44), adresa nr. 9722/06.01.2012 emisă de Primăria mun. București (fila 17), adresa nr. 674, 1595/11.02.2011 emisă de RADET (fila 56), Contract de furnizare a energiei termice nr. 194/16.11.2004 (filele 58-63).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. În consecință, instanța urmează a se pronunța cu precădere asupra excepțiilor in vocate de pârâți, respectiv: excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâta RADET, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G. al mun. București, invocată de aceeași pârâtă, excepția lipsei capacității de folosință a pârâtelor C. G. al mun. București și Primăria Mun. București, invocată de aceeași pârâtă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G., instanța reține că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile este calitatea procesuală activă și pasivă a părților. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel al titularului dreptului afirmat, precum și între persoana chemată în judecată și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebue să justifice atâît calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În ceea ce privește calitatea procesuală activă, contestată de pârâți, reclamanții au susținut că prejudiciul a fost suferit personal de ei, motiv pentru care Asociația de Proprietari, cocontractanta pârâtei RADET, nu putea să promoveze prezenta cerere din moment ce prejudiciul moral le-a fost lor creat și nu Asociației.
În susținerea excepției, pârâta RADET a arătat că, potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 21/1992 consumatorul poate solicita plata unor despăgubiri potrivit clauzelor contractuale sau dispozițiilor legale, în cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau serviciilor corespunzătoare, însă între reclamanți și pârâtă nu există relații contractuale în baza cărora să poată fi solicitate despăgubiri. Furnizarea energiei termice se face în baza contractului de furnizare a energiei termice nr. 1294/16.11.2004 încheiat de pârâtă cu Asociația de proprietari . apreciat astfel că reclamanții nu au calitate procesuală activă, nu pot invoca clauzele contractuale, nefiind parte contractantă.
Contrar susținerii pârâtei, instanța reține că obiectul prezentei cauze nu este dat de obligarea la despăgubiri materiale întemeiate pe răspundere contractuală, în speță reclamanții pretinzând că au suferit un prejudiciu moral datorat unor fapte ilicite ale pârâților, prejudiciul pretins de reclamanți, astfel ucm în mod corect aceștia au susținut, este personal și poate rezulta numai din fapte ilicite, fără a exista un suport contractual. Altfel spus, izvorul prejudiciului pretins de reclamanți este o faptă delictuală cauzatoare de prejudicii care atrage răspunderea civilă, nefiind o răspundere contractuală. De altfel, potrivit art. 16 din OG nr. 21/1992 consumatorul poate solicita plata unor despăgubiri nu numai potrivit clauzelor contractuale ci și în temeiul unor dispoziții legale, în speță fiind vorba de o altă răsăpundere decât cea contractuală.
În consecință, având în vedere că reclamanții solicită repararea unor prejudicii ce se pretinde a fi fost cauzate de fapte ilicite comise de pârâți, sens în care, sub acest aspect, contractul de furnizare a energiei termice la care a făcut referire pârâta, fiind doar dovada existenței prescripțiilor unui comportament licit, instanța constată că reclamanții au calitate procesuală activă și va respinge excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a Primarului G. al mun. București, mun. București a arătat că primarul nu stă în justiție în nume propriu, ci reprezintă autoritatea administrativ teritorială, conform art. 61 din Legea nr. 215/2001. Reclamanții au apreciat că acesta are calitate procesuală pasivă întrucât a fost chemată în judecată instituția primarului, ca reprezentant al capitalei.
Față de cele învederate de reclamanți, instanța reține, în esență că aceștia au înțeles să cheme în judecată mun. București, prin Primar general, unitatea administrativ-teritorială, pirn primar, având calitate procesuală pasivă, astfel cum, de altfel, a arătat și pârâtul prin întâmpinare. În consecință instanța urmează să respingă excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G., chemat în judecată de reclamanți în calitate de reprezentant al Mun. București, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității de folosință a pârâtelor C. G. al Mun. București și a Primăriei Mun. București, instanța reține că acestea nu au personalitate juridică, astfel cum în mod corect a susținut și pârâtul Mun. București, prin Primar G., potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001, singura cu personalitate juridică fiind unitatea administrativ-teritorială, în speță Mun. București.
Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. De principiu, capacitatea procesuală de folosință a persoanelor juridice se dobândește la data înregistrării, respectiv la data actului de dispoziție a recunoașterii acestuia, la data autorizării sau la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute de lege, după caz. Cu toate acestea, potrivit art. 41 alin. 2 din Codul de procedură civilă, aceste persoane care nu dobândesc personalitate juridică, pot sta în proces ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere.
