Anulare act. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 13513/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 03.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANDRIESCU ROXANA
GREFIER: D. I. G.
Pe rol, soluționarea cererii formulată de reclamantele D. M., cu domiciliul în București, ., ., ., M. D. I., domiciliată în București, ., ., ., sector 4 și S. M., domiciliată în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta Asociația de proprietari bl. B5 ., prin Președinte E. F., cu domiciliul în București, ., ., având ca obiect – anulare act – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică atât au răspuns personal și asistate de avocat, reclamantele D. M. și M. D. I., reclamanta S. M. a răspuns prin avocat, iar pârâta a răspuns prin Președinte E. S., asistat de avocat U. D..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul reclamantelor precizează că la termenul anterior d-na M. nu s-a putut prezenta, sens în care depune la dosar adeverință de la locul de muncă.
Depune de asemenea un set de chitanțe, arătând că au fost achitate o parte din cheltuielile la întreținere, decizia civilă nr. 907A pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul nr._/4/2013, precum și adeverința medicală nr. 4301 a numitei S. M. emisă la data de 02.11.2015.
Arată că a depus acea decizie la dosar, pentru a dovedi faptul că au existat două litigii pe rol privind cuantumul cheltuielilor de executare, ca atare sumele de bază au fost clarificate printr-o altă hotărâre.
Apreciază că în acele dosare se clarifică situația privind datoria părților.
Se comunică un exemplar al deciziei nr. 907A pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în dosarul nr._/4/2013, apărătorului pârâtei.
Apărătorul pârâtei depune la dosar interogatoriile formulate de aceasta pentru a fi administrate reclamantei M. D. și reclamantei D. M., precum și situația debitelor pentru luna octombrie.
Se prezintă reclamantele D. M., care se legitimează cu CI, având CNP_ și M. D. I., care se legitimează cu CI, având CNP_, după care instanța procedează la luarea interogatoriilor acestora, în conformitate cu dispozițiile art. 352 raportat la art. 354 C.pr.civ.
Apărătorul pârâtei precizează că renunță la proba cu interogatoriul pârâtei S. M..
Față de renunțarea pârâtei la proba cu interogatoriul pârâtei S. M., instanța apreciază cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, sau alte probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul pe fond, apărătorul reclamantelor solicită anularea procesului verbal din data de 10.06.2014, prin care s-a dispus debranșarea celor trei apartamente.
Precizează că acest proces verbal consemnează că în urma acestei ședințe, Președintele a informat și proprietarii apartamentelor care nu au participat la ședință despre concluziile ședinței, apreciind că această mențiune se poate consemna ulterior, și nu în cuprinsul procesului verbal, ca atare procesul verbal a fost încheiat pro causa și cu încălcarea legii.
Arată că astfel cum rezultă din listele depuse pe luna noiembrie 2015, era important să se depună procesul verbal de la data la care s-a luat hotărârea, pentru a se vedea că existau și alți debitori la momentul respectiv.
Cu privire la reclamanta M. D. I., menționează faptul că aceasta a avut un litigiu privind modul de încasare a cheltuielilor de întreținere, arătând că la momentul încasării sumelor de bani, Asociația de Proprietari nu menționează concret ce debit acoperă respectivele sume.
Învederează instanței faptul că d-na M. D. și-a achitat debitul integral, iar aceasta beneficiază din nou de apă rece și apă caldă, însă reclamanta este încă parte în proces, întrucât apartamentul are de fapt trei coloane, respectiv la bucătărie și la cele două băi, însă aceasta nu beneficiază de apă în toate cele trei încăperi, iar țevile nu au fost folosite.
Precizează că între timp au fost incluse alte țevi, reclamanta fiind nevoită să le plătească.
Arată că pe o lună de vară, reclamanta M. D. a plătit aproximativ 400 lei, aceasta fiind nevoită să plătească și țevile și rebranșarea.
