Contestaţie la executare. Încheierea nr. 08/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 08/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 835/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
INCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: VÎLCEANU FLORIN
GREFIER: A. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea B. C. M. și B. F. în contradictoriu cu intimații ., Statul Român prin Ministerul Finanțelor și B. D. G., L. G. și M. P., având ca obiect contestație la executare, pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații . prin apărător și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin consilier juridic, lipsă fiind contestatorii și intimatul B. D. G., L. G. și M. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-au depus de către contestatori concluzii scrise, după care:
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice al Statului R..
Reprezentanta intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicită admiterea excepției invocate astfel cum a fost formulată și pe cale de consecință solicită respingerea contestației la executare în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. În prezenta speță chemarea în judecată a Statului R. nu implică automat ca reprezentarea acestuia să se facă de reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice. Învederează faptul că activitatea,controlul și coordonarea activității executorilor judecătorești se exercită de Ministerul Justiției și nu de către Ministerul Finanțelor Publice. Solicită a se avea în vedere dispozițiile art.5 și art.6 din HG nr.652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției.
Apărătorul intimatei . invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Instanța, în temeiul art.248 alin.4 Cod procedură civilă unește cu fondul cauzei excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru intimatul S. R. și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, apreciind că pentru soluționarea acestora este nevoie să se administreze probe în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul intimatei . solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Reprezentanta intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța în temeiul art. 258 raportat la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă, încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că este pertinentă, concludentă în soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul intimatei . solicită admiterea contestației la executare, desființarea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Sector 4, desființarea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare, respingerea capătului de cerere privind lipsa de folosință. Precizează că executorul judecătoresc știa că imobilul este deținut de patru persoane și nu numai de trei astfel cum a fost stipulat în titlul executoriu. Executorul judecătoresc a pus în posesie pe creditorii I. C., T. Lenta, T. M. M. L. și pe T. M. în august 2013, înainte de a cere încuviințarea executării silite. Solicită admiterea contestației la executare în sensul că s-a cerut de către contestatorii B. desființarea actelor de executare, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicită respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul dispozițiilor art. 394 Cod procedură civilă, constatând că au fost lămurite toate aspectele de fapt și de drept, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 23.01.2015.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. F. A. B.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.835
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.01.2015
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: F. V.
GREFIER: B. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorii B. C. M. și B. F. în contradictoriu cu intimații ., Statul Român prin Ministerul Finanțelor și B. D. G., L. G. și M. P., având ca obiect contestație la executare, pretenții.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 08.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23.01.2015, când a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.01.2014, contestatorii B. C. M. și B. F. în contradictoriu cu intimații ., Statul Român prin Ministerul Finanțelor și B. D. G., L. G. și M. P., anularea procesului verbal din 16.12.2013 emis în dosarul de executare nr. 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P. și continuarea executării silite în sensul obligării debitoarei . să lase în deplină proprietate și pașnică folosință imobilul situat în București, .. 71, obligarea executorului judecătoresc și a Statului R. la plata sumei de 6000 lei cu titlu de daune materiale și morale și obligarea debitoarei la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de lipsa de folosință a imobilului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, contestatorii au arătat că, în urma formulării cererii de punere în executare a sentinței civile nr. 4924/2010, s-a format dosarul de executare nr. 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P., solicitându-se punerea în deplină posesie și proprietate a imobilului situat în București, .. 71, sector 1care este ocupat parțial de . de 16.12.2013, s-a încheiat procesul verbal în care s-a consemnat că administratorul . un rând de chei pentru acces fără să indice persoana căreia i s-au înmânat cheile, iar ei au refuzat primirea acestora întrucât în spațiu se aflau depozitate diverse bunuri și puteau fi oricând trași la răspundere pentru dispariția acestora.
De asemenea, au mai arătat că s-a menționat în același proces verbal că intimata . are încheiat un contract de comodat pentru acel spațiu, dar nu i-a fost prezentat executorului și oricum nu le-ar fi fost opozabil și că oricum executorul nu a încercat eliberarea întregului spațiu unde se aflau și . și . SRL, ci doar a încercat eliberarea unei părți din acest spațiu ocupat de ..
Deși au formulat cerere de continuare a executării silite, executorul a apreciat că a încetat executarea silit prin încheierea procesului verbal din 16.12.2013.
Contestatorii au arătat că S. român răspunde pentru prejudiciul cauzat pentru activitatea defectuoasă a executorului.
