Obligaţie de a face. Sentința nr. 4389/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4389/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 08-04-2015 în dosarul nr. 4389/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4389
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: CLARA - MARIA POPESCU
GREFIER: V. H.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanta S.C. D. ..L. în contradictoriu cu pârâtul C. C., având ca obiect „Obligația de a face”.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 18.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 08.04.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.06.2014 sub nr._, reclamanta S.C. D. ..L. a chemat-o în judecată pe pârâtul C. C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să constatate existența în patrimoniul reclamantei a dreptului de folosință asupra terenului în suprafață de 82 mp situat în București, . nr. 5 sector 4 până la data de 19.02.2017, drept decurgând din contractul de închiriere încheiat cu pârâtul la data de 20.02.2013 și înregistrat sub nr._/26.02.2014 la Administrația Financiară sector 1 București; să oblige pârâtul să respecte contractul de locațiune încheiat cu reclamanta la data de 20.02.2013, respectiv să asigure folosința liniștită și utilă de către acesta până la data de 19.02.2017 asupra terenului menționat. Totodată, a solicitat ca instanța să constate că sunt îndeplinite condițiile pentru ca pârâtul să declare unilateral rezilierea contractului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt, a arătat că între părți a fost încheiat la data de 20.02.2013 contractul de închiriere înregistrat sub nr._/26.02.2013 la Administrația Financiară sector 1 București, având ca obiect închirierea suprafeței de 82 mp teren situat în București, ., nr. 5, sector 4, pentru o perioadă de 4 ani, de la data de 20.02.2013-până la data de 19.02.2017, terenul urmând a folosit ca punct de lucru de către reclamantă, care are ca activitate principală recuperarea materialelor recliclabile.
În executarea contractului, reclamanta susține faptul că și-a îndeplinit toate obligațiile instituite în sarcina sa, achitând lunar suma datorată cu titlu de chirie și toate cheltuielile ocazionate de folosința terenului.
A precizat că în luna februarie 2014, după o perioadă de un an de la încheierea contractului, proprietarul a refuzat să mai primească suma datorată cu titlu de chirie și a anunțat că va rezilia contractul, prevalându-se de o clauză înscrisă ulterior în contract, de către acesta, fără acordul reprezentantului său. Mai mult, arată reclamanta, pârâtul a anunțat rezilierea contractului la Administrația Financiară și a amenințat că va face demersuri la instituțiile abilitate pentru suspendarea autorizațiilor de funcționare, situație care crează un evident prejudiciu reclamantei, care consideră că are în continuare dreptul de a folosi imobilul conform dispozițiilor legale.
Referitor la clauza de reziliere a contractului, reclamanta a învederat că respectiva clauză nu conferă dreptul proprietarului de a denunța unilateral contractul, aceasta făcând referire la reziliere-ceea ce în speță nu se întâmplă.
În drept, și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile art. 1270, 1403, 1549, 1550, 1553, 1809, 1816, 1817 Cod civil.
În dovedire, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâtului și proba testimonială.
Cererea a fost legal timbrată la valoare, cu suma de 120 lei taxă judiciară de timbru.
Pârâtul a depus, la data de 04.12.2014, întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, contractul de închiriere încheiat între părți a încetat încă din luna martie 2014, ca urmare a notificării transmise de acesta reclamantei, în baza clauzelor speciale stipulate de părți în contract și care au produs efecte la împlinirea termenului de 30 de zile prevăzut în acesta. Consideră că susținerile reclamantei în sensul că această clauză a fost înscrisă ulterior de către pârât, sunt neadevărate și chiar revoltătoare.
De asemenea, a mai invocat excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, întrucât contractul de închiriere a încetat încă din luna martie 2014, astfel că interesului îi lipsește interesul actual, iar reclamanta este lipsită și de calitate procesuală activă, nefiind în prezent titular al dreptului pretins.
Întâmpinarea nu a fost motivată în drept.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriul reclamantei.
La termenul din data de 18.02.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar și interogatorii reciproce și în temeiul art. 248 alin. 4 C.pr.civ., a dispus unirea cu fondul cauzei a excepției lipsei calității procesuale active și a excepției lipsei de interes.
