Contestaţie la executare. Sentința nr. 273/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 273/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 273/2015
ROMÂNIA
Judecătoria Sectorului 4 București
Sediu: .-4, Sector 4 Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 273
Ședința publică din data de 13.01.2015
Instanța constituită din:
Președinte: E. D.
Grefier: T. C. M.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI -A.A.A.S. ( FOSTĂ A.V.A.S.) - sector 1, București, .. Ș., nr. 50 în contradictoriu cu intimații C. M. și C. M., ambii cu domiciliul în Focșani, ., ., județ V., C. S. - Râmnicu Sărat, ., ., E. C. și F. M., ambele cu domiciliul în - Focșani, ., ., M. V. - Măicănești, județ V., M. M. - Focșani, ., ., județ V. și P. F., cu domiciliul ales la avocat M. V., în Măicănești, județ V. și terțul poprit A. DE T. ȘI contabilitate PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - sector 4, București, .. 6-8, având ca obiect contestație la executare – suspendarea executării silite.
La apelul nominal nu răspund părțile
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că s-a atașat copia certificată pentru conformitate cu originalul a dosarului de executare nr. 951/2011, după care:
Instanța în temeiul art. 167 Cod de procedură civilă coroborat cu art. 242 alin. (2) Cod procedură civilă, încuviințează pentru contestatoarea proba cu înscrisuri apreciind aceste probe ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 25.11.2014, sub dosar nr. _ , contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI -A.A.A.S. (FOSTĂ A.V.A.S) a formulat în contradictoriu cu intimații și terț poprit DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI -contestație la executare, prin care a solicitat anularea actelor de executare, in subsidiar a adresei de poprire, a executarii silite efectuata în dosarul de executare nr. 951/2011 al B. D., I., Crafcenco, precum si suspendarea executarii silite, precum si intoarcerea executarii silite.
În motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca prin Sentința Penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 s-a dispus obligarea inculpaților B. Ș. și Bebis C. C., în solidar cu partea responsabilă civilmente COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE la plata sumelor efectiv învestite, indexate cu rata inflației, începând de la data de 24 mai 2000 și până la achitarea lor, conform numărului de unități de fond învestite de fiecare parte civilă, executarea făcându-se pe baza prezentării certificatului de investitor în original și după anularea acestuia. In acel dosar A. a fost introdusa in calitate de parte responsabila civilmente in temeiul legii 333/2001 prin care institutia a preluat drepturile si obligatiile CEC rezultate din contractul de fidejusiune-cautiune
Prin Decizia nr. 164A/18.06.2008, pronunțată de Curtea de Apel București, instanța nu a modificat calitatea procesuală și limitele răspunderii CNVM, însă a admis apelul declarat de A. sub aspectul răspunderii civile delictuale a acestei autorități. Asadar A. nu este obligata in solidar cu inculpatii la plata despagubirilor catre investitorii FNI constituiti parti civile in cauza.
In baza art 405 C. ivoca prescriptia dreptului de a cere executarea silita, intrucat sent. pen. 423/20.03.2007 a ramas definitiva prin decizia nr. 2098/04.06.2009, pronunțată de ÎCCJ, astfel incat, termenul de prescriptie s-a implinit la 04.06.2012
Contestatoarea invoca încălcarea prevederilor OG nr. 22/2002, privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, astfel cum a fost aprobat prin Legea nr. 288/2002 și modificata prin Legea nr. 110/2007.
Potrivit art. 1 din textul de lege mai sus menționat ,,Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli în care se încadrează obligație de plată respectivă. Potrivit art. 2 ,,Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau nu continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată, comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Potrivit modificarilor aduse prin legea nr 92/2011, pentru aprobarea OUG 4/2011, art 1 din OG 22/2002 a fost modificat cu urmatorul continut -Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice se achita din sumele aprobate cu aceasta destinatie prin bugetele acestora sau, dupa caz, de la titlurile de cheltuieli la care se incadreaza obligatia de plata respectiva.