Apreciază că în cauză s-a făcut o discriminare, întrucât reclamanta a fost debranșată de la alimentarea cu apă, în condițiile în care, în . cu sume restante și față de aceștia nu s-a dispus această măsură.
Precizează că reclamanta D. M. nu mai beneficiază de apă de un an de zile și cu toate acestea are de achitat anumite sume de bani la întreținere.
Arată că reclamanta D. M. a fost parte într-un dosar care s-a finalizat, iar prin hotărârea dată s-a respins apelul formulat împotriva Asociației de P., iar sentința pronunțată este deja executată.
Precizează totodată că cealaltă Asociație de P. avea de achitat numitei D. M. cheltuieli de judecată în cuantum de 650 lei în dosarul privind întreținerea, în apel.
Arată că Asociația de Proprietari a ajuns la situația în care să execute pensia reclamantei D. M. de 400 lei, în condițiile în care Asociația avea de achitat reclamantei suma de 650 lei.
Apreciază că Asociația de Proprietari a fost de rea credință, întrucât nu a compensat aceste sume de bună voie, iar din cauza acestei situații reclamanta a avut poprire pe pensie timp de o lună de zile.
Precizează că reclamanta nu este de rea credință, însă aceasta are o pensie de 400 lei și din această cauză are datorii restante la întreținere.
Arată că din cauza debranșării de la apa rece și apa caldă, reclamanta a fost nevoită să care apă, ceea ce a dus la îmbolnăvirea acesteia.
Învederează faptul că vechea conducere a Asociației de P. a făcut evaziune fiscală, iar la acea vreme se ocupa de plata cheltuielilor la întreținere soțul reclamantei D. M., care în prezent este decedat, iar reclamanta nu poate dovedi faptul că acele datorii au fost achitate, întrucât chitanțele le păstra soțul său, iar acum Asociația de Proprietar include datoriile din 2015 în contul datoriilor din 2011, când de fapt acestea din urmă erau plătite.
Solicită și respingerea cererii reconvenționale. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul ales al reclamantei S. M. solicită respingerea acțiunii, în sensul că procesul verbal al Adunării Generale îl consideră nelegal și netemeinic, pentru considerentele arătate de colega sa.
Cu privire la plata sumelor de întreținere pentru apartamentul 43, arată că se înregistrează sume foarte mari, ce datează din anii 2004, 2005, sume nelegale, care au fost delapidate de d-na S. L. și ., pentru care s-a depus sentința penală.
Precizează că în toate procesele în care s-au judecat, s-a constatat prin expertiză că Asociația de Proprietari încărca apartamentul 43 cu suma de 33 de mii lei.
Arată totodată că măsura modificării instalațiilor interioare nu se poate face pe o simplă adresă a Radet-ului ci a Apei N., existând legislație specială în domeniu, care menționează că aceste modificări trebuie făcute printr-un referat tehnic, care este aprobat de către furnizori, printr-o autorizație de construcție și prin efectuarea modificării și trecerea acestei modificări în cartea tehnică a blocului.
Precizează că nu există autorizație de construcție, nu există referat tehnic, nu există înscrierea acestor noi țevi, modificându-se țevile interioare de apă rece și apă caldă fără autorizație de construcție și fără a fi trecute în cartea tehnică.
Arată că fostul administrator, d-na S. L. locuiește în . are de plată către Asociație un prejudiciu de aproximativ 200.000 lei, însă aceasta nu a fost debranșată nici de la apa rece, nici de la apa caldă, beneficiind în continuare de aceste servicii, iar Asociația de Proprietari ia o măsură abuzivă pentru cele trei apartamente.
Față de aceste considerente, solicită să se constate că măsura luată de Asociația de Proprietari este abuzivă, iar cu privire la cererea reconvențională solicită respingerea acesteia.
Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Apărătorul pârâtei solicită respingerea cererii de chemare în judecată și admiterea cererii reconvenționale.
