Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8791/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8791/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 8791/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8791
Ședința de Camera de Consiliu din data 30.06.2015
Instanță constituită din:
PREȘEDINTE – G. L.
GREFIER – D. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul P. C.-R. în contradictoriu cu pârâta B. A.-L., având obiect „cerere de valoare redusă”.
La apelul nominal făcut în ședință de cameră de consiliu a răspuns pârâta, personal, lipsind reclamantul.
Fără citarea părților conform art. 1029 alin. 2 Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, făcând aplicarea prevederilor art. 219 Cod procedură civilă, instanța procedează la verificarea identității pârâtei B. A.-L., aceasta fiind legitimată cu C.I. . nr._, eliberată de SPCLEP B. la data de 18.11.2010, CNP_.
Având în vedere că pricina se află la prima zi de înfățișare cu părțile legal citate, în temeiul art. 131 rap. la art.1027 și art. 113 alin. 1 pct. 4 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere.
La interpelarea instanței, pârâta arată că este de acord cu pretențiile solicitate de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, recunoscând faptul că nu a achitat contravaloarea utilităților și cotelor de întreținere aferente lunilor noiembrie, decembrie 2014 și ianuarie 2015 pentru imobilul închiriat.
În temeiul art. 237 alin. 2 pct. 4 și 6 Cod procedură civilă, instanța ia act de achiesarea pârâtei la acțiunea formulată de reclamant, după care, nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul sub aspectul propunerii și discutării probatoriului, în condițiile art. 254 Cod procedură civilă.
Pârâta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, arătând că nu are alte acte suplimentare de depus.
În temeiul art. 1029 alin. 9 Cod procedură civilă, cu referire la art. 255 și art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri solicitată, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Constatând administrată proba cu înscrisuri, prin actele deja depuse la dosarul cauzei, nemaifiind alte incidente de soluționat, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă instanța declară terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri, potrivit art. 392 Cod procedură civilă.
Pârâta, personal, arată că este de acord cu acțiunea formulată de către reclamant, însă solicită respingerea capătului de cerere privind plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că a recunoscut pretențiile solicitate la primul termen de judecată.
În temeiul art. 394 Cod procedură civil, instanța declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucuresti la data de 01.04.2015 sub nr._, reclamantul P. C.-R. a chemat-o în judecată pe pârâta B. A.-L. pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 749,78 lei debit principal, precum si la plata dobanzii legale aferenta debitului principal, calculata de la data de 01.04.2015 si pana la achitarea integrala a debitului. De asemenea, reclamantul a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat, în esență, că intre parti a intervenit contractul de inchiriere nr. 3/26.07.2014, incheiat pentru perioada de 1 an, incepand cu data de 01.08.2014 pana la data de 31.07.2015, prin care parata a inchiriat de la reclamant imobilul apartament situat in Bucuresti, sector 4.
Potrivit art. 6.1 coroborat cu art. 6.2 din contract, costul utilitatilor pe intraga perioada de derulare a contractului sunt suportate integral de catre chirias, iar costurile acestora trebuie platite direct de catre chirias catre furnizorii de utilitati, indiferent daca facturile sunt emise pe numele proprietarului/chiriasului; conform art. 12.4 din contract, denuntarea contractului de catre chirias poate fi facuta printr-o notificare scrisa adresata proprietarului cu 45 de zile inainte de data avuta in vedere pentru incetarea contractului, insa parata a solicitat intempestiv la data de 02.02.2015 incetarea imediata a contractului, in aceeasi zi fiind intocmit procesul verbal de predare-primire al imobilului, in care au fost mentionate de catre proprietar restantele pe care parata le inregistra cu costurile utilitatilor, respectiv energie electrica in cuantum de 136,70 lei si cote de intretinere restante in cuantum total de 613,08 lei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1025-1034 C.proc.civ., art. 1350 si urm. C.civ., coroborate cu art. 1777 si urm. C.civ.
În dovedire, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si a depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, urmatoarele inscrisuri: contract de inchiriere nr. 3/26.07.2014, proces verbal de predare primire a imobilului, factura energie electrica, chitanta nr. 290/04.03.2015 privind cote de intretinere.
Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei taxa judiciară de timbru.
Pârâta, legal citata cu copie de pe formularul de cerere stabilit prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 359/C/2013, potrivit art. 1028 alin. 2 C.proc.civ., nu a depus formularul de răspuns, dar s-a prezentat in instanta si a aratat ca recunoaste pretentiile reclamantului, fiind de acord cu actiunea formulata, solicitand insa sa nu fie obligata la plata cheltuielilor de jduecata.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile de la dosar, apreciind-o ca fiind pertinentă, utilă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, între reclamant, in calitate de proprietar si, parata, in calitate de chirias, a fost incheiat la data de 26.07.2014 contractul de inchiriere nr. 3, in temeiul caruia reclamantul s-a obligat sa inchirieze apartamentul proprietatea sa, iar parata s-a obligat sa achite contravaloarea chiriei si costul utilitatilor.