În speță, reclamantul a arătat că prejudiciul moral pretins a fost cauzat și ca urmare a faptelor acestor persoane, fără personalitate juridică, prin deciziile adoptate de CGMB și de Primăria Mun. București care au organe proprii de conducere și care, potrivit art. 41 lain. 2 din Codul de procedură civilă, pot sta în proces ca pârâte, putând fi atrasă răspunderea civilă a acestora pentru faptele ilicite săvârșite în exercitarea atribuțiilor lor.
Pentru aceste motive, constatând că în răspunderea civilă pentru fapta ilicită, atât CGMB cât și Primăria mun. București, care nu au personalitate juridică dar au organe proprii de conducere, pot sta în proces și pot răspunde pentru eventualele fapte ilicite săvrșite în desfășurarea activității proprii, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a celor două pârâte, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei se reține că reclamanții solicită repararea unor prejudicii morale ce se pretinde a fi fost cauzate prin faptele ilicite săvârșite de pârâți în exercitarea activității lor, indicând ca temei de drept art. 16 din OG nr. 21/1992.
Potrivit textului legal invocat de reclamanți, „consumatorul poate solicita plata unor despăgubiri, potrivit clauzelor contractuale sau dispozițiilor legale, în cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare. Soluționarea solicitării plății unor prejudicii morale sau daune conexe remedierii ori a înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare cerute de consumatori sau de operatorii economici este de competența instanței judecătorești competente ori a organismului de mediere competent.”
Din textul citat rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să existe o faptă ilicită, să existe un prejudiciu, să existe o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Astfel, și această formă de răspundere presupune un raport juridic obligațional care izvorăște dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, raport în care autorul faptei ilicite are obligația de a repara prejudiciul, fără a avea importanță existența vinovăției, răspunderea fiind obiectivă. Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 21/1992, în relația cu consumatorii, fapta ilicită constă în existența unor produse ori prestarea unor servicii necorespunzătoare.
Reclamantul a susținut că fapta ilicită constă în prestarea unor servicii necorespunzătoare de către RADET, privind furnizarea agentului termic, în perioada rece, pe timp îndepungat, iar faptele celorlalți pârâți constau în lipsa unor măsuri efective, pe care trebuiau să le ia în activitatea lor în cadrul căreia hotărâsc asupra modului de cheltuire a bugetului, dar și asupra subvențiilor și încheierii contractelor cu furnizorii și care trebuie să răspundă dacă, prin fapta lor, furnizorul nu mai furnizează agentul termic la parametrii normali.
Reclamanții Ș. F. și Ș. A.-M., soți, dețin în proprietate apartamentul nr. 18 din București, ., ., ., care constitue domiciliul lor și a fiicei lor minore, reclamanta Ș. F. (filele 39-43).
Din probele administrate în cauză a rezultat că blocul în care se află apartamentul reclamanților este racordat la punctul „Opanez”, Secția de Distribuție Sector 2. Punerea în funcțiune a încălzirii în sezonul 2010-2011 s-a realizat la data de 12.10.2010. Din răspunsul ANPC nr. 2154/22.02.2011, coroborat de susținerile RADET din întâmpinare, care valorează mărturisire, se reține că în sezonul rece 2010-2011 au apărut, pe scurte perioade de timp, disfuncționalități în furnizarea energiei termice concretizate în parametri mai scăzuți ai agentului termic, pe fondul asigurării de CET a unor parametri necorespunzători ai agentului termic primar cât și a unor întreruperi cauzate de contorizarea efectuată de firme terțe aflate în relație contractuală directă cu pârâta Primăria Mun. București. (filele 21-23, 57).
Având în vedere că în scurte perioade de timp agentul termic nu a fost furnizat la parametri normali, ANPC a dispus acordarea de diminuări conform clauzelor contractuale pentru perioada octombrie-decembrie 2010, pentru apă caldă și căldură, dispoziție adusă la îndeplinire în cursul lunii ianuarie 2011, aspecte ce rezultă din adresa ANPC menționată, mărturisirea pârâtei RADET din întâmpinare, adresa nr. 9722/06.01.2012 emisă de Direcția de Utilități Publice (fila 55).
În consecință, din înscrisurile analizate anterior a rezultat că în sezonul rece octombrie-decembrie 2010 și ianuarie 2011 au existat perioade în care RADET a furnizat agent termic, în temeiul contractului de furnizare a energiei termice nr. 194/16.11.2004 (filele 58-63) blocului în care este situat și apartamentul reclamanților, sub parametri conveniți. RADET a acordat către Asociația de Proprietari, în urma dispoziției ANPC, diminuări la plata facturilor, evidențiate în costurile din luna ianuarie 2011.
În ceea ce privește prejudiciul moral ce se pretinde a fi fost încercat de reclamanți, aceștia au arătat că este dat de expunerea constantă și îndelungată la frig, că în luna decembrie 2010 și în luna ianuarie 2011, în apartament au fost temperarturi de 19 grade, iar apa caldă măsura 38 de grade ceea ce a creat imposibilitatea de a se spăla decent. Totodată a arătat că situația prezentată este cauzatoare de suferințe fizice, psihice și expune la pericolul de îmbolnăviri.