Precizează că cererea formulată nu are un temei juridic.
Arată că raporturile juridice dintre Asociație și locatari sunt reglementate de Legea 230/2007, iar cererea reclamantelor se întemeiază pe art. 1348 C.Civil.
Precizează că potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 46 din Legea 230/2007, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată, în avans, sau în baza facturilor emise cota de contribuție, inclusiv fondul de rulment.
Arată că art. 28 din aceeași Lege, stabilește care este funcționalitatea Asociației de P., aceasta având rolul de a intermedia serviciile dintre furnizori și proprietari.
Art. 3 din Legea 230/2007 arată că serviciul de intermediere se rezumă în repartizarea facturilor către proprietari și listele de plată.
Apreciază că acesta este raportul juridic care trebuie respectat de ambele părți.
Solicită instanței să constate că reclamantele, prin înscrisurile pe care le depun, își achită datoriile în timpul procesului, deci numai sub amenințarea procesului au loc aceste plăți.
Precizează că din cauza acestei situații, nici ceilalți locatari nu mai vor să-și plătească cheltuielile de întreținere.
Cu privire la anularea procesului verbal al Adunării Generale, prin care s-a dispus măsura debranșării, arată că Președintele Asociației de P. nu face altceva decât să urmărească și să supravegheze aplicarea hotărârilor Adunării Generale.
Menționează faptul că soțul d-nei M. a fost prezent la acea ședință și a semnat condițiile în care se va face debranșarea, ca atare debranșarea a fost hotărâtă statutar în Adunarea Generală, cu prezența soțului d-nei M..
Apreciază că toate probele administrate de către reclamante nu tind să dovedească susținerile acestora.
Precizează că prin sentința pronunțată la fond d-na M. este obligată să plătească o sumă cu titlu de cheltuieli la întreținere pentru perioada decembrie 2012-mai 2013, iar aceasta a declarat apel pentru că nu era de acord cu o perioadă, instanța admițând cererea pentru acea perioadă.
Arată că sentința fondului face dovada faptului că d-na D. nu înțelege să plătească sumele restante, deși în acel apartament locuiesc 5 persoane care realizează venituri.
Cu privire la reclamanta M., precizează că debitul inițial a fost cel avut în vedere, instanța solicitând listele de plată a cheltuielilor de întreținere privind ambele scări, arătând că Adunarea Generală care s-a întrunit în urmă cu un an a reținut situația de atunci, iar Comitetul a luat o hotărâre privind debitele cele mai mari.
În ce privește susținerea că reclamantele au fost debranșate fără a se obține acordul furnizorilor, precizează că la dosarul cauzei există documente doveditoare în acest sens.
Cu referire la cererea completatoare formulată de reclamante, în sensul în care acestea au invocat prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, precizează că acestea se referă la instalațiile de termoficare.
Privitor la reclamanta S. M., arată că aceasta are debitul cel mai mare, iar apartamentul acesteia este folosit în scopul închirierii.
Cu privire la compensarea despre care face vorbire apărătorul reclamantelor, apreciază că aceasta nu stinge debitul.
Precizează că d-na S. este unul din locatarii blocului, iar aceasta nu poate fi executată silit, întrucât nu are venituri.
Cu cheltuieli de judecată.
În replică, apărătorul reclamantei M. D. arată că aceasta a achitat debitul integral, ca atare trebuie să beneficieze din nou de apă.
Arată de asemenea că și d-na D. și-a achitat de bunăvoie cotele de întreținere.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.11.2014, sub nr._, reclamantele D. M., M. D. I. și S. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari bl. B5 ., anularea hotărârii asociației de proprietari din 10.06.2014 prin care a fost dispusă sistarea furnizării de apă caldă și rece a apartamentelor nr. 43, 45 și 47 din blocul B5 din București, ., sector 4 și obligarea acesteia să monteze țevile și să asigurea alimentarea cu apă caldă și rece a acestor apartamente. De asemenea, reclamantele au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantele au arătat că, prin modificarea neautorizată a instalației interioare a scării nr. 3, din data de 19.08.2014 le-a fost întreruptă furnizarea de apă de către președintele Asociației de P. E. S. în baza unei hotărâri a asociației de proprietari, fiind astfel private de apă, nevoite să aducă apa cu găleți și îmbolnăvindu-se de fizic și psihic.