(2) Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal, in scopul indeplinirii atributiilor si obiectivelor legale, pentru care au fost infiintate.
A mai arătat contestatoarea că înțelege să conteste și modalitatea de stabilire a despăgubirilor și cuantumul lor, în condițiile în care executorul nu a avut în vedere sumele efectiv investite de creditori la data achiziționării unităților de fond, așa cum a impus instanța de apel, ci valoarea la zi a sumei investite de aceștia la data de 24.05.2000.
Contestatoarea a menționat că prin decizia penală nr. 164A/18.06.2008 a Curții de Apel București s-a dispus înlăturarea dispozițiilor din sentința de la fond cu privire la numărul unităților de fond menționate în dispozitivul acesteia cu referire expresă la fiecare parte civilă, stabilindu-se că despăgubirile cuvenite acestora se vor acorda conform numărului de unități de fond deținute de fiecare astfel cum rezultă din cuprinsul carnetelor de investitor, confirmărilor de sold, ordinelor de plată, chitanțelor, altor acte doveditoare ale achiziționării și achitării către fond a contravalorii titlurilor de participare, potrivit Prospectului de ofertă publică continuă, precum și a reglementărilor interne privind administrarea și funcționarea FNI. A arătat contestatoarea că în ciuda acestei situații, executorul judecătoresc a avut în vedere numai certificatul de investitor.
Considera totodata ca a operat perimarea de drept a executarii silite, fata de imprejurarea ca au trecut mai mult de 6 luni de la data emiterii somatiei, in 15.11.2013, pana la data adresei de poprire din 11.11.2014.
Contestatoarea a mai solicitat și suspendarea executării silite, având în vedere dispozițiile art. 403 .proc.civ., solicitând instanței să aibă în vedere iminenta executarii silite prin distribuirea catre creditor a sumei de bani poprite si greutatile ulterioare in recuperarea sumei, prin intoarcerea executarii, suma achiata pe nedrept, in pofida tuturor motivelor de nulitate ale actelor de executare. Mai apreciaza ca o continuare a executarii este de natură să producă grave prejudicii instituției, fiind in pericol de a mai functiona.
In drept, cererea a fost motivată în temeiul art 399 si urm. art 379, art 371 ind 7 art 452 C., art 385 ind. 9 si 15 Cpp, OG 22/2002.
Prezenta cerere este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, a timbrului judiciar și a cauțiunii, potrivit prevederilor art. 86 din OUG nr. 51/1998, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 43/2005, coroborate cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 92/2011.
Contestatoarea a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza art. 242, pct. 2 C.proc.civ.
În probațiune, contestatoarea a solicitat proba cu înscrisuri.
Intimatii nu au depus la dosar întâmpinare,
A fost atasat dosarul de executare nr. 951/2011 al B. D., I., Crafcenco
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata urmatoarele:
În fapt, prin Sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 s-a dispus obligarea inculpaților, în solidar cu părțile responsabile civilmente . SOV INVEST SA, ., COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE și A. la plata despăgubirilor civile către un număr de 130.798 părți civile, constituite în această calitate procesuală pe parcursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, la nivelul sumelor efectiv învestite, indexate cu rata inflației, începând de la data de 24 mai 2000 și până la achitarea lor, conform numărului de unități de fond învestite de fiecare parte civilă, executarea făcându-se pe baza prezentării certificatului de investitor în original și după anularea acestuia, în dispozitivul sentinței civile mai sus menționate fiind menționați și intimații creditori din prezenta cauză, această sentință, definitivă prin decizia penală nr. 2098/04.06.2009, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, cu modificări, atât în recurs cât și în apel prin Decizia Penală nr. 164/A/18.06.2008, a Curții de Apel București-Secția a II-a Penală și P. cauze cu minori și Familie fiind învestită cu formulă executorie.
