Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 4924/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4924/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 4924/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4924
Ședința publică din data de 23 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. S.
GREFIER: R. L. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarea P. A. și pe intimații Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București și Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosar, prin serviciul registratură, a răspunsului la întâmpinare și a actelor de executare, după care:
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă, instanța constată competența generală, materială și teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 București de a soluționa cauza, prin raportare la art. 713 alin. 1 și art. 650 alin. 1 Cod procedură civilă, în forma în vigoare la data începerii executării silite.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C., pe capătul de cerere având ca obiect contestație la executare.
Constatând că, potrivit art. 644 Cod procedură civilă, părți în procedura executării silite sunt doar creditorul și debitorul și că executorul judecătoresc, deși participant la procedura executării, conform art. 643 alin. 1 Cod procedură civilă, nu este parte în raportul execuțional instanța reține că acesta nu poate avea calitate procesuală pasivă în cadrul unei contestații la executare. Pe cale de consecință, admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C., invocată din oficiu, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect contestația la executare, urmând ca acesta să rămână în cauză numai pe capătul de cerere, având ca obiect daune morale.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează în cauză, la solicitarea ambelor contestatoarei și a intimatei, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că acestea sunt admisibile și sunt de natură să conducă la soluționarea cauzei.
În temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța declară încheiată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând supra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.03.2015, sub nr._, contestatoarea P. A. a formulat, în contradictoriu cu intimații Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București și Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C., contestație la executare împotriva executării silite derulate de Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C. în dosarul de executare nr._/2014, solicitând anularea actelor de executare și obligarea executorului judecătoresc la plata sumei de 2.000 euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudicii morale.
În motivare, contestatoarea a arătat că procesul-verbal . nr._ este prescris cu privire la dreptul de a fi pus în executare, întrucât acest proces-verbal nu a fost comunicat niciodată. Astfel, în conformitate cu art. 174 și 175 Cod procedură civilă, acest document este lovit de nulitate. De asemenea, înștiințarea de plată a contravenției este lovită de nulitate, pe de o parte întrucât excede procesului-verbal de contravenție, suma pretinsă în această înștiințare nefiind conținută în procesul-verbal, iar, pe de altă parte, întrucât această înștiințare nu a fost comunicată niciodată.
Contestatoarea a mai arătat că încheierea din 21.11.2014 de încuviințare a executării silite, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, în dosarul nr._/303/2014, încheierea din 26.02.2015 dată de B. T. B. C., în dosarul de executare nr._/2014, privind cheltuielile de executare și somația din 26.02.2014 dată de B. T. B. C. în același dosar de executare sunt lovite de nulitate întrucât au la bază acte nule.
Contestatoarea a mai învederat că această executare silită i-a produs un prejudiciu moral, solicitând obligarea intimatului B. T. B. C. la plata unor daune morale în cuantum de 2000 euro.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 711 și următoarele Cod procedură civilă.
În dovedirea susținerilor sale, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, atașând cererii de chemare în judecată, conform art. 150 Cod procedură civilă, actele de executare contestate.
Contestația a fost legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru de 156 lei, conform chitanțelor de la filele 9-10 din dosar.
La data de 28.04.2015, contestatoarea a depus la dosar o cerere modificatoare, prin care a arătat că formulează contestație la executare și împotriva înștiințării privind măsura popririi din data de 16.04.2015, încheierii din data de 16.04.2015 și dispoziției executorului judecătoresc din 16.04.2015.
La data de 11.05.2015, intimata C. SA - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București a depus la dosar întâmpinare, în temeiul art. 205 Cod procedură civilă, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică, cu consecința menținerii tuturor actelor și formelor de executare și continuarea executării silite. De asemenea, a solicitat respingerea petitului privind acordarea de daune morale ca nefondat.
În motivare, intimata a arătat că emiterea și comunicarea procesul-verbal de contravenție prin care contestatoarea a fost sancționată au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001.
A solicitat să fie avute în vedere dispozițiile art. 273 alin.2 Cod procedură civilă, neputându-se susține că procedura de comunicare procesului verbal a fost viciată.
Obligarea contestatoarei la plata tarifului de despăgubire este o consecință a răspunderii civile delictuale subiective a contravenientului, ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite, respectiv utilizarea rețelei de drumuri fără plata tarifului corespunzător, care a avut ca rezultat un prejudiciu ce i-a fost cauzat.
A mai arătat că instanța de executare, în mod legal și temeinic, a constatat faptul că procesul verbal constituie titlu executoriu. Dacă aceasta ar fi constatat că titlul nu poate fi pus în executare nu ar fi încuviințat executarea silită.
În ceea ce privește petitul privind acordarea de daune morale, intimata a solicitat respingerea acestuia ca nefondat, întrucât cel lezat și prejudiciat este chiar creditorul și nicidecum debitoarea care a refuzat în mod nejustificat să-și îndeplinească obligațiile legale.