Din probele administrate în cauză nu a rezultat existența unui prejudiciu moral cert. Reclamanții au afirmat că au fost expuși perioade îndelungate la frig situație care ar fi de natură să creeze suferințe fizice, psihice ori chiar îmbolnăviri. Aceste situații prezentate sunt eventuale, virtuale, fără a avea o existență certă. Reclamanții nu au făcut dovada că în perioadele în care temperatura în apartament a fost sub cea contractată, a fost de 19 grade, mai mică, ori mai mare, nici că temperatura apei calde a fost de 38 de grade, rezumându-se la a face doar afirmații cu privire la acest aspect.
De altfel, chiar dacă temperatura ar fi fost în realitate cea afirmată de reclamanți, acestea nu dovedesc existența unei expuneri îndelungate la frig. Astfel, susținerea că reclamanții au fost expuși timp îndelungat la frig, nu are corespondență în probele administrate de reclamanți, iar existența unei temperaturi de 19 grade în apartament, pe timp de iarnă, pe perioade scurte de timp nu constituie expunerea la frig pe care reclamanții o cataloghează ca fiind tortură.
Reclamanții, deși erau obligați, potrivit art. 1169 din Codul civil și au avut această posibilitate prin propunerea de probe, să dovedească afirmațiile lor, respectiv să dovedească existența unui prejudiciu moral cert, nu au înțeles să administreze nicio probă pe acest aspect. Nu întinderea, ori cuantificarea prejudiciului trebuia demonstrată ci existența certă a suferinței morale produse prin fapta pârâților.
Reclamanții nu au precizat și nici dovedit în ce a constat suferința fizică, ori suferința psihică pe care le afirmă în acțiune și, cu toate că au susținut faptul că s-a creat pericolul de îmbolnăviri, nu au precizat și nici dovedit că s-au îmbolnăvit efectiv urmare a faptei pârâților. Instanța arată că nu este suficient să se afirme crearea unui prejudiciu moral printr-o faptă, chiar și ilicită, ci această suferință morală ce se afirmă trebuie dovedită. Nu orice faptă ilicită este de natură a cauza prejudicii morale. S-a reținut că fapta pârâtei RADET a cauzat prejudicii materiale, pe care aceasta le-a acoperit, prin diminuarea facturilor pe luna ianuarie 2011, însă nu s-a dovedit că această faptă a creat în concret și prejudicii morale reclamanților, pentru a declanșa răspunderea pârâților și a cere a plăti reclamanților „pretium doloris”.
Cum s-a arătat anterior, o temperatură ambientală de 19 grade și apă caldă de 38 de grade, în anumite perioade de timp din sezonul rece, nu poate fi calificată nici ca tortură și nici ca expunere îndelungată la frig. Pentru a califica o faptă concretă ca fiind tratament degradant, inuman ori tortură, de natură a crea suferințe psihice aceasta trebuie să aibă un anumit grad de duritate și o acțiune continuă, îndelungată în timp. Totodată aceasta trebuie să creeze un prejudiciu cert, afirmat și dovedit.
În consecință instanța reține că în speță reclamanții nu fac dovada existenței unui prejudiciu moral, astfel că nu mai subzistă problema analizării unei legături de cauzalitate cu fapta pârâtei de a furniza agent termic sub parametri contractuali.
Pentru motivele expuse, având în vedere că nu a fost dovedită existența unui prejudiciu moral, ca temei al declanșării răspunderii civile a pârâților, iar art. 16 din OG nr. 21/1992 prevede repararea prejudiciilor materiale și a prejudiciilor morale cauzate prin fapta de prestare necorespunzătoare a serviciilor furnizate, instanța va respinge acțiunea reclamanților ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâta RADET, ca neîntemeiastă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Primarului G. al mun. București, invocată de aceeași pârâtă, ca neîntemeiată.
Respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtelor C. G. al mun. București și Primăria Mun. București, invocată de aceeași pârâtă, ca neîntemeiată.
Respinge acțiunea având ca obiect pretenții, formulată de reclamanții Ș. F., Ș. A.-M. și Ș. F., minoră, prin reprezentanți legali, toți cu domiciliul în București, ., ., ., sector 2, Autoritate Tutelară fiind Primăria Sectorului 2, cu sediul în București, .-13, sector 2. București, în contradictoriu cu pârâții R. Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București, cu sediul în București, .. 15, sector 3, Primăria mun. București prin P. G., cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, Mun. București prin Primar G., cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, și C. G. al mun. București, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 26.03.2012.
Președinte, Grefier,
V.-I. F. M. N.
Red./Tehnored. jud. F.V.I.
10 ex/08.05.2012
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5390/2012.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 5499/2012. Judecătoria... → |
|---|
