Pretenţii. Sentința nr. 120/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 120/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 120/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
Secția a II-a civilă
Sentința civilă nr. 120
Ședința publică de la 8 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – D. A.
GREFIER – C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. V. A. și pe pârâta M. S. M., având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta prin apărător, delegație la dosar lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței ca la dosarul cauzei pârâta a depus note de ședință.
Apărătorul reclamantei arata instanței că a luat cunoștință de dosar si cererea pârâtei care a solicitat acordarea cuvântului pe excepția invocată.
Instanța acorda cuvântul asupra excepției necompetentei teritoriale invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Reclamanta prin apărător solicita respingerea excepției necompetentei teritoriale, arătând ca este vorba despre competenta relativă, in cauza fiind incidente disp.art.113 Ncpc pct. 9, Judecătoria Sectorului 5 București fiind cea competentă.
Instanța rămâne in pronunțare asupra excepției necompetentei teritoriale invocata de pârâtă prin întâmpinare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.05.2014 sub nr._, reclamantul C. V. A. (C.N.P. -_), cu domiciliul în București, .. 41, ., și cu domiciliul procesual ales în București, Calea 13 Septembrie nr. 90, The Grand Offices, ..13, sectorul 5, în contradictoriu cu pârâta M. S. M. (C.N.P. -_), cu domiciliul în localitatea Mioveni, .. P 11, ., . rezoluțiunea promisiunii de vânzare – cumpărare, reprezentată prin chitanța de mână redactată chiar de pârâtă, repunerea părților în situația anterioară și obligarea pârâtei la plata sumei de 2.500 euro (în echivalent lei la data plății), precum și la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată la întreaga sumă, de la data solicitării de restituire a acesteia, până la achitarea integrală a acesteia; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, arată în esență că, la data de 37.08.2013, a înmânat pârâtei suma de 2.500 euro, reprezentând un avans din prețul total la care urma să achiziționeze garsoniera situată în București, .-5, .. C, ., sectorul 5, în care reclamantul locuia încă din anul 2010 fără a avea un contract de închiriere încheiat, în condițiile în care, în realitate, tatăl pârâtei era cel care deținea dreptul de proprietate asupra acestei garsoniere, pârâta fiind doar cea care-l folosea de la tatăl ei.
In drept, invocă art.1552 Cod civil, precum și art. 1345 și următoarele Cod civil.
In susținere, solicită administrarea probelor cu înscrisuri, cu martori și interogatoriu.
In baza art.411 Cod procedură civilă, solicită judecarea cauzei in lipsă.
La data de 24.06.2014, reclamantul a formulat o cerere precizatoare, prin care arată că, pe fondul unei situații financiare extrem de dificile prin care pârâta trecea, fiind nevoită astfel să vândă garsoniera menționată, reclamantul a fost cel care a încercat să îi ofere ajutorul prin cumpărarea acestei garsoniere, înțelegându-se cu pârâta în sensul de a întreprinde demersurile necesare obținerii unui împrumut bancar pentru cumpărarea garsonierei și, în situația în care l-ar fi obținut, suma de 2.500 euro înmânată avea să reprezinte un avans, iar în caz contrar, aceeași sumă avea să reprezinte un împrumut, pe care pârâta s-a obligat verbal, în mod ferm, la restituire. Prin urmare, reclamantul a modificat temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, invocând astfel dispozițiile art. 2158 și următoarele Cod civil, referitoare la împrumutul de consumație și, în subsidiar, pe cele ale referitoare la îmbogățirea fără justă cauză.
În funcție de această modificare, reclamantul a realizat timbrajul aferent, depunând la dosar achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 655 lei (f. 12)
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție, necompetența teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București, indicând-o în acest sens pe cea de la domiciliul acesteia, respectiv Judecătoria Pitești, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată. Totodată, pârâta a formulat și o cerere reconvențională, prin care a solicitat obligarea reclamantului la plata sumei de 7.500 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a garsonierei menționate, pentru perioada iulie 2013 – aprilie 2014.
Cererea reconvențională a fost timbrată cu suma de 480 lei (f. 48).
Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale active a pârâtei reclamante, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia.
La termenul de judecata de astăzi, 8.01.2015, instanța a pus în discuția părților legal citate excepția necompetentei teritoriale, invocată de pârâtă.
Analizând materialul probator, prin prisma acestei excepții, instanța reține următoarele:
În baza dispozițiilor art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare), instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată de pârâtă.
Potrivit dispozițiilor art. 129 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică sau privată, cea de ordine publică circumscriindu-se cazurilor încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești, ale încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad, precum și ale încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, în toate celelalte cazuri necompetența fiind de ordine privată. Totodată, prin art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost prevăzută în mod expres obligativitatea judecătorului de a verifica și de a stabili la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, iar prin art. 130 Cod procedură civilă a fost limitată posibilitatea judecătorului de a invoca din oficiu necompetența, cea de ordine privată fiindu-i exclusă în totalitate, pârâtul fiind singurul căruia i-a fost prevăzută o astfel de vocație prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
În cauză, competența de judecată este de ordine privată, pârâta fiind aceea care a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 130 alin. 3 Cod procedură civilă, invocând excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București în termenul impus, respectiv prin întâmpinare.
În conformitate cu dispozițiile art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, soluționarea cererii este de competența instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul pârâtei - în speță localitatea Mioveni, județul Argeș (Judecătoria Pitești).
Instanța constată că, în cauză, nu există niciun motiv care să atragă incidența dispozițiilor art. 113 Cod procedură civilă referitoare la competența teritorială alternativă. Dispozițiile art. 113 alin. 1 pct. 9 Cod procedură civilă („instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă”), invocate de reclamant în susținerea competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, nu sunt aplicabile, întrucât, prin cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată la data de 14.06.2014, reclamantul nu a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2.500 euro în temeiul răspunderii civile delictuale, care să atragă incidența dispozițiilor de competență menționate, ci și-a întemeiat pretențiile, în principal, pe dispozițiile art. 2158 și următoarele Cod civil, referitoare la împrumutul de consumație și, în subsidiar, pe dispozițiile art. 1345 și următoarele Cod civil, referitoare la îmbogățirea fără justă cauză.
În aceste condiții, instanța apreciază că pârâta este aceea care are alegerea instanței care urmează a soluționa prezenta cerere, situație față de care, în baza art. 107 alin. 1 Cod procedură civilă, va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București invocată de pârâtă și, în baza art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă, va dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.
Văzând și dispozițiile art. 132 alin. 3 Cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 5 București, invocată de pârâtă.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C. V. A. (C.N.P. -_), cu domiciliul în București, .. 41, .. 2, ., și cu domiciliul procesual ales în București, Calea 13 Septembrie nr. 90, The Grand Offices, ..13, sectorul 5, în contradictoriu cu pârâta M. S. M. (C.N.P. -_), cu domiciliul în localitatea Mioveni, .. P 11, ., ., în favoarea Judecătoriei Pitești.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 109/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 117/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
