Contestaţie la executare. Încheierea nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 19/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 10-04-2015 în dosarul nr. 4491/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
INCHEIERE
Ședința publică din data de 19.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – V. F.
GREFIER – B. A. E.
Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatoarea A. P. Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimații F. A., F. T., I. C., I. S., I. R., B. A., B. I., A. M. G., V. D. P. și cu terții popriți Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București și E. SA având ca obiect contestație la executare, suspendarea executării silite și întoarcere executare silită.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-a depus copia dosarului de executare nr.546/2012 al B. M. O., după care:
Instanța apreciază că în cauză contestatoarea nu datorează taxă de fotocopiere a dosarului de executare întrucât procedura executării silite este începută sub prevederile Codului de procedură civilă vechi unde nu există o mențiune a obligativității achitării acestei taxe de fotocopiere de către contestator.
În temeiul art.167 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 27.03.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. F. A. E. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Ședința Publică din data de 27.03.2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 03.04.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. F. A. E. B.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
…..
Ședința Publică din data de 03.04.2015
INSTANȚA
În aceeași compunere și pentru aceleași motive,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 10.04.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
V. F. A. E. B.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR.4491
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.04.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. V.
GREFIER: L. F. L.
Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatoarea A. P. Administrarea Activelor Statului în contradictoriu cu intimații F. A., F. T., I. C., I. S., I. R., B. A., B. I., A. M. G., V. D. P. și cu terții popriți Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București și E. SA având ca obiect contestație la executare, suspendarea executării silite și întoarcere executare silită.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.03.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv până la data de 10.04.2015, când a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.02.2015, contestatoarea A. pentru Administrarea Activelor Statului a solicitat în contradictoriu cu F. A., F. T., I. C., I. S., I. R., B. A., B. I., A. M. G., V. D. P. și cu terții popriți Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București și E. SA, anularea adresei de înființare a popririi emisă la 22.01.2015 și a proceselor verbale de actualizare a debitului și de stabilire a cheltuielilor de executare emise la 28.07.2014 în dosarul de executare nr. 546/2012 al B. P. C., suspendarea executării și întoarcerea executării silite.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că a intervenit perimarea executării silite, arătând că primele acte de executare emise în acest dosar de executare au fost anulate prin sentința civilă nr. 3961/08.05.2014 a Judecătoriei sector 4 pronunțată în dosarul nr._/4/2013, iar următoarele acte de executare au fost emise după trecerea termenului de 6 luni prevăzut de art. 389 alin.1 C.proc.civ., la data de 22.01.2015.
De asemenea, a susținut că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită pornită în baza sentinței penale nr. 423/20.03.2007 a Tribunalului București întrucât termenul de 3 ani a început să curgă la data de 04.06.2009 s-a împlinit.
Contestatoarea a susținut că nu a fost respectat termenul de 6 luni stabilit de art. 2 din OG 22/2002, fiind emisă adresa de înființare a popririi anterior împlinirii acestui termen ce a început să curgă de la data intrării în vigoare a Legii nr. 113/2013.
A fost contestat atât cuantumul cheltuielilor de executare în sensul că nu se putea stabili onorariul executorului decât prin raportare la valoarea unei notificări, iar nu prin aplicarea unui procent de 10%, cât și cuantum despăgubirii arătându-se că nu s-a ținut cont de criteriile de evaluare și stabilire a despăgubirilor impuse prin decizia penală nr. 164A/2008 a Curții de Apel București.
În dovedirea cererii ce a fost întemeiată pe dispozițiile art. 387, art. 411, art. 399 și urm. art. 403 alin. 1 și urm. C.pro.civ., art. 404, Legea 116/2013, Lege 92/2011, OG 22/2002/R, OUG 51/1998 R, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimații nu au depus întâmpinare.
A fost atașat dosarul de executare nr. 546/2012 al B. P. C..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 23.07.2012, creditorii F. A., F. T., I. C., I. S., I. R., B. A., B. I., A. M. G., V. D. P. au formulat cerere de punere în executare a sentinței penale nr. 423/20.03.2007 a Tribunalului București, prin avocat R. N., fără delegație avocațială.
Prin încheierea din 14.09.2012 a Judecătoriei sector 4 a fost încuviințată executarea silită.