Referitor la invocarea de către contestatoare a prescripției dreptului de a cere executarea silită, în temeiul dispozițiilor art. 405, C.proc.civ.,instanța reține urmatoarele: Prescripția nu constituie în acest caz o excepție procesuală de fond, ci o apărare de fond, un motiv de nelegalitate a actelor de executare pentru o cauză extrinsecă acestora. Excepțiile procesuale sunt mijloace de apărare prin intermediul cărora partea invocă, în condițiile legii, neregularități procedurale (privitoare la compunerea sau constituirea instanței, competența acesteia, ori la actele de procedură întocmite în cursul procesului civil), sau lipsuri referitoare la dreptul material la acțiune.
Potrivit art. 405 C.proc.civ., ,,Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani”, termenul de prescripție începând să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită, iar potrivit dispozițiilor art. 405, ind.2, lit. b din C.proc.civ, ,,Cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent”.
P. a fi pusa in executare hotararea trebuie sa indeplineasca cerintele stabilite de lege, respectiv, hotararea sa fi ramas definitiva ori sa fi devenit irevocabila iar acea hotarare sa fi format obiectul procedurii de constituire a titlului executoriu . P. sentinta penala nr. 423/20.03.2007 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006, definitiva prin decizia Penală nr. 2098/04.06.2009, pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr._/3/2006, s-a urmat acesta procedura, conform art. 376. C.proc.civ., ,,Se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. 1 hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege”. Numai dupa acesta investire, creditorul poate cere executarea, contrar, daca o hotarare neinvestita ar fi fost pusa in executare, intreaga procedura de executare era anulabila.
Amintim ca prin Decizia Penală nr. 2098/04.06.2009, pronunțată de ÎCCJ în dosarul nr._/3/2006, sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 a fost casată numai în parte, în ceea ce privește greșita soluționare a laturii civile cu privire la inculpații D. I. și B. G., și nerezolvarea laturii civile cu privire la părțile vătămate constituite ca parte civilă în faza de urmărire penală și necitate la instanța de fond, respectiv instanța de apel. Prin această decizie, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, respectiv la Tribunalul București, cu privire la părțile vătămate constituite ca părți civile în faza de urmărire penală și necitate la instanța de fond și de apel.
Intrucat s-a dispus o casare parțială, rejudecarea cauzei urmând a avea loc numai cu privire la cele 724 de părți civile necitate legal la instanța de fond, respectiv de apel, sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 a ramas definitivă cu privire la părțile civile indicate în cuprinsul acesteia, între care se regăsesc și intimații din prezenta cauză.
Având în vedere că pentru intimații din prezenta cauză, sentința penală nr. 423/20.03.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 este definitivă în condițiile art. 416 pct. 6 C.pr.pen. de la data de 04.06.2009, precum și executorie conform art. 415 alin. 1 C.pr.pen. de la aceeași dată, insa redactarea sentintei a durat aproximativ un an, iar instanța retine ca trebuia procedat la învestirea acesteia cu formulă executorie, potrivit dispozițiilor art. 374 alin. 1 și art. 376 alin. 1 C.pr.civ., prin învestire cu formulă executorie, sentința în discuție dobândind caracter de titlu executoriu.
Ținând cont de numărul impresionant de pagini pe care îl conține sentința penală menționată și numarul foarte mare de parti, obtinerea titlului executoriu era o operatiune de durata, calitatea partilor urmand a se verifica in conformitate cu dispozitivul, ceea ce determina uneori un termen de asteptare chiar si de 30 de zile pentru a intra in posesia sentintei judecatoresti învestita cu formulă executorie. Instanta constata ca intimatii, pana la obtinerea titlului învestit cu formulă executorie, in mod obiectiv nu puteau solicita inceperea executarii silite, iar cererile acestora de executare au fost depuse in termen, potrivit dispozițiilor art. 405, ind.2, lit. b din C.proc.civ, ,,Cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoțită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent”
Creditorii, la data de 26.10.2011, asadar in termen, s-au adresat cu cerere de executare silită către B. D., I., Crafcenco fiind întocmit dosarul de executare nr. 951/2011
Prin încheierea din data de 04.11.2011 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr _/4/2011 a fost încuviințată executarea silită a debitoarei COMISIA NAȚIONALĂ A VALORILOR MOBILIARE, la cererea creditorului, în baza titlului executoriu reprezentat prin Sentința penală nr. 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006.
