Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 151/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 151/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 12-01-2015 în dosarul nr. 151/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 151
Ședința publică din data de 12.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A.-M. M.-L.
GREFIER: G. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul P. M. A., pe pârâta . SA și pe intervenienta P. E., având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul prin avocat G. M. cu împuternicire la fila 19 din dosar, lipsind pârâta și intervenienta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, verificându-și din oficiu competența conform dispozițiilor art. 131 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. j) C. proc. civ. și art. 115 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probelor.
Avocatul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Se opune la proba cu expertiză solicitată de pârâtă, deoarece nu s-au formulat obiecțiuni la cererea de despăgubire în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia.
Instanța, considerând-o utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 coroborat cu art. 255 C. proc. civ., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către părți. Instanța respinge solicitarea pârâtei de administrare a probei cu expertiză, aceasta nefiind utilă în prezenta cauză.
Instanța acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocatul reclamantului solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate, inclusiv la plata penalităților de întârziere, calculate de la data expirării termenului de 10 zile de la data depunerii cererii de despăgubire. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța cu privire la onorariul de avocat.
Instanța rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 21.07.2014, sub numărul_, reclamantul P. M. A. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. A. R. Astra S.A, cu citarea intervenientului forțat P. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 14.561,23 lei, reprezentând: 3.072,47 lei daune materiale neachitate de către pârâtă, 11.488,76 lei penalități de 0,2% pe zi, calculate de la 11.08.2013 (dată la care expiră termenul de 10 zile de la depunerea cererii de despăgubire), introducerea cererii de chemare în judecată, acestea urmând a se calcula și în continuare, până la achitarea integrală a sumelor datorate.
În motivare, reclamantul a arătat că în data de 09.08.2012, intervenienta forțată P. E., conducând autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, a produs, din culpa sa, un accident de circulație, în care a fost avariată motocicleta marca Honda cu nr. de înmatriculare_, circumstanțele producerii acestuia fiind consemnate în procesul-verbal nr._/09.08.2012. Reclamantul a învederat că proprietarul autovehiculului deținea asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube cauzate terților prin accidente de autovehicule, respectiv polița RCA, asigurătorul RCA răspunzând pentru pagubele cauzate de asigurații săi. De asemenea, s-a precizat că a fost deschis dosar de daune având ca obiect cererea de despăgubiri pentru avariile produse motocicletei reclamantului. Ulterior, a fost întocmit un deviz estimativ de către ., conform sistemului Audatex, și s-a stabilit valoarea reparațiilor la suma de 18.848,47 lei.
A mai menționat reclamantul că în data de 30.07.2013 a solicitat pârâtei să-i achite suma de 59.449,17 lei, compusă din 18.848,47 lei contravaloarea reparațiilor motocicletei, 186 lei deviz reparație, 311,7 lei diferența dintre salariu și indemnizația de concediu medical, 103 lei chitanțe IML și 40.000 lei daune morale. Cu toate acestea, pârâta a achitat în data de 19.03.2014, la aproximativ 8 luni de la depunerea cererii de despăgubire, suma de 5.840 lei. Ulterior, în data de 14.07.2014, pârâta a mai făcut o plată parțială, în cuantum de 10.129 lei. De fiecare dată, pârâta nu a justificat de ce nu a achitat în totalitate daunele materiale.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1349 și urm. C.civ., Legea nr. 136/1995, Ordinul CSA nr. 14/2011.
În dovedirea susținerilor sale, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 833,06 lei.
Pârâta Societatea A. – R. Astra SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că în dosarul de daună deschis de către societatea sa, s-a stabilit că valoarea maximă de despăgubire ce putea fi acordată pentru avarierea autoturismului este de 15.969,00 lei, sumă ce a fost achitată, respectând în acest sens dispozițiile legale care stabilesc o valoare maximă de despăgubire în cuantum de 20.756,77 lei.