La data de 10.10.2012, au fost emise procesele verbale de stabilire a cheltuielilor de executare și de actualizare a debitului.
La data de 11.03.2013, a fost emisă somație în temeiul OG 22/2002 față de debitoarea AAAS.
La data de 09.09.2013, a fost emisă adresa de înființare a popririi.
La data de 28.07.2014, au fost emise somația și procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare.
La data de 22.01.2015, a fost emisă adresa de înființare a popririi.
- În privința perimării executării silite, instanța constată de la emiterea adresei de înființare a popririi din 09.09.2013 ce a fost anulată prin sentința civilă nr. 3961/08.05.2014 a Judecătoriei sector 4 pronunțată în dosarul nr._/4/2013 și până la emiterea următorului act de executare reprezentat de somația emisă la 28.07.2014, au trecut mai mult de 6 luni.
Potrivit art. 389 al. 1 V.C.pr.civ., „dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data de îndeplinirii oricărui act de executare, fără a fi urmat de alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei”.
De asemenea, se poate observa cu ușurință că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 390 C.proc.civ., care prevăd că nu se poate perima o executare silită în cazurile în care legea încuviințează executarea fără somație întrucât în speță, debitoarea fiind o autoritate publică era necesară emiterea unei somații conform art. 2 din OG 22/2002.
Având în vedere că executorul judecătoresc nu a mai emis nici un act de executare în perioada 09.09._14, instanța apreciază a intervenit perimarea executării silite, fapt care duce la anularea actelor de executare emise după expirarea termenului de 6 luni, respectiv procesele verbale de actualizare și de stabilire a cheltuielilor de executare din 28.07.2014 și a adresei de înființare a popririi emise la 22.01.2015 în dosarul de executare nr. 546/2012 al B. P. C..
- Referitor la motivul contestației la executare constând în intervenirea prescripției dreptului de a cere executarea silită, instanța reține că titlul executoriu reprezentat de sentința penală nr. 423/2007 a Tribunalului București a rămas definitivă la data de 04.06.2009, data pronunțării deciziei nr. 2098/04.06.2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost soluționat recursul.
Conform art. 405 C.proc.civ., dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani care începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită care în cazul hotărârilor penale curge de la momentul rămânerii definitive conform art. 416 alin. 6 vechiul Cod proc.penală.
Astfel, termenul de 3 ani a început să curgă la data de 04.06.2009 data pronunțării recursului, urmând să se împlinească la data de 04.06.2012.
Astfel, la data de 04.06.2009 s-a născut dreptul de a solicita executarea silită, iar termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 405 al. 1 teza I V.C.pr.civ. și art. 6 din Decretul nr. 167/1958 se împlinise la data formulării cererii de executare silită, 01.08.2012.
Astfel, întrucât intimații nu au invocat și nici dovedit vreo cauză de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție menționat, instanța reține faptul că cererea de executare silită depusă la executorul judecătoresc la data de 23.07.2012, a fost formulată după expirarea termenului de 3 ani în interiorul căruia se putea solicita executarea silită, situație în care titlul executoriu și-a pierdut puterea executorie în conformitate cu dispozițiile art. 405 al. 3 V.C.pr.civ.
Este de menționat că nu a existat nicio recunoaștere din partea CNVM-ului a acestui titlu executoriu, iar pretinsa recunoaștere a AAAS-ului după data de 26.04.2013 nu este de natură să întrerupă termenului de prescripție întrucât acesta era deja împlinit, ci suntem în prezența unei novații valabile a obligației civile imperfecte într-o obligație civilă perfectă, dar care nu se mai bucură de curgerea unui nou termen de prescripție.
Instanța apreciază că în cauză nu se pot invoca paragrafe rupte din context din cauza Ș. c. României, în sensul că creanța unei persoane împotriva statului ar fi imprescriptibilă extinctiv întrucât nu acesta este sensul indicat de CEDO în această hotărâre întrucât s-ar ajunge la situația ipotetică ca statul să fie executat oricând după împlinirea termenului de prescripție ceea ce ar fi contrar unei ordini juridice normale.
De asemenea, se reține că potrivit art. 405 ind. 2 alin. 3 C.proc.civ., prescripția nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea.