În ceea ce privește respectarea dispozițiilor O.G. nr. 22/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 110/2007, instanța retine urmatoarele : Potrivit art. 2 din O.G nr. 22/2002, în forma avută de acest act normativ la data emiterii adreselor de înființare a popririi de către executorul judecătoresc, „Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.”
Acordarea de către legiuitor pentru debitorii instituții sau autorități publice aflați în situația premisă impusă de art. 2 din actul normativ în discuție (debitorul nu începe sau nu continuă executarea creanței din cauza lipsei de fonduri) a termenului de 6 luni, calculat de la primirea somației, pe durata căruia executarea silită începută de către creditor este suspendată, urmărește înlăturarea consecințelor grave pe care executarea silită le-ar putea avea asupra bunului mers al activității acestor instituții și indirect asupra cetățenilor care apelează la serviciile lor, pentru cazurile în care li s-ar popri conturile ori li s-ar executa bunurile mobile sau imobile. Prin acordarea unui răgaz în interiorul căruia debitorul instituție sau autoritate publică să facă demersurile necesare efectuării plății, asemenea consecințe sunt evitate.
Coroborând disp. art 2 și 3 din OG nr. 22/2002 cu art. 387 Cod procedura civila, rezultă că executarea silită se desfășoară potrivit normelor generale înscrise în Codul de procedura civilă, nota specifică fiind impunerea unui termen de 6 luni de așteptare, dacă institutia publică se află în imposibilitatea obiectivă de a plăti din lipsa de fonduri.
Astfel, creditorul asteaptă din partea statului executarea silită de bunăvoie a obligației pecuniare, iar dacă instituția publică nu execută de bunăvoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare pentru urmărire silită, iar dacă instituția publică dovedește că nu are fonduri, OG nr. 22/2002 instituie în favoarea acesteia un interval de 6 luni până la continuarea executării silite.
Somația la care se referă art. 2 din OG nr. 22/2002 este practic aceeași cu cea la care se referă art. 387 Cod procedura civilă, actul începător al executării silite. Celelalte acte de executare sunt subsecvente acestei somații, cu eventuala incidență a termenului de 6 luni prev. de OG nr. 22/2002.
Trebuie menționat că legiuitorul impune pentru creditor numai obligativitatea trimiterii către debitorul instituție publică a somației mai sus amintite, nu însă și așteptarea curgerii întregului termen de 6 luni de care s-a făcut vorbire anterior. Debitorul instituție publică beneficiază de acest termen, în integralitatea sa, numai dacă, după primirea somației, trimite executorului judecătoresc dovada lipsei de fonduri ce îl împiedică să își achite imediat datoria.
Contestatoarea nu a inaintat nicio dovada privind lipsa fondurilor si nici nu se poate retine ca i s-a produs vreo vatamare. Nu in ultimul rand, creanta datoarata nu a fost achitata nici pana in prezent, asa cum rezulta din adresele anterioare ale tertului poprit care a aratat ca a luat act de infiintarea popririi, aratand ca va proceda la consemnarea sumelor pe masura crearii de disponobil in conturile contestatoarei.
În ceea ce privește excepția perimării executării silita, calificată de instanță ca fiind o apărare de fond, instanța reține că, potrivit art. 389 C.proc.civ., ,,Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei”.