Referitor la capătul de cerere privind penalitățile de 0,2% pe fiecare zi de întârziere, a solicitat admiterea în parte, arătând că penalitățile se aplică la suma datorată de societate cu titlu de despăgubire, indicată anterior. S-a mai solicitat totodată respingerea cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
În drept, pârâta și-a întemeiat întâmpinarea pe art. 205 și urm. C.proc.civ., Legea nr. 136/1995 și Ordinul C.S.A nr. 14/2011.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a subliniat, în principal, că pârâta, deși susține că valoarea maximă de despăgubire este de 15.969 lei, nu i-a trimis reclamantului acest calcul, cu toate că avea această obligație în termen de 10 zile, astfel cum stabilește art. 36 alin. (6) din Ordinul CSA nr. 14/2011.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile aflate la dosar: proces-verbal încheiat de organele de poliție (f. 6), poliță RCA (f. 7), deviz estimativ reparații (f. 8-9), factură contravaloare deviz (f. 10), cerere despăgubiri (f. 11), extrase de cont (f. 12-13).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 09.08.2012, s-a produs un accident de circulație, în care intervenienta forțată P. E., conducând autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, a avariat, din culpa sa, vehiculul cu numărul de înmatriculare_, proprietatea reclamantului, aspecte ce reies din susținerile concordante ale părților și din procesul-verbal nr._/09.08.2012 (f. 6).
În ceea ce privește raporturile juridice existente între pârâtă și persoana responsabilă de producerea accidentului, instanță constată că, potrivit poliței RCA ./02/X1/SP nr._ (f. 7), pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ s-a încheiat între numita P. E., în calitate de asigurat, și pârâta S.C. A. R. Astra S.A., asigurare de răspundere civilă auto, valabilă de la 17.01.2012 până la 16.01.2013.
Potrivit art. 49 din Legea nr. 136/1995 ”Asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund, în baza legii, față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil.” Aceeași normă juridică se regăsește și în cuprinsul art. 2223 alin. 1 C.civ.
De asemenea, în cauză devine incident și art. 2226, conform căruia asigurătorul plătește despăgubirea direct terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat.
În consecință, instanță reține că răspunderea asigurătorului RCA este o răspundere contractuală grevată pe răspunderea civilă delictuală a asiguratului. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: a) existența unui prejudiciu; b) existența unei fapte ilicite; c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; d) existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.
În cauză de față, prejudiciul constă în avariile produse autoturismului reclamantului. În dosarul de daune nr. BB1012DA027138, a fost întocmit un deviz estimativ, stabilindu-se valoarea reparațiilor la suma de 18.848,47 lei, (f. 8-9), la care se adaugă contravaloarea devizului de reparație de 186 lei (f. 10). Se observă că prejudiciul este cert și nu a fost reparat încă în totalitate, în natură sau prin echivalent, de asigurător sau de către persoana vinovată de producerea accidentului. Din extrasele de cont (f. 12, 13) rezultă că pârâta a efectuat plăți parțiale, și anume la data de 19.03.2014 a achitat suma de 5.840 lei, iar la data de 14.07.2014, suma de 10.129 lei.
Fapta ilicită constă în aceea că intervenienta forțată P. E. a încălcat dispozițiile art. 59 alin. (2) din OUG nr. 195/2002, care stabilesc că în intersecții, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligați să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează și care circulă din partea dreaptă, împrejurare consemnată în cuprinsul procesului-verbal de la fila 6. Existența raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu rezultă din succesiunea acțiunilor persoanelor implicate.
Pentru ca răspunderea civilă a celui care a cauzat prejudiciul să fie angajată nu este de ajuns să fi existat o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudiciul produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei. Având în vedere că pârâta a efectuat plăți parțiale din valoarea prejudiciului, aceasta a recunoscut tacit vinovăția asiguratului. În plus, prin întâmpinare, pârâta recunoaște existența obligației sale de a repara prejudiciul cauzat de către intervenienta forțată.
În concluzie, se constată că sunt întrunite cerințele răspunderii civile delictuale, astfel încât pârâtei îi incumbă obligația de a acoperi prejudiciul cauzat de asiguratul său, prejudiciu ce a fost cuantificat în urma devizului estimativ la suma de 19.035,47 lei (18.848,47 lei + valoarea devizului).