Analizând lucrările dosarului, prin prisma cererilor, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
În fapt, între părțile aflate în litigiu în cauza de față a fost încheiat la data de 20.02.2013 contractul de închiriere înregistrat sub nr._/26.02.2013 la Administrația Financiară sector 1 București(fila 11), prin care pârâtul și-a asumat obligația de a asigura reclamantei liniștita și utila folosință a imobilului teren în suprafață de 82 mp situat în București, ., nr. 5, sector 4, iar reclamanta și-a asumat obligația de plată a unei chirii în cuantum de 100 pe lună, la data de 20 a fiecărei luni. Termenul până la care s-a prevăzut ca acest contract de închiriere să producă efecte este stipulat expres în contract ca fiind data de 19.02.2017.
Conform prevederilor contractuale -„Clauze speciale”: „De comun acord s-a stabilit rezilierea prezentului contract în condițiile notificării chiriașului cu 30 zile înainte de eliberarea terenului. Prezenta clauză reprezintă titlu executoriu, „pact comisoiu expres de gradul patru” considerând oricând prezentul contract reziliat de plin drept fără notificare prealabilă, fără punere în întârziere, fără intervenția instanțelor judecătorești și fără o altă formalitate și să procedeze la evacuarea chiriașului. Lunar, odată cu plata chiriei până la data de 20 ale lunii în curs pentru luna următoare, chiriașul va prezenta chitanțele de plată a tuturor utilităților. În caz contrar, se aplică rezilierea prezentului contract.”
La data de 18.02.2014, pârâtul a notificat reclamanta cu privire la încetarea contractului de închiriere nr._ din 26.02.2013 începând cu data de 20.03.2014(fila 16), iar în luna martie a anului 2014 a anunțat rezillierea contractului la Administrația Financiară (întrebarea nr. 16 din interogatoriu-fila 114).
Conform art. 1786 C.civ., locatarul este ținut, chiar fără vreo stipulație expresă, să asigure locatarului liniștita și utila folosință a bunului pe tot timpul locațiunii.
Potrivit art. 1809 alin. 1 C.civ., contractul de locațiune încetează de drept la expirarea termenului convenit părți sau, după caz, prevăzut de lege, fără a fi necesară o înștiințare prealabilă.
Totodată, potrivit art. 1817 C.civ., atunci când, fără justificare, una dintre părțile contractului de locațiune nu își execută obligațiile născute din acest contract, cealaltă parte are dreptul de a rezilia locațiunea, cu daune-interese, dacă este cazul, potrivit legii.
Instanța constată faptul că așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (filele 28-84), cât și din recunoașterile pârâtului din interogatoriu (filele 112-115 întrebările 7, 8, 9 și 20), reclamanta și-a îndeplinit obligațiile de plată asumate prin contractul mai sus menționat, pârâtul fiind cel care a refuzat să mai primească sumele datorate cu titlu de chirie, motivul pentru care pârâtul nu mai dorește închirierea terenului către reclamantă fiind faptul că aceasta a sustras curent electric( conform răspunsului la întrebările 7 și 20).
Sub aspectul invocării de către pârât a clauzei inserate la rubrica „Clauze speciale” ca temei al încetării contractului, față de conținutul acesteia, instanța reține că părțile au prevăzut o clauză contractuală expresă privind rezilierea contractului pentru neexecutare. O asemenea stipulație are drept efect desființarea necondiționată a contractului, de îndată ce a expirat termenul de executare, fără ca obligația să fi fost adusă la îndeplinire.
Așadar, ceea ce pârâtul putea să invoce (și să probeze în fața instanței) era faptul că reclamanta nu și-a respectat obligația de plată a chiriei și a utilităților, situație în care devenea aplicabilă clauza expres prevăzută de părți în temeiul căreia proprietarul putea solicita rezilierea contractului de închiriere în condițiile notificării locatarului cu 30 zile înainte de eliberarea terenului, pentru orice alte obligații contractuale/extracontractuale nerespectate de chiriaș, clauza respectivă nefiind aplicabilă.
Potrivit acestor argumente și contrar celor susținute de pârât, în cauză nu se poate vorbi de o denunțare unilaterală a contractului, în condițiile în care art. 1816 alin. 1 C.civ. prevede posibilitatea denunțării contractului de locațiune prin notificare de către oricare dintre părți, dacă locațiunea a fost făcută fără determinarea duratei, or, în speță, contractul a fost încheiat pe o perioadă delimitată.