Instanța constată că prezenta cerere este formulată pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă și reține că în conformitate cu art. 1025 C.proc.civ prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10 000 lei la data sesizării instanței.
Din analiza textului legal menționat, rezultă stabilirea domeniului de aplicare pentru procedura cu privire la cererile de valoare redusă, legiuitorul prevăzând, pe lângă condițiile generale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție, îndeplinirea cumulativă a unor cerințe speciale. Astfel, este necesar ca acțiunea promovată să fie evaluabilă în bani și, în principiu, să aibă ca obiect o sumă de bani, iar suma pe care reclamantul o solicită pe calea acestei acțiuni speciale, să nu depășească, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, suma de 10.000 lei.
Instanța reține că cererea astfel cum a fost formulată îndeplinește condițiile de a fi soluționată în baza procedurii simplificate privind cererile de valoare redusă.
Față de împrejurarea că respectivul contract dintre părți a fost încheiat la data de 26.07.2014, instanța reține că raportului juridic dedus judecății îi este aplicabil Noul Cod Civil.
Instanța reține că art. 1.270 C.civ. consacră principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând în acest sens: “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, iar potrivit art. 1.170 „părțile trebuie să acționeze cu bună credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale”.
În acest sens, instanța reține că între parti a intervenit un contract de, în temeiul caruia pârâtii și-a asumat obligația de a achita contravaloarea chiriei si a utilitatilor.
Instanța reține că obligațiile bănești (astfel cum este cazul în speță) pot fi executate întotdeauna în natură. În acest sens, instanța apreciază că, în cazul unei acțiuni ce are ca obiect plata unei sume de bani ce reprezintă obiectul unei obligații contractuale, trebuie să analizeze dacă există o creanță certă, lichidă și exigibilă a reclamantului împotriva pârâtului.
Asaa cum rezultă din art. 662 alin 2 C.p.c., o creanță este certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși înscrisul constatator semnat de părți. Potrivit art. 662 alin 3 C.proc.civ. creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Totodată, potrivit art. 662 alin. 4 C.proc.civ. o creanță este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Astfel, instanța constată că, în raport de prevederile art. 662 alin. 2, 3 și 4 C.p.c., creanța reclamantului este certă, rezultând din contractul incheiat intre parti, este lichidă, fiind stabilită în bani și exigibilă, deoarece s-a împlinit data scadentă.
Instanța are în vedere că, potrivit regulilor aplicabile în materia răspunderii civile contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că mai întâi creditorul trebuie să dovedească existența creanței, după care neexecutarea se prezumă cât timp debitorul nu dovedește executarea.
Instanța reține că pârâta a recunoscut la primul termen de judecata raportul juridic obligațional stabilit între părți.
In baza art. 1.535 C.civ. si OG 13/2011, constatand existenta obligatiei banesti exigibile a paratei, instanta va admite si cererea referitoare la obligarea paratei la plata dobanzii legale aferenta debitului principal.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, în baza art. 1.030 C.proc.civ., instanța va admite cererea și va obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 749,78 lei cu titlu debit principal, precum si la plata dobanzii legale aferenta debitului principal, calculata de la data de 01.04.2015 si pana la achitarea integrala a debitului.
In ceea ce priveste solicitarea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, instanta, constata ca potrivit art. 454 N.C.proc.civ., paratul care a recunoscut la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, cu exceptia cazului in care, prealabil pornirii procesului, a fost pus in intarziere de catre reclamant sau se afla de drept in intarziere.
Avand in vedere ca parata a recunoscut pretentiile reclamantului la primul termen de judecata si avand in vedere ca la dosarul cauzei nu s-au depus dovezi din care sa rezulte ca parata a fost pus in intarziere anterior chemarii in judecata sau ca este de drept in intarziere, conform art. 1523 alin. 4 C.civ., instanta va respinge cererea reclamantului de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. C.-R., cu domiciliul în București, . nr. 1, ., ., sector 4, în contradictoriu cu pârâta B. A.-L., cu domiciliul în comuna Vernești, ., citată și la reședința din București, ., ., ., sector 5.
Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 749,78 lei cu titlu debit principal, precum si la plata dobanzii legale aferenta debitului principal, calculata de la data de 01.04.2015 si pana la achitarea integrala a debitului.
Respinge cererea de obligare a paratei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Executorie.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.06.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red./Dact./Jud. G.L. /4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI | Anulare act. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria SECTORUL 4... → |
|---|