Referitor la susținerea pârâtei conform căreia valoarea maximă ce poate fi acordată pentru avarierea autoturismului implicat în accident este de 15.969 lei, instanță observă că, conform art. 36 alin. (6) din Ordinul CSA nr. 14/2011, pârâta avea obligația ca, în termen de 10 zile de la depunerea cererii de despăgubire, să achite suma solicitată sau să notifice motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parțial, pretențiile persoanei prejudiciate. Deși reclamantul a formulat cerere de despăgubire în data de 30.07.2013, pârâta nu a înțeles să conteste cuantumul despăgubirilor solicitate, efectuând totodată și plăti parțiale. Din contră, în fața instanței a invocat pentru prima dată limita maximă a despăgubirilor ce pot fi acordate, însă nici de această dată nu a prezentat modul de calcul prin care s-a ajuns la această sumă și nici criteriile care au stat la baza sistemului de calcul. Nerespectând termenul de 10 zile instituit de art. 36 alin. (6) din Ordinul CSA nr. 14/2011, pârâta este la acest moment decăzută din dreptul de a mai formula obiecțiuni la suma solicitată de reclamant, trebuind să o achite.
Față de cele expuse, instanță constată că în urma plăților parțiale a mai rămas un rest neachitat de 3065,47 lei cu titlu de daune materiale. În consecință, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 3065,47 lei, reprezentând despăgubiri.
În ceea ce privește cererea accesorie privind acordarea de penalități de întârziere, instanța va da eficiență art. 36 alin. (2) din Ordinul CSA nr. 14/2011 și art. 37 din același act, care stabilesc, în esență, că se aplică o penalizare de 0,2%, calculată pentru fiecare zi de
întârziere, dacă în termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii.
Astfel cum reiese din actele depuse la dosar, în data de 30.07.2013 reclamantul a solicitat pârâtei, pe calea unei cereri de despăgubire, să-i achite suma de_,47 lei. Instanța reține că termenul de 3 luni în care pârâta putea să comunice respingerea cererii de despăgubire s-a împlinit în data de 31.10.2013. Această dată este considerată momentul scadenței până la care pârâta putea să plătească debitul, fără a se percepe penalități de întârziere.
Potrivit art. 1535 alin. (1) C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul cuvenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest context, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantului: 1. penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate prin raportare la suma de_,47 lei, de la data de 31.10.2013 până la data de 18.03.2014; 2. penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate prin raportare la suma de_,47 lei, de la data de 19.03.2014 până la data de 13.07.2014; 3. penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate prin raportare la suma de 3065,47 lei, de la data de 14.07.2014 până la achitarea acestei sume.
Reținând culpa procesuală a pârâtei, instanța, în conformitate cu art. 453 C. pr. civ., urmează să o oblige pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 5233,06 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru în valoare de 833,06 lei (f. 17 și 20) și onorariu avocațial în valoare de 4.400 lei, conform chitanței existente la dosar (f. 50).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul P. M. A., CNP_ cu domiciliul ales la Cabinet individual de avocatură G. M. cu sediul în .. 53, sector 2, București, în contradictoriu cu pârâta Societatea A. – R. Astra SA, cu sediul în .. 3, ., sector 3, București, J_, CUI_, și cu intervenienta P. E., CNP_, cu domiciliul în ., sector 5, București.
Obligă pe pârâtă să achite reclamantului suma de 3065,47 lei cu titlu de despăgubiri, la care se adaugă: 1. penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate prin raportare la suma de_,47 lei, de la data de 31.10.2013 până la data de 18.03.2014; 2. penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate prin raportare la suma de_,47 lei, de la data de 19.03.2014 până la data de 13.07.2014; 3. penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate prin raportare la suma de 3065,47 lei, de la data de 14.07.2014 până la achitarea acestei sume.
Respinge restul pretențiilor reclamantului, ca neîntemeiate.
Obligă pe pârâtă să achite reclamantului suma de 5233,06 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel care se depune la Judecătoria sector 5 București în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2015.
Președinte, Grefier,
A.-M. M.-LucaGabriela D.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 156/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria... → |
|---|