În dovedirea cererii ce nu a fost întemeiată în drept, contestatorii au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu 455 lei taxă judiciară.
Intimata . a depus întâmpinare (f. 28) prin care a solicitat admiterea contestației la executare întrucât imobilul a cărui predare se solicită pe calea executării silite este deținut alături de contestatori de alți coproprietari, iar până la efectuarea partajului, nu se poate cere predarea imobilului doar de către o parte dintre coproprietari. A mai arătat că a încheiat un contract de comodat pentru acest spațiu cu coproprietara T. M. și că nu poate fi obligată la plata lipsei de folosință a imobilului în cuantum de 5000 lei.
A mai arătat că contestatoarea B. C. M. a cerut Judecătoria sector 1anulare dispoziției nr. 4746/2005 privind restituirea parterului imobilului situat în .. 71 sector 1.
Intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor a depus întâmpinare (f. 29) prin care a invocat lipsa calității de reprezentant al Ministerului Finanțelor pentru S. R. întrucât formularea unei cereri în contradictoriu cu S. român nu implică automat reprezentarea acestuia de către Ministerul Finanțelor Publice și că coordonarea și controlul activității executorilor judecătorești se exercită de către Ministerul Justiției, conform art. 4 din Legea 188/2000.
Contestatorii au depus o cerere (f. 65) prin care au arătat că acel contract de comodat încheiat cu . era opozabil și nu putea opri sau întrerupe executarea silită împotriva acesteia. De asemenea, în cauză nu a încetat executarea silită întrucât nu a fost îndeplinită obligația stabilită prin titlul executoriu, iar existența unui contract de comodat nu se înscrie printre cauzele legale care pot duce la încetarea executării silite.
Ținând cont de data încheierii contractului de comodat, respectiv după . noului Cod civil, contestatorii au arătat că sunt aplicabile dispozițiile art. 885 alin. 1 C.civ., care prevăd că drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea funciară se dobândesc atât între părți, cât și față de terți numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea. În plus, potrivit art. 20 C.civ., publicitatea sigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice.
Au mai arătat că este inopozabil contractul de comodat față de creditorii care nu au încheiat acest act și sunt terți.
În cauză, nu s-a făcut dovada acordului coproprietarilor ce dețin cota de ¾ din dreptul de proprietate asupra imobilului cu privire la încheierea contractului de comodat, ei fiind luați prin surprindere de existența acestuia.
A fost atașat dosarul de executare nr. 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P..
Prin încheierea din 25.07.2014, a fost anulată în parte cerere contestatorilor privind acordarea daunelor materiale și morale în cuantum de 6.000 lei.
Analizând excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru intimatul S. R., instanța reține că în speță, s-a solicitat de către contestatori repararea prejudiciului cauzat constând în lipsa de folosință cu privire la imobilul indicat în titlul executoriu ca urmare a întârzierii în executare de către executorul judecătoresc, reparare ce revine în sarcina Statului român întrucât executorul este un agent al statului.
Astfel, s-a solicitat lipsa de folosință a imobilului, iar în această situație, nu se poate aprecia că se angajează răspunderea statului pentru acțiunea sau inacțiunea executorului judecătoresc, motiv pentru care Ministerul Finanțelor Publice, iar nu Ministerul Justiției are calitate de reprezentant al statului pentru toate cererile ce țin de domeniul finanțelor publice, conform art. 1 alin. 1 din HG 34/2009.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru intimatul S. R..
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în contestația la executare și în cererea având ca obiect pretenții constând în lipsa de folosință a imobilului, instanța apreciază că aceasta este întemeiată întrucât, pe de o parte, S. român nu are calitate de debitor, iar, pe de altă parte, nu este cel care folosește bunul imobil.
Față de cele arătate mai sus, instanța va admite excepția calității procesuale pasive a intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și va respinge cererea ca atare.
Analizând fondul cauzei, instanța reține următoarele:
La data de 21.10.2013, creditorii I. C., T. L., T. M. au formulat prin av. B. C. cerere de punere în executare a sentinței civile nr. 4924/18.03.2010 pronunțată în dosarul nr._/299/2006 prin care a fost obligată pârâta . să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților și intervenientei, spațiul situat în București, sector 1, .. 71 în suprafață de 78,08 mp compus din parte cu suprafață utilă de 48,38 mp și subsol cu suprafață utilă de 29,69 mp, formându-se dosarul de executare 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P..