Instanța reține că în dosarul de executare silită nr. 951/2011 al B. D., I., Crafcenco, nu a intervenit perimarea au fost emise o . acte de executare. La data de 09.10.2013, creditorii au solicitat emiterea unei somatii catre AAAS, avand in vedere preluarea drepturilor si obligatiilor CNVM, la 15.11.2013 au fost emise procese verbale de cheltuieli si somatie de plata care AAAS, emisa tor la 15.11.2013. Creditorii si AAAS au purtat litigii aflate pe rolul Judecatoriei Sector 1 Bucuresti-dos nr_/299/2013 si al Judecatoriei Sector 4 sub dosar nr_, solutionat la 26.08.2014 prin sent civ nr 7058, irevocabila la data de 04.11.2014. La data de 07.11.2014 creditorii au formulat cerere pentru continuarea executarii silite prin poprire precum si urmarire silita mobiliara si imobiliara a debitorului AAAS. P. somatia din 15.11.2013, termenul de gratie de 6 luni se implinea in 15.05.2014, astfel ca din 15 mai 2014 pana in 07 noiembrie 2014, nu se implinise termenul de 6 luni pentru a opera perimarea. In concluzie, actele de executare au fost efectuate cu respectarea termenului de 6 luni de perimare a executării silite.
La data de 15.11.2013 a fost emisa somatia si catre AAAS prin care i s–a pus in vedere sa achite suma de 152.151,46 lei reprezentand creanta creanta actualizata.
Referitor la contestarea modalitatii de stabilire a despăgubirilor și cuantumul lor, în condițiile în care, se apreciaza ca, executorul nu a avut în vedere sumele efectiv investite de creditori la data achiziționării unităților de fond, instanta respinge aceasta critica ca neîntemeiata. Executorul a reținut numărul unităților de fond deținute de intimați bazându-se exclusiv pe cele menționate în carnetele de investitor ale acestora nu contravine dispozițiilor deciziei penale nr. 164A/18.06.2008 a Curții de Apel București, dat fiind că instanța de apel a stabilit criterii alternative, iar nu cumulative de determinare a despăgubirilor cuvenite fiecărei părți civile, cu intenția de a ușura acestora dovedirea numărului unităților de fond deținute la Fondul Național de Investiții. Prin urmare, carnetul de investitor, singur, este suficient pentru determinarea cuantumului despăgubirilor cuvenite creditorilor F.N.I.
În ceea ce privește modul de stabilire a despăgubirilor, instanța constată că acesta este corect, în acord cu dispozițiile titlului executoriu. Astfel, pornind de la datele cuprinse în carnetul de investitor al intimatilor, s-a înmulțit fiecare unitate de fond deținută de acesta cu suma efectiv plătită de către intimatul în cauză la achiziționarea sa. În continuare, respectând prevederile titlului executoriu, a actualizat suma totală obținută cu indicele de inflație comunicat de către Institutul Național de S. pentru perioada mai 2000 (prevăzută în titlu) – septembrie 2014 suma finală rezultată fiind avută în vedere de executorul judecătoresc la efectuarea actelor de executare. Referitor la actualizarea creantei, instanta retine aplicabilitatea normei generale prevazuta de art 371 ind.2 alin.3 C.p.c. in cuantumul care va fi determinat de executorul judecatoresc. P. protejarea creditorului de influenta negativa a devalorizarii monedei, datorata procesului de inflatie, legiuitorul a consacrat acest principiu cu valoare de norma executionala, art 371 ind.2 alin.3 C.p.c, permitand executorului sa procedeze la actualizarea obligatiei principale in functie de rata inflatiei, chiar si atunci cand titlul executoriu nu prevede un astfel de criteriu.
La data de 11.11.2014 a fost reluata adresa de înființare a popririi asupra conturilor debitoarei AAAS înființate la terțul poprit Trezoreria Mun București, până la concurența sumei de 152.151,46 lei reprezentand creanta creanta actualizata.
Trezoreria, ia act de infiintarea popririlor, aratand ca va proceda la consemnarea sumelor pe masura crearii de disponobil in conturile contestatoarei, cu respectarea OMFP nr 2336/2011 si a lg. 116/2011. Sumele care pot face obiectul indisponibilizarii sunt stabilite de institutiile publice, potrivit OG 22/2002 si art 452 alin2 C.. A mai aratat tertul poprit ca in cazul incasarilor in contul debitoarei contestatoare, TREZORERIA transmite acesteia Anexa 1 la OMFP nr 2336/2011, urmand a informa executorul de indata asupra sumelor ce pot fi virate in contul de consemnatiuni. Anexa 1 cuprinde dosarele de executare.