Au susținut reclamantele că hotărârea asociației este nelegală deoarece nu menționează numărul de proprietari din totalul care au luat această hotărâre și abuzivă și contrară respectării dreptului la o viață decentă și dreptului de proprietate, și, mai mult decât atât, ele au achitat în avans cheltuielile pentru apă caldă și rece.
De asemenea, reclamantele au arătat că nu le-a fost comunicată hotărârea asociației de proprietari în vederea atacării în justiție a acesteia.
În drept, reclamantele au invocat dispozițiile art. 1349 C.civ., art. 26 și art. 25 alin. (4) din Legea nr. 230/2007, art. 2 și art. 18 alin. (2) din Legea nr. 10/1995, art. 12 lit. a) și h) și art. 13 alin. (1) și (3) din HG nr. 1588/19.12.2007, art. 32 lit. c) și art. 45
Acțiunea a fost legal timbrată de către reclamante cu suma de 120 lei fiecare (filele 21-23), potrivit O.U.G nr. 80/2013.
Pârâta a depus întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii, arătând în esență că reclamanta D. M. a participat la adunarea asociației de proprietari, dar a refuzat să semneze procesul-verbal încheiat cu această ocazie, iar soțul reclamantei M. D. I. a fost de acord cu sistarea furnizării apei, ulterior reclamantele fiind notificate să achite restanțele la întreținere.
Pârâta a mai susținut că reclamantele sunt de rea-credință având în vedere că au restanțe foarte mari către asociația de proprietari și, din cauza lor, există riscul să fie sistate de către furnizori utilitățile pentru întregul . a arătat că reclamantele nu au achitat cheltuielile cu întreținerea în avans, ci costurile utilităților neachitate, reeșalonate de către furnizori.
Pârâta-reclamantă a formulat și cerere reconvențională prin care a solicitat constatarea legalității hotărârii adunării generale din data de 10.06.2014 și a măsurilor luate prin aceasta.
În motivare, pârâta-reclamantă a arătat că prin hotărârea mai sus menționată, s-a hotărât sistare furnizării apei către reclamantele-pârâte din cauza datoriilor istorice ale acestora care au condus la contractarea de credite de către ceilalți proprietari pentru achitarea restanțelor către furnizori. De asemenea, pârâta-reclamantă a solicitat cheltuieli de judecată.
În drept, pârâta-reclamantă a invocat dispozițiile art. 46, art. 28 și art. 31 din Legea nr. 230/2007 și art. 205 și 209 C.proc.civ..
Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (fila 146), potrivit O.U.G nr. 80/2013.
Reclamantele-pârâte au depus întâmpinare la cererea reconvențională și răspuns la întâmpinare prin care au învederat instanței că hotărârea asociației de proprietari este nelegală, le privează de apă afectându-le profund și că se află în situații dificile, dar cu toate acestea au achitat parțial și încearcă în continuare să plătească debitele restante. De asemenea, reclamantele-pârâte au arătat că debitele sunt foarte vechi deoarece fostul administrator al blocului a fost condamnat pentru delapidare.
Sub aspectul probatoriului, instanta a încuviintat și administrat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamantelor-pârâte (filele 272, 273) și interogatoriul pârâtei-reclamante (fila 267) considerând aceste probe admisibile și concludente în temeiul art. 255 alin.1 C.pr.civ..