După declanșarea procedurii de executare, creditorii I. C., T. L., T. M. au înstrăinat către soții, B. F. și B. C. M., cota lor de ¾ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, sector 1, .. 71 prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2375/05.11.2013 (f. 17-19 dosar de executare), preluând astfel calitatea de creditori, conform art. 644 alin. 2 C.proc.civ. care dispune că „calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricând în cursul executării silite, potrivit legii”.
La data de 04.12.2013, a fost emisă somația prin care i se punea în vedere debitoarei . ca în termen de 8 zile de la primirea sau lăsarea acesteia să predea imobilul situat în București, sector 1, .. 71.
La data de 09.12.2013, debitoarea a depus o cerere la executorul judecătoresc prin care a solicitat să se dispună încetarea executării silite întrucât folosește legal o cotă de ¼ din spațiul comercial în temeiul unui contract de comodat ce a fost încheiat cu coproprietara, T. M. ce deține o cotă de ¼ din acest spațiu.
La data de 16.12.2013, s-a încheiat procesul verbal prin care s-a constatat că debitoarea a predat un rând de chei de la spațiul pe care îl ocupa, dar debitorii au refuzat primirea acesteia până când nu este liberat de toate bunurile existente pentru a evita formularea unor plângeri penale referitoare la sustragerea unor bunuri.
La data de 20.12.2013, creditorii B. F. și B. C. M. au formulat cerere de continuare a executării silite în sensul predării imobilului.
În privința modalității de încheiere a contractului de comodat și a opozabilității acestuia față de coproprietarii care nu și-au dat acordul la încheierea contractului de comodat, instanța reține următoarele:
Contractul de comodat nr. 01/02.11.2013 căruia i-a fost dată certă de către avocat a fost încheiat de T. M. ce avea o cotă parte de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, sector 1, .. 71 și debitoarea ., fără a avea acordul celorlalți coproprietari.
Acest contract a fost încheiat în anul 2013, fiind supus astfel reglementărilor existente în Noul Cod Civil.
Astfel, potrivit art. 641 alin. 4 C.civ., actele de folosință cu titlu gratuit nu se pot încheia decât cu acordul tuturor coproprietarilor, iar orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act de dispoziție.
Trebuia, așadar ca acest contract de comodat să fie încheiat având în prealabil acordul tuturor coproprietarilor.
Sancțiunea nerespectării acestei dispoziții legale privitoare la necesitatea obținerii acordului tuturor coproprietarilor este inopozabilitatea actului față de coproprietarul care nu a consimțit, expres sau tacit, la încheierea lui.
Prin urmare, prezentarea contractului de comodat încheiat în anul 2013 de către debitoarea . nu ar fi trebuit să ducă la blocarea executării silite prin predarea imobilului situat în București, sector 1, .. 71 întrucât acesta nu era opozabil creditorilor din prezenta cauză.
Se reține că prin același proces verbal contestat din 16.12.2013, s-a menționat că deși, inițial le-a fost înmânată o copie a cheilor de acces în imobil creditorilor, aceștia au refuzat primirea acestora întrucât în spațiul folosit de către debitoare se aflau bunuri mobile ce nu au fost ridicate și în privința cărora executorul judecătoresc nu a aplicat dispozițiile legale referitoare la sechestru.
Astfel, conform art. 898 C.proc.civ., dacă executarea privește un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării și pe care debitorul nu le ridică singur ori sunt sechestrate într-o altă urmărire, executorul va încredința aceste bunuri în păstrarea unui administrator-sechestru, care poate fi chiar creditorul, pe cheltuiala debitorului. Despre această măsură va fi înștiințat creditorul în folosul căruia bunurile au fost sechestrate. (2) Dispozițiile prezentei cărți referitoare la administratori-sechestru în materie de urmărire mobiliară propriu-zisă sunt aplicabile în mod corespunzător.
Or, în speță, executorul judecătoresc a nesocotit dispozițiile legale cu privire la numirea unui administrator - sechestru cu privire la bunurile mobile aflate în spațiul ce trebuia predat de către debitoarea . întocmirea acestui proces verbal că a adus astfel la îndeplinire obligația prevăzută în titlul executoriu constând în punerea în posesie a creditorilor cu privire la spațiu, iar refuzul acestora de a primi cheile a fost apreciat, probabil, ca o renunțare la executarea silită.