Susținerile reclamantei în sensul că această clauză de reziliere ar fi fost înscrisă ulterior de către pârât sunt nefondate, întrucât nu există niciun mijloc de probă din care să rezulte acest lucru.
Astfel, instanța urmează să constate că nu sunt îndeplinite condițiile contractuale ale rezilierii contractului și, în consecință, să constate existența în patrimoniul reclamantei a dreptului de folosință asupra terenului în suprafață de 82 mp situat în București, ., nr. 5, sector 4, drept decurgând din contractul de închiriere încheiat cu pârâtul la data de 20.02.2013 și înregistrat sub nr._/26.02.2013 la Administrația Financiară sector 1 București.
De asemenea, constatând că reclamanta este împiedicată în exercitarea dreptului de folosință a terenului, potrivit scopului pentru care a fost închiriat( punct de lucru pentru activitatea de recuperare a materialelor reciclabile), astfel rezultă din înscrisul depus la fila 95 și din răspunsurile pârâtului la interogatoriu(întrebările nr. 4 și 17), în temeiul art. 1786 C.civ., va obliga pârâtul să respecte contractul de locațiune încheiat cu reclamanta S.C.D. ..L. la data de 20.02.2013, respectiv să asigure folosința liniștită și utilă asupra terenului în suprafață de 82 mp situat în București, ., nr. 5, sector 4.
În ceea ce privește cererea reclamantei de constatare a întinderii dreptului său de folosință asupra terenului până la data de 19.02.2017 și respectiv, de obligare a pârâtului la respectarea acestui drept până la acceași dată, instanța apreciază că acestea sunt aspecte care țin de evoluția ulterioară a contractului și de comportamentul părților, urmând a fi respinsă în consecință.
Referitor la petitul 3 al acțiunii, instanța constată că solicitarea formulată de reclamantă se regăsește în motivele de fapt ale acțiunii și a fost avută în vedere în considerentele care au dus la pronunțarea soluției cu privire la primele două capete de cerere, împrejurare care face inutilă pronunțarea distinctă asupra acesteia.
În consecință, instanța va admite în parte cererea, va constata existența în patrimoniul reclamantei a dreptului de folosință asupra terenului în suprafață de 82 mp situat în București, ., nr. 5, sector 4, drept decurgând din contractul de închiriere încheiat cu pârâtul la data de 20.02.2013 și înregistrat sub nr._/26.02.2013 la Administrația Financiară sector 1 București și va obliga pârâtul să respecte contractul de locațiune încheiat cu reclamanta S.C.D. ..L. la data de 20.02.2013, respectiv să asigure folosința liniștită și utilă asupra terenului anterior menționat.
Față de acestea și având în vedere că motivele invocate de pârât în susținerea excepției lipsei calității procesuale active și excepției lipsei de interes sunt comune cu cele susținute pe fondul cauzei și se întemeiază, în esență, pe încetarea contractului de închiriere, apărări care au fost analizate anterior, istanța va respinge excepțiile respective, ca neîntemeiate, constatând că reclamanta justifică atât calitatea procesuală activă cât și interesul în promovarea prezentei acțiuni ca urmare a contractului încheiat cu pârâtul.
Văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.453 alin.1 C.proc.civ., instanța va obliga pe pârât la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, ca neîntemeiate.
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. D. ..L., J_, CUI_, cu sediul în ., ., județul Ilfovîn contradictoriu cu pârâtul C. C., CNP_, cu domiciliul în București, sector 1, .. 43, ..
Constată existența în patrimoniul reclamantei a dreptului de folosință asupra terenului în suprafață de 82 mp situat în București, ., nr. 5, sector 4, drept decurgând din contractul de închiriere încheiat cu pârâtul la data de 20.02.2013 și înregistrat sub nr._/26.02.2013 la Administrația Financiară sector 1 București.
Obligă pârâtul să respecte contractul de locațiune încheiat cu reclamanta . SRL la data de 20.02.2013, respectiv să asigure folosința liniștită și utilă asupra terenului în suprafață de 82mp situat în București, ., nr. 5, sector 4.
Obligă pârâtul la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 08.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. - M. P. V. H.
Red. CMP/VH/4ex./2015
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 4393/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4342/2015. Judecătoria... → |
|---|