Or, în speță, se reține că împotriva primelor acte de executare emise la 27.09.2012 a fost formulată o contestație la executare ce a făcut obiectul dosarului nr._/4/2013 al Judecătoriei sector 4 soluționat prin sentința civilă nr. 3961/08.05.2014 rămasă irevocabilă prin nerecurare ce a fost admisă și anulate actele de executare ca urmare a constatării intervenirii perimării executării.
Astfel, actele de executare emise în anul 2012 nu au putut avea determina întreruperea cursului prescripției întrucât s-a constatat intervenirea perimării executării silite.
3.Motivul de nulitate al actelor de executare bazat pe nerespectarea termenului de 6 luni instituit de dispozițiile art. 2 din OG nr. 22/2002, nu este întemeiat și nu poate fundamenta o soluție de admitere a contestației.
Debitorul are dreptul de a efectua voluntar plata. De altfel, această normă juridică este configurată de legiuitor ca regulă, recurgerea la executarea silită nefiind de dorit, în condițiile în care această procedură presupune cheltuieli pentru ambele părți și necesită timp.
Plata de bună-voie presupune însă în mod practic ieșirea din pasivitate a debitorului, nefiind necesar ca reclamanții să stăruie prin cereri pentru executarea voluntară a plății la care au dreptul în baza titlului executoriu.
În cea ce privește dispozițiile conținute de art. 2 din OG nr. 22/2002, derogatorii de la dreptul comun, instanța apreciază că acestea nu sunt aplicabile în speță. În concret, contestatoarea nu a făcut dovada faptului că nu are fondurile necesare pentru achitarea creanței recunoscută prin titlul executoriu, cea ce reprezintă ipoteza normei juridice conținută de art. 2 din OG nr. 22/2002. Cu alte cuvinte, termenul de 6 luni prevăzut de OG nr. 22/2002 este un termen de grație doar în condițiile în care instituția publică face dovada că nu are fonduri și a efectuat demersuri pentru obținerea acestora; prin urmare, nu pot fi primite nici criticile referitoare la greșita calculare a cheltuielilor de executare prin aplicarea calculului la valoare, specific executării silite, iar nu prin aplicarea unui onorariu specific unei notificări sau a unui alt act prevăzut de lege, adică o sumă cuprinsă între 20 și 400 lei.
- Cât privește modul de stabilire a cheltuielilor de executare și modul de calcul al despăgubirii, instanța nu va mai analiza apărările contestatoarei întrucât toate actele de executare urmează a fi anulate ca urmare a intervenirii atât a perimării executării silite, cât și a împlinirii termenului de prescripție a dreptului a cere executarea silită.
În baza art. 399 și urm. C.p.civ., va fi admisă contestația la executare și vor fi anulate procesele verbale de actualizare a creanței și de stabilire a cheltuielilor de executare din 28.07.2014 și adresa de înființare a popririi din 22.01.2015 emise în dosarul de executare nr. 546/2012 al B. P. C.
În privința cererii de întoarcere a executării silite, instanța constată că nu s-a efectuat nicio plată, motiv pentru care va respinge această cerere ca neîntemeiată.
Întrucât măsura suspendării executării silite nu s-ar fi putut dispune decât până la soluționarea în fond a contestației la executare, astfel cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 403 alin. 1 C. proc.civ., instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare privind pe contestatoarea A. P. Administrarea Activelor Statului cu sediul în București, ..S., nr.50, sector 1 în contradictoriu cu intimații F. A., F. T., I. C., I. S., I. R., B. A., B. I., A. M. G., V. D. P., toți cu domiciliul ales la C..Av. Iofciulescu E. M. din Ploiești, ., ., jud.Prahova și cu terții popriți Direcția G. a Finanțelor Publice a Municipiului București cu sediul în București, Splaiul Unirii, nr.6-8, sector 4 și E. SA cu sediul în București, ., nr.6, sector 1.
Anulează procesele verbale de actualizare a creanței și de stabilire a cheltuielilor de executare din 28.07.2014 și adresa de înființare a popririi din 22.01.2015 emise în dosarul de executare nr. 546/2012 al B. P. C..
Respinge cererea de întoarcere a executării silite ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. V. L. F. L.
Red. VF/dact.L.F./14ex/ 2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4533/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 02/2015. Judecătoria... → |
|---|