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt,
Prin hotărârea Adunării Generale a Asociației de P. bl. B5 . din data de 10.06.2014 (filele 17-19) s-a hotărât debranșarea apartamentelor reclamantelor-pârâte de la furnizarea utilităților din cauza acumulării de datorii către asociație și a refuzului acestora de a le achita, existând riscul ca furnizorii de utilități să sisteze furnizarea apei și energiei electrice
Hotărârea a fost adusa la cunostinta reclamantelor-pârâte D. M. și M. D. I. la data de 01.07.2014, iar pentru S. M., notificarea a fost afișată pe ușa apartamentului la data de 17.07.2014, în prezența a 3 martori (fila 74), ulterior acestea fiind debranșate de la utilități la data de 19.08.2014. Astfel, nu se poate reține susținerea reclamantelor-pârâte că nu au avut cunoștință de hotărârea asociației de proprietari.
În drept,
Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 230/2007 asociația de proprietari are drept scop administrarea și gestionarea proprietății comune care, pe lângă drepturi, impune obligații pentru toți proprietarii, iar consecințele neluării măsurilor de organizare și funcționare cu privire la administrarea și gestiunea proprietății comune sunt în răspunderea juridică a tuturor proprietarilor sau a reprezentanților acestora, după caz.
De asemenea, în aplicarea dispozițiilor mai sus menționate, conform prevederilor art. 27, adunarea generală a proprietarilor membri ai asociației de proprietari adoptă, modifică și revocă hotărâri.
În același timp, comitetul executiv, prin președintele asociației de proprietari, astfel cum dispune art. 30 din Legea nr. 230/2007, reglementează folosirea, întreținerea, repararea, înlocuirea și modificarea părților proprietății comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietății comune. În consecință, din acest text de lege reiese că, în competența comitetului executiv, organ care aduce la îndeplinire hotărârile adunării generale, intră și administrarea modalității de utilizare și modificare a părților proprietății comune, inclusiv conductele de distribuție și coloanele instalațiilor de apă și încălzire.
Prin modalitatea de folosire și de modificarea părților proprietății comune se înțelege inclusiv debranșarea de la utilități a proprietarilor, în cazul în care se consideră necesar de către asociația de proprietari, sub controlul instanței de judecată, proprietarii vătămați având posibilitatea de a contesta aceste hotărâri.
Având în vedere că la data adoptării hotărârii reclamantele-pârâte aveau debite restante către asociația de proprietari, debite care puteau să atragă debranșarea și a celorlalți proprietari de la utilități, astfel cum rezultă din adresele de la societățile care furnizează apa și căldura (filele 33, 34 și 37), instanța consideră măsura luată de asociația de proprietari ca fiind legală și oportună.
Astfel, atâta timp cât furnizorii nu pot sista individual utilitățile, în cazul în care nici asociația de proprietari nu ar putea face acest lucru, s-ar ajunge ca în nicio situație să nu poată fi debranșați proprietarii sau să fie constrânși să achite debitele restante, chiar dacă ei nu își achită utilitățile și, chiar dacă, mai mult decât atât, îi pot afecta și pe ceilalți proprietari.
Trebuie ținut cont și de faptul că proprietarii apartamentului din cadrul unui . exercita drepturile astfel încât să îi afecteze pe ceilalți proprietari vecini și nu pot încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală a celorlalți proprietari din condominiu, astfel cum prevăd dispozițiile art. 14 teza a II-a din legea nr. 230/2007. Prin neplata unor debitelor restante care au un cuantum ridicat și imposibilitatea unei constrângeri adecvate, furnizorii de utilități ar putea sista furnizarea acestor utilități, ceea ce ar atrage și prejudicierea celorlalți coproprietari care au achitate cheltuielile cu întreținerea imobilului.
Este adevărat că aceasta este o măsură extremă care afectează proprietarii debranșati, dar perpetuarea unei astfel de situații de neplată către furnizori a debitelor restante, poate conduce la o măsura extremă care să afecteze toți proprietarii.