In fata acestei evidente, este greu a se sustine ca actele de executare prejudiciaza contestatoarea, fiind chiar in pericol de a mai functiona, si chiar se impunea suspendarea executarii silite, cata vreme executorul si creditorii au inteles sa respecte disp art 452 alin 2 C. si implicit ale OG 22/2002 „Creantele stabilite prin titluri executorii in sarcina institutiilor si autoritatilor publice nu se pot achita din sumele destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare si functionare, inclusiv a celor de personal „Contestatoarea nu a produs niciun fel de dovada din care sa rezulte ca executorul judecatoresc, cu nesocotirea dispozitiilor legale mai sus amintite, ar fi cerut indisponibilizarea sumelor fara respectarea OG 22/2002 .
Indisponibilizarea sumelor este stabilita dupa o procedura reglementata in mod clar si detaliat, tocmai pentru a evita orice blocaj de natura a afecta activitatea institutiei publice si plata titlurilor executorii din banii alocati cheltuielilor de personal si functionare.
Conform art. 1- din Procedura de punere in aplicare a titlurilor executorii in baza carora se solicita infiintarea popririi conturilor autoritatilor si institutiilor publice deschise la nivelul unitatilor Trezoreriei a OMFP nr 2336/2011 – “ la o zi dupa primirea adresei de infiintare a popririi, Trezoreria, instiinteaza institutia si transmite in anexa, situatia disponibilitatilor de fonduri/creditelor bugetare deschise si neutilizate, dupa caz, prevazuta in anexa nr. 1 existente la data primirii adresei de infiintare a popririi.”
Institutia publica are obligatia de a comunica in scris unitatii Trezoreriei informatii in legatura cu sumele existente in conturi la data primirii adresei de infiintare a popririi care se indisponibilizeaza, completand in acest scop formularul prevazut in anexa nr. 2,( se vor completa sumele care se indisponibilizeaza pe capitole de cheltuieli bugetare si pe titluri de cheltuieli bugetare la care exista disponibilitati de credite bugetare deschise si neutilizate)
Mergand mai departe, potrivit art 4 alin 4 si art 5 din Procedura, In cazul in care institutia publica sau autoritatea publica nu transmite situatia prevazuta in anexa nr. 2 in cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile calendaristice de la data primirii la Trezoreria Statului a adresei de infiintare a popririi, unitatea Trezoreriei Statului va vira in conturile indicate de executorul judecatoresc sumele care au fost indisponibilizate potrivit alin. (1).
In cazul in care sumele indisponibilizate din disponibilitatile sau din creditele bugetare deschise si repartizate existente la data primirii adresei de infiintare a popririi, sunt inferioare sumelor prevazute in titlul executoriu, Trezoreria va solicita institutiei informatii cu privire la fiecare suma incasata ulterior sau cu privire la fiecare deschidere/repartizare de credite bugetare, dupa caz, pana la indestularea creantei. Asadar, in cazul debitorilor, institutii publice, prevederile speciale instituie o norma de garantie pentru a nu genera blocajul functionarii debitorului, asa cum rezulta din disp. Art 9 din Procedura - In cazul in care in cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile prevazuta de lege institutia publica debitoare constata ca a inclus in situatia prevazuta in anexa nr. 2 transmisa unitatii Trezoreriei Statului si sume care se incadreaza in categoria celor prevazute la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 452 alin. 2 din Codul de procedura civila, aceasta poate solicita unitatii Trezoreriei Statului desfiintarea indisponibilizarii sumelor respective, conform modelului prevazut in anexa nr. 3.
Totodata, in baza OMFP nr 161/2012- In situatiile in care instantele au validat masura popririi, executarea va avea ca obiect numai sumele detinute sau datorate debitorului de tertul poprit din care pot fi achitate creantele stabilite in sarcina institutiilor si autoritatilor publice, cu limitarile instituite prevazute de dispozitiile art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002, aprobata cu completari prin Legea nr. 288/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
S-au mentionat aceste dispozitii deoarece, aparent, s-ar putea concluziona ca tertul poprit trebuie sa procedeze imediat la indisponibilizarea si consemnarea sumelor potrivit art 4 si 5 din Procedura, insa, articolele urmatoare limiteaza orice urmarire silita tot la sumele care pot fi indisponibilizate, mergand pana la desfiintarea indisponibilizarilor.