Simpla predare a cheilor fără a îndeplini măsurile legale necesare ocrotirii bunurilor mobile ale debitoarei aflate în imobil prin instituirea unui administrator sechestru nu poate conduce la concluzia îndeplinirii de către executor a obligației de a preda creditorilor imobilul indicat în titlul executoriu.
Deși creditorii au formulat la data de 20.12.2013 cerere de continuare a executării silite în vederea predării imobilului, totuși executorul judecătoresc nu a mai efectuat nici un act de executare privind predarea imobilului, ci doar acte de executare pentru recuperarea cheltuielilor de executare. Or, este evident, că este vorba despre un refuz al executorului judecătoresc de a continua executarea silită de vreme ce nu a mai emis nici un act de executare, respectiv somație prin care să îi pună în vedere debitoarei să își îndeplinească obligația de a preda bunul imobil, iar, prin cele menționate în procesul verbal din 16.12.2013, instanța apreciază că nu s-a adus la îndeplinire obligația de predare.
Instanța, față de cele arătate mai sus referitoare la inopozabilitatea contractului de comodat față de creditori și la refuzul executorului de a continua executarea silită prin efectuarea de acte de executare privind predarea imobilului, urmează a admite contestația la executare, de a anula procesul verbal din 16.12.2013 în sensul reținerii inopozabilității contractului de comodat față de creditori și de omisiunea numirii unui administrator sechestru pentru bunurile mobile ale debitoarei ce se aflau în imobil și de a obliga executorul judecătoresc să continue executarea silită în dosarul de executare nr. 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P. în privința obligației de a preda imobilul menționat în titlul executoriu - sentința civilă nr. 4924/18.03.2010 a Judecătoriei sector 1.
În ceea ce privește cererea privind acordarea sumei de 5000 lei cu titlu de lipsă de folosință pentru imobil, instanța reține că contestatorii nu au administrat probe din care să rezulte această valoare, motiv pentru care o va respinge ca neîntemeiată.
În privința cererii de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, instanța constată că această cerere este neîntemeiată întrucât potrivit art. 45 alin. 1 lit. f din OUG 80/2013, taxa judiciară de timbru se restituie, la cerere, în cazul în care contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă.
Așadar, există două reglementări legale privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru,astfel: una cu caracter general prevăzută de art. 453 C.p.civ. care instituie faptul că taxa judiciară de timbru ca o cheltuială de judecată este suportată de partea care a căzut în pretenții și una cu caracter special prevăzută de art. 45 alin. 1 lit. f din OUG 80/2013 care instituie faptul că în cazul admiterii contestației la executare, taxa judiciară de timbru se restituie contestatorului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești și nu poate fi obligată intimata la plata acestei taxe de timbru. Conform principiului specialia generalibus derogant, norma specială este cea care derogă de la norma generală și că norma specială este de strictă interpretare la cazul respectiv. Mai mult, o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o norma specială.
Așadar, contestatorii nu pot alege între cele două căi, ci sunt ținuți de a alege aplicarea normei speciale, respectiv aceea de a i se restitui taxa judiciară de timbru în cazul admiterii contestației la executare, iar nu obligarea intimaților la plata acesteia.
În consecință, contestatorii pot solicita restituirea taxei de timbru aferentă contestației la executare, printr-o cerere necontencioasă.
În ceea ce privește taxa de timbru aferentă cererii în pretenții, instanța reține că aceasta nu poate fi pusă în sarcina intimaților de vreme ce cererea a fost respinsă ca neîntemeiată, ei neaflându-se în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor Publice pentru intimatul S. R..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în București, ., sector 5, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite în parte contestația la executare privind pe contestatoarea B. C. M. și B. F., ambii cu domiciliul în G., ., nr.46, jud.G. în contradictoriu cu intimații . cu sediul în București, ., sector 1 și B. D. G., L. G. și M. P. cu sediul în București, ., ..
Anulează procesul verbal din 16.12.2013 emis în dosarul de executare nr. 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P..
Dispune continuarea executării silite în dosarul de executare nr. 2066/2013 al B. D. G., L. G. și M. P. în privința obligației de a preda imobilul menționat în titlul executoriu - sentința civilă nr. 4924/18.03.2010 a Judecătoriei sector 1.
Respinge cererea în pretenții ca neîntemeiată.
Respinge cererea de obligare a intimaților la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Numai cu apel în 10 zile de la comunicare ce se depune la Judecătoria sector 4.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F. V. B. A.
Red. VF/dact.A.B./7ex/ 2015
| ← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 16/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7151/2015. Judecătoria... → |
|---|
