Pretenţii. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 11083/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 16.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte - M. C.
Grefier - veronica burcin
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta P. C. M. PRIN MANDATAR N. E. în contradictoriu cu pârâtul P. Ș., având ca obiect pretenții.
La apelul făcut în ședință publică a răspuns reclamanta, prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar (f. 20), lipsind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța, față de referatul întocmit cu ocazia verificărilor asupra caietului grefierului de ședință din data de 13.05.2015 și apreciind că proba cu interogatoriul pârâtului este utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 258 C.pr.civ., încuviințează această probă pentru reclamantă
Reclamanta, prin apărător, depune la dosar interogatoriul formulat în scris pentru pârât și, față de neprezentarea acestuia la termenul de azi, solicită aplicarea art. 358 C.pr.civ., în sensul ca neparticiparea pârâtului să fie considerată ca o mărturisire deplină cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de instanță din oficiu la termenul din data de 13.05.2015 și a cărei respingere o solicită față de Decizia Î.C.C.J. în interesul legii pronunțată cu privire la acest aspect și momentul când a început să curgă prescripția, respectiv data de 20.12.2011, termenul de plată stipulat.
Instanța ia act că pârâtul, deși citat cu mențiunea de a se prezenta personal la termenul de azi pentru administrarea probei cu interogatoriu, acesta nu a înțeles să se prezinte și reține cauza în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune invocată din oficiu la termenul din data de 13.05.2015, excepția la soluționarea căreia urmează a ține seama de dispozițiile art. 358 C.pr.civ.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr._ la data de 22.12.2014 (cerere depusă prin poștă la data de 19.12.2014), reclamanta P. C. M. PRIN MANDATAR N. E. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul P. Ș. la plata sumei de_ lei, echivalent a 12.000 euro la cursul stabilit de BNR, reprezentand suma plătită pârâtului cu titlu de împrumut scadent la data de 20.12.2011, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat, în esență, că între numitul A. O. și pârât a intervenit în data de 20.12.2010 un contract de împrumut materializat printr-un înscris semnat, datat și ștampilat de ambele părți, înregistrat de avocat conform art.3 alin.1 lit.c din Legea nr.51/1995.
Prin contract, paratul a fost împrumutat cu suma de 12.000 euro, scadentă la data încheierii contractului, iar scadența împrumutului a fost data de 30.06.2011. Ulterior, împrumutătorul a cesionat creanța către reclamantă și i s-a comunicat că înțelegerea contractuală cu împrumutatul a fost în sensul prelungirii termenului de restituire la data de 20.12.2011. A transmis notificare debitorului, însă acesta nu a achitat împrumutul.
Consideră aplicabile dispozițiile art.1176 Cod civil, art.1173 Cod civil, art.969 Cod civil, art.1169 Cod civil.
Reclamanta a depus, în copie, contractul de împrumut-f.5-6, contrct de cesiune de creanțe-f.6-7, procură-f.9-10.
Cererea a fost timbrată cu suma de 2177,8 lei-f.19.
Paratul nu a depus întîmpinare și nu s-a prezentat în instanță.
La termenul de judecată din data de 13.05.2015, instanța a invocat, din oficiu, excepția prescripției dreptului la acțiune, iar la termenul de judecată din data de 16.09.2015, instanța a rămas în pronunțate pe această excepție.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.c., „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Astfel, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune, pe care o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.201 din Legea nr.71/2011 prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege”, conform art. 3 alin. 1 „termenul prescripției este de 3 ani”, iar potrivit art. 7 alin. 1 „prescripția începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune sau dreptul de a cere executarea silită”.
În speță, instanța reține că prin contractul de împrumut încheiat între numitul A. O. și parat s-a stipulat ca suma împrumutată prin acest contract să fie restituită până la data de 30.06.2011, sau într-un termen mai scurt. Prin urmare, termenul de prescripție de 3 ani a început să curgă de la data de 30.06.2011, când împrumutul a devenit scadent și s-a împlinit la data de 30.06.2014.
Or, în prezenta cauză, reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată la data de 19.12.2014 (data poștei), deci după expirarea termenului de prescripție de 3 ani. De asemenea, instanța constată că reclamanta nu a invocat existența vreunei cauze de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției (prevăzute de art. 13, art. 14 și art. 16 din Decretul nr. 167/1958).
În ceea ce privește susținerile reclamantei că înțelegerea dintre numitul A. O. și parat a fost în sensul prelungirii termenului de restituire până la data de 20.12.2011, instanța le apreciază neîntemeiate. Astfel, în ceea ce privește administrarea probei cu interogatoriu, instanța apreciază neprezentarea paratului la interogatoriu ca pe un început de dovadă, proba care trebuie completate cu alte dovezi, care nu există la dosarul cauzei.
Instanța apreciază că față de faptul că a fost încheiat un contract în formă scrisă, părțile inițiale contractante apelând chiar la un avocat pentru atestarea datei contractului, orice prelungire a acestuia ar fi trebuit încheiată tot în formă scrisă.
Susținerile reclamantei cu privire la relațiile de prietenie între numitul A. O. și parat cât și între reclamantă și parat nu pot fi reținute doar prin administrarea probei cu interogatoriu, cat timp acestea putea fi demonstrate și prin alte probe. Pe de altă parte, așa cum s-a precizat, relația de prietenie nu a împiedicat părțile inițiale să încheie contractul în formă scrisă, astfel încat invocarea prieteniei ca imposibilitate morală la încheierea unui act adițional în formă scrisă nu poate fi reținută.
În consecință, având în vedere toate considerentele expuse, instanța va admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind prescrisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta P. C. M. (CNP_) PRIN MANDATAR N. E., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul C.. Av. „R. și Asociații”, situat în București, .. 16, ., ., sector 3, în contradictoriu cu pârâtul P. Ș. (CNP_), cu domiciliul în București, ., sector 4, ca prescrisă.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria sector 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16.09.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. C. V. B.
Red./Tehnored. Jud. M.C./4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria... → |
|---|