În drept, a invocat art. 205-208 Cod procedură civilă.
Deși procedura scrisă prevăzută de art. 201 Cod procedură civilă a fost legal efectuată față de intimatul Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C., acesta nu a formulat întâmpinare.
La data de 08.06.2015, contestatoarea a depus la dosar o cerere prin care a invocat, în mod suplimentar, faptul că procesul verbal contravențional a fost semnat de către un martor care nu are carte de identitate și nici domiciliu. Aceasta a solicitat respingerea apărărilor din întâmpinare, ca neîntemeiate.
La termenul de astăzi, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C. cu privire la capătul de cerere având ca obiect contestație la executare, pe care a admis-o, pentru motivele consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost atașate la dosar, conform art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă, copii certificate ale dosarului de executare contestat.
Analizând materialul probator administrat in cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/11.01.2012, emis de către C. SA, contestatoarea P. A. a fost sancționată contravențional cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 1 și 2 din OG nr. 15/2002. Totodată, în sarcina acesteia s-a reținut obligația de a achita și un tarif de despăgubire, conform art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002, de 28 euro, în contul DRDP București.
Conform procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare atașat la fila 53 din dosar, procesul verbal contravențional i-a fost comunicat contestatoarei prin afișare, la data de 08.02.2011.
La data de 17.10.2014, intimata - creditoare C. SA - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri din București a depus la Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C. o cerere de executare silită a contestatoarei debitoare P. A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal prezentat mai sus, pentru suma de 28 euro, reprezentând tariful de despăgubire.
Prin încheierea din data de 17.10.2014, executorul judecătoresc a dispus, conform art. 664 Cod procedură civilă, înregistrarea cererii intimatei și deschiderea dosarului de executare cu nr._/2014.
Ulterior, prin Încheierea Judecătoriei Sector 5 București din data de 21.11.2014, pronunțată în dosarul nr._/303/2014, a fost încuviințată executarea silită a procesului verbal indicat anterior, cu privire la care s-a reținut calitatea de titlu executoriu, conform dispozițiilor art. 665 Cod procedură civilă.
La data de 26.02.2015, executorul judecătoresc a emis în cauză o încheiere, conform art. 669 Cod procedură civilă, prin care a stabilit cheltuielile de executare la suma de 270,87 lei.
La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis o somație, prin care i-a pus în vedere contestatoarei, conform art. 666 – 667 Cod procedură civilă, să achite debitul principal de 28 euro și cheltuielile de executare de 270,87 lei, în termen de o zi. Aceasta i-a fost comunicată contestatoarei, alături de titlul executoriu, de încheierea de încuviințare a executării silite și de procesul verbal privind cheltuielile de executare la data de 28.02.2015, conform dovezii de comunicare de la fila 59 din dosar.
În drept, instanța reține că dispozițiile legale care guvernează prezenta procedură a executării silite și care au fost invocate anterior, sunt cele ale Codului de procedură civilă în forma în vigoare la momentul formulării cererii de executare, înainte de modificările aduse prin Legea nr. 138/2014, conform dispozițiilor tranzitorii prevăzute de art. 25 alin. 1 Cod procedură civilă.
Conform art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Art. 712 alin. 2 Cod procedură civilă prevede că în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă lega nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În temeiul acestor texte de lege, instanța reține că, în cauză, contestatoarea poate contesta procedura de executare silită derulată împotriva sa, fără să poată invoca însă apărări de fond cu privire la titlul executoriu. Aceasta deoarece titlul executoriu este reprezentat de un proces verbal contravențional, cu privire la care OG nr. 2/2001 reglementează o cale procesuală specifică de atac, respectiv plângerea contravențională, în sensul art. 712 alin. 2 teza finală Cod procedură civilă, față de care contestarea procesului verbal și în cadrul contestației la executare devine inadmisibilă. Prin urmare, instanța reține că sunt inadmisibile în cadrul prezentei proceduri și, ca atare, nu vor fi analizate, argumentele contestatoarei privind nevalabilitatea semnăturii martorului asistent din cuprinsul procesului verbal.
În ceea ce privește actele de executare contestate, art. 632 Cod procedură civilă prevede că Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. În materia procesului verbal contravențional, sunt incidente dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001, potrivit cu care Procesul verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. În ceea ce privește executarea unei obligații de plată a unui tarif de despăgubire, art. 42 din același act normativ prevede că În scopul executării despăgubirii stabilite pe bază de tarif, actele prevăzute la art. 39 alin. 2 se comunică și părții vătămate, care va proceda potrivit dispozițiilor legale referitoare la executarea silită a creanțelor.