Nici executorii si nici creditorii nu pot infrange aceste dispozitii speciale, care reglementeaza circuitul sumelor alocate indisponibilizarii, pentru ca normele mentionate, chiar daca nu au putere de lege, sunt in vigoare si deplin valabile in aplicabilitatea lor.
Asa cum creditorii si executorul judecatoresc s-au conformat dispozitiilor legale, contestatoarea are obligația de a solicita și a-și constitui fonduri, în vederea executării obligațiilor instituite în sarcina sa prin titlurile executorii, neputând invoca lipsa fondurilor bugetare pentru a nu achita drepturile creditorilor pentru care s-a început executarea silită.
Sentința penală 423/20.03.2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală în dosarul nr._/3/2006 a devenit executorie la data de 04.06.2009, iar începând de la această dată, contestatoarea a avut un interval de timp rezonabil pentru a solicita și a obține alocarea resurselor necesare executării obligațiilor de plată instituite în sarcina sa, contestatoarea neputându-și invoca în cadrul contestației la executare propria culpă privind lipsa mijloacelor de plată.
Conform art. 399 C. Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. Totodata, potrivit alin.2 C.proc.civ nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage după sine anularea actului nelegal. Aceasta întrucât actele de executare silită trebuie să fie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia drepturile părților sau a altor persoane, contestația la executare fiind mijlocul procedural prin care părțile vătămate prin executare se pot plânge instanțe competente, în scopul de a obține desființarea actelor ilegale de executare.
P. toate considerentele mai sus expuse, având în vedere faptul ca instanta nu a retinut apararile contestatoarei iar actele de executare efectuate în dosarul de executare nr. 951/2011 al B. D., I., Crafcenco au caracter legal și temeinic, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea contestatoarei având ca obiect întoarcerea executării silite și restabilirea situației anterioare executării în dosarul de executare nr 951/2011 al B. D., I., Crafcenco, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 404, ind.1, alin.1 C.proc,civ., ,,În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia”, iar potrivit dispozițiilor art. 404, ind.2, alin. 1 C.proc.civ., ,,În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării”. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă concluzia că pentru a se dispune întoarcerea executării silite trebuie îndeplinită condiția desființării titlului executoriu sau a actelor de executare, această condiție nefiind îndeplinită în speță, întrucât titlul executoriu nu a fost desființat, iar actele de executare efectuate dupa data obtinerii incheierii de incuviintare a executarii silite, în dosarul nr. 951/2011 al B. D., I., Crafcenco nu au fost desființate de instanța de executare, fiind menținute, motiv pentru care instanța va respinge cererea având ca obiect întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată,
În ceea ce privește cerere contestatoarei având ca obiect suspendarea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 403 C.proc.civ., ,,Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel”. Executarea silită poate fi suspendată până la soluționarea contestației la executare, și întrucât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta sentință, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestatia la executare formulată de contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI -A.A.A.S. ( FOSTĂ A.V.A.S.) - sector 1, București, .. Ș., nr. 50 în contradictoriu cu intimații C. M. și C. M., ambii cu domiciliul în Focșani, ., ., județ V., C. S. - Râmnicu Sărat, ., ., E. C. și F. M., ambele cu domiciliul în - Focșani, ., ., M. V. - Măicănești, județ V., M. M. - Focșani, ., ., județ V. și P. F., cu domiciliul ales la avocat M. V., în Măicănești, județ V. și terțul poprit A. DE T. ȘI contabilitate PUBLICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - sector 4, București, .. 6-8, ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect întoarcerea executării silite, ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. D. T. C. M.
Red./ Jud. E.D./12 ex./ian. 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 340/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 283/2015. Judecătoria... → |
|---|
