Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 2035/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2035/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 18-02-2015 în dosarul nr. 2035/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2035
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: CLARA - MARIA POPESCU
GREFIER: V. H.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții D. C. și D. C. în contradictoriu cu pârâta S. (fostă Ș.) E.,având ca obiect „Hotărâre care să țină loc de act autentic”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții, prin avocat, lipsind pârâta.
Procedura de citare este nelegal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței lipsa de procedură cu pârâta, citația emisă pe numele acesteia fiind restituită la dosar cu mențiunea mutării destinatarului de la adresa de citare precum și atașarea la dosar a procesului verbal întocmit la data de 15.01.2015 de grefierul autorizat al instanței în urma accesării bazei de date administrate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrare Bazelor de Date pentru efectuarea de verificări privind starea civilă și adresa domiciliului actual al pârâtei, după care:
Având în vedere cuprinsul procesului verbal întocmit la data de 15.01.2015 de grefierul autorizat al instanței în urma accesării bazei de date administrate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrare Bazelor de Date și atașat dosarului cauzei, instanța invocă din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei, excepție asupra căreia acordă cuvântul reprezentantului reclamanților.
Avocatul reclamanților menționează faptul că la data introducerii acțiunii la instanța de judecată părțile pe care le reprezintă nu au avut cunoștință de decesul pârâtei. Acestea au luat cunoștință de această împrejurare din actele dosarului cauzei. Solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtei.
La solicitarea instanței, avocatul reclamanților susține faptul că părțile pe care le reprezintă nu sunt în măsură să indice la acest termen de judecată care sunt moștenitorii pârâtei defuncte, având în vedere faptul că nu au avut cunoștință de decesul acesteia. Reiterează cererea de amânare a judecării cauzei pentru introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtei. Subliniază faptul că prețul convenit de părțile în litigiu a fost plătit în cursul anului 1991, atunci când a fost predat și bunul, acestea obligându-se să se prezinte ulterior la notar pentru a încheia actul în formă autentică, obligație pe care însă pârâta a refuzat să și-o îndeplinească.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr._ pe rolul Judecătoriei Sectorului 4, reclamanții D. C. și D. C. au solicitat în contradictoriu cu pârâta S. (fostă Ș.) E., pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract autentic de vânzare cumpărare pentru terenul în suprafață de 225 mp, situat în București, .. 22, sector 4.
În motivare, reclamanții au arătat în esență că existența înscrisurilor sub semnătură privată care dovedesc existența înțelegerii dintre părți și achitarea integrală a prețului agreat, coroborat cu folosirea exclusivă, neîntreruptă și netulburată a terenului, precum și refuzul nejustificat al pârâtei de a se prezenta la notar în vederea perfectării actului de vânzare cumpărare, întemeiate pe dispozițiile legale incidente în cauză, justifică pe deplin admisibilitatea prezentei acțiuni.
În drept, au fost invocate prev. 5 alin. 2 al Titltului X din Legea nr. 247/2005 coroborat cu art. 948, 969, 1073, 1075, 1077 din Codul Civil 1864.
La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri.
La termenul din 18.02.2015, în ședință publică, instanța din oficiu a invocat și a pus în discuția părților excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei.
Asupra excepției invocate, instanța reține următoarele:
Pentru formularea unei acțiuni civile, potrivit dispozițiilor procedurii civile, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: să se pretindă un drept; să existe un interes; să existe capacitate procesuală; să existe calitate procesuală activă și pasivă.
Capacitatea procesuală reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile, prin capacitate de folosință înțelegându-se aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, iar prin capacitatea procesuală de exercițiu aptitudinea unei persoane de a-și valorifica singură drepturile procedurale și de a-și îndeplini singură obligațiile procedurale, deci de a sta în judecată. Lipsa capacității procesuale de folosință determină, pe cale de consecință, și lipsa capacității procesuale de exercițiu. Potrivit art. 56 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă „poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile”.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea procesuală de folosință începe la naștere și încetează la moartea lor în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 din Decretul 31/1954 privind persoanele fizice și juridice. Nimeni nu poate fi lipsit total de această capacitate, însă în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, capacitatea procesuală de folosință poate fi limitată.
Așa cum rezultă din procesul verbal întocmit la data de 15.01.2015 de grefierul autorizat al instanței în urma accesării bazei de date administrate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrare Bazelor de Date, pârâta a decedat la data de 09.01.2008 conform actului nr. 123/2008(f. 33).
Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond, absolută și peremptorie, iar actele procedurale întocmite de o persoană lipsită de capacitate procesuală de folosință sau față de o asemenea persoană sunt lovite de nulitate absolută.
În cazul de față, pârâta a decedat înainte de introducerea acțiunii și prin urmare a încetat și capacitatea sa procesuală, astfel că, de la data decesului nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru a fi parte într-un proces, motiv pentru care urmează să fie anulată cererea formulată împotriva acesteia.
Referitor la cererea de acordare a unui nou termen de judecată pentru introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtei, instanța reține că reclamanții aveau posibilitatea legală a modificării cererii de chemare în judecată printr-o cerere adițională, potrivit art. 30 alin. 5 C.pr.civ., în sensul de a chema în judecată pe moștenitori, modificare permisă în condițiile art. 204 alin. 1 C.pr.civ. sub sancțiunea decăderii, până la primul termen la care aceștia erau legal citați. În cazul de față, reclamanții nu și-au modificat cererea în condițiile de mai sus, situația în care aceasta urmează să fie anulată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință, în aplicarea dispozițiilor art. 176 pct. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință, invocată din oficiu.
Anulează cererea formulată de reclamanții D. C. și D. C., ambii cu domiciliul ales la S.C.A.„Mindrila, Boniu, N.”, în București, sector 5, Calea 13 Septembrie, nr.59-61, . contradictoriu cu pârâta S. (fostă Ș.) E., cu ultimul domiciliu în București, sector 4, ., decedată conform actului de deces nr. 123/2008 emis de Sectorul 4 al Municipiului București, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. - M. P. V. H.
Red. CMP/VH/5ex./2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2099/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1966/2015. Judecătoria... → |
---|