Instanța constată că la data adoptării hotărârii asociației de proprietari, dată în funcție de care ar trebui să se aprecieze legalitatea hotărârii, reclamantele-pârâte aveau debite restante către asociația de proprietari, debite având un cuantum însemnat, acumulate pe o perioadă îndelungată. De asemenea, se constată că reclamantele au în continuare datorii neachitate către asociația de proprietari, astfel cum rezultă și din interogatoriul reclamantei-pârâte D. M. (fila 273), iar în ceea ce privește pe reclamanta-pârâtă M. D., nu se poate dispune rebranșarea la utilități pe cheltuiala asociației de proprietari atâta timp cât debranșarea s-a efectuat din culpa sa, iar nu a asociației de proprietari.
Instanța nu poate reține susținerile reclamantelor-pârâte cu privire la aplicabilitatea normelor invocate din Legea nr. 10/1995 și din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 referitoare la îndeplinirea unor formalități anterioare debranșării.
Astfel, instanța apreciază că aceste norme nu se aplică atunci când debranșarea se efectuează deoarece proprietarii nu achită prețul pentru serviciile prestate și atunci când instalațiile se modifică pentru de sancționarea și constrângerea proprietarilor la plata debitelor neachitate. O altfel de interpretare ar determina întârzierea nejustificată sau chiar imposibilitatea sistării utilităților furnizate unor persoane culpabile pentru neplata datoriilor care s-ar prevala de neîndeplinirea unor formalități. Acestea, în principiu, ar trebui să se aplice atunci când modificarea instalațiilor se face în mod voluntar de către proprietari și cu titlu definitiv, iar nu provizoriu.
Cu privire la susținerile reclamantelor-pârâte că sunt în imposibilitate de a achita sume atât de mari raportat la posibilitățile lor financiare, instanța constată că debitele s-au acumulat pe o perioadă îndelungată de timp în care reclamantele nu și-au achitat datoriile, iar pe de altă parte, prin lege nu se stabilește că se vor calcula cheltuielile de întreținere raportat la veniturilor locatarilor, astfel încât instanța să poată aprecia dacă reclamantele își permit sau nu să achite debitele restante. În același timp, unele debite restante au făcut obiectul unor alte dosare soluționate definitiv cu autoritate de lucru judecat în sensul obligării reclamantelor-pârâte la plata către asociația de proprietari a cheltuielilor de întreținere.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată acțiunea reclamantelor-pârâte.
Având în vedere că instanța apreciază că hotărârea asociației de proprietari este adoptată în limita competențelor acesteia și că nu au fost încălcate dispoziții legale imperative prin adoptarea sa, instanța urmează să admită cererea reconvențională și să constate legalitatea hotararii Adunarii Generale a Asociatiei de P. . de 10.06.2014 si a masurilor luate prin aceasta hotarare.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (1) C.pr.civ., întrucât reclamantele-pârâte sunt cele care au pierdut procesul, instanța le va obliga pe fiecare să plătească pârâtei-reclamante suma de 273,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, în cuantum total de 20 lei, și onorariu avocațial, în cuantum total de 800 lei, conform facturii și chitanței de la fila 295.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea principala formulată de reclamantele D. M., cu domiciliul în București, ., ., ., sector 4, M. D. I., domiciliată în București, ., ., . și S. M., domiciliată în București, ., ., ., sector 4, în contradictoriu cu pârâta Asociația de Proprietari bl. B5 ., prin Președinte E. F., cu domiciliul în București, ., ., ., sector 4, ca neintemeiata.
Admite cererea reconventionala.
Constata legalitatea hotararii Adunarii Generale a Asociatiei de P. . de 10.06.2014 si a masurilor luate prin aceasta hotarare.
Ia act ca reclamantele si-au rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecata pe cale separata.
Obliga fiecare dintre reclamante la plata catre parata a sumei de cate 273,33 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, apel care va fi depus la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 03.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. RomanDode I. G.
Red.th.red. Jud. A.R./6 ex./ 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 5506/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