Din dispozițiile art. 37 din OG nr. 2/2001 rezultă că, pentru a putea reprezenta un titlu executoriu, procesul verbal trebuie să poată fi atacat cu plângere contravențională, iar, pentru a putea fi atacat, acesta trebuie comunicat contravenientului, potrivit art. 31 alin. 1 și art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001, care prevede că procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Constatând, așadar, că procedura comunicării procesului verbal contravențional reprezintă o problemă care poate afecta chiar natura de titlu executoriu a acestuia, instanța reține că aceasta trebuie analizată în procedura contestației la executare. Prin urmare, în paragrafele următoare, instanța va analiza legalitatea procedurii de comunicare a procesului verbal.
Cu privire la legalitatea procedurii de comunicare a procesului verbal, instanța reține că, potrivit art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001, deoarece procesul verbal contravențional a fost întocmit în lipsa contravenientei, acesta trebuia să îi fie comunicat în termen de cel mult o lună de la data încheierii.
Conform art. 27 din OG nr. 2/2001, comunicarea procesului verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Ordinea procedurilor de comunicare a procesului verbal contravențional stabilită de acest text de lege trebuie respectată de către organul constatator, modalitatea de comunicare prin afișare fiind subsidiară celei de comunicare prin poștă, cu aviz de primire, și trebuind utilizată doar în cazurile în care comunicarea prin poștă eșuează. O astfel de interpretare a textului de lege se impune, în virtutea necesității respectării cerințelor art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, materia contravențională fiind asimilată, în jurisprudența Curții Europene, materiei penale (cauza A. contra României), în cadrul căreia contravenientului trebuie să i se dea posibilitatea să cunoască efectiv actul încheiat, precum și data comunicării acestuia, pentru a-și putea formula apărările și a formula o plângere contravențională.
Această concluzie a fost reținută și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia pronunțată pe calea recursului în interesul legii nr. 10/2013, în care a dispus că Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire.
Decizia Înaltei Curți nu poate fi considerată obligatorie pentru procedura de comunicare a procesului verbal ce a fost efectuată în cauză, în virtutea principiului neretroactivității stipulat de art. 15 alin. 2 din Constituția României, fiind ulterioară acesteia. Cu toate acestea, instanța va reține argumentele de interpretare a textului de lege analizat oferite de Înalta Curte, acestea fiind pe deplin aplicabile, încă de la momentul emiterii OG nr. 2/2001.
Ca atare, instanța reține că procedura de comunicare a procesului verbal contravențional nu va putea fi considerată legal îndeplinită decât dacă a fost efectuată în ordinea impusă de art. 27 din OG nr. 2/2001.
În cauză, procesul verbal i-a fost comunicat contestatoarei doar prin afișare, conform procesului verbal de comunicare depus la dosar, fără a fi dovedită de către intimată și încercarea eșuată de a se efectua comunicarea acestuia prin poștă, cu aviz de primire. Raportat la argumentele arătate anterior, într-o astfel de ipoteză, procedura de comunicare a procesului verbal este considerată nelegal îndeplinită.
Nefiind comunicat în mod legal, conform art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul verbal contravențional nu constituie titlu executoriu, astfel că, prin raportare la art. 632 alin.1 Cod procedură civilă, procedura de executare silită derulată în temeiul acestuia este lovită de nulitate.
În ceea ce privește capătul de cerere ce are ca obiect plata sumei de 2.000 euro, cu titlu de despăgubiri morale, de către intimatul Biroul Executorului Judecătoresc T. B. C., instanța observă că, în lipsa unor dispoziții legale speciale incidente și a unor raporturi juridice contractuale dintre executorul judecătoresc și contestatoare, acesta nu ar putea răspunde față de contestatoare decât în temeiul răspunderii civile delictuale, reglementate de art. 1357 Cod civil, potrivit cu care Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, astfel cum rezultă din textul de lege citat anterior, respectiv existența unei fapte ilicite, săvârșirea ei cu vinovăție, existența unui prejudiciu patrimonial și a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, trebuie dovedite de către contestatoare, conform art. 249 Cod procedură civilă.
Instanța constată că, în cauză, contestatoarea nu a dovedit existența vreunei fapte ilicite a intimatului, care să-i cauzeze un prejudiciu de ordin moral, care ar putea fi reparat prin intermediul art. 1357 Cod civil. Punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii reprezintă una dintre atribuțiile unui executor judecătoresc, conform art. 7 lit. a din Legea nr. 188/2000, iar exercitarea acesteia cu bună-credință nu poate reprezenta o faptă ilicită, nici dacă, prin intermediul unei contestații la executare, se constată nulitatea actelor de executare.
Răspunderea civilă delictuală a executorului judecătoresc ar putea fi antrenată numai în situația în care s-ar dovedi exercitarea cu rea-credință a atribuțiilor sale, respectiv întocmirea unor acte de executare vădit nelegale cu intenția de a produce prejudicii persoanei executate silit, ceea ce nu s-a dovedit în speță. În lipsa unei dovezi contrare, buna credință se prezumă, motiv pentru care instanța reține că nu sunt întrunite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale pentru admiterea capătului de cerere ce are ca obiect plata sumei de 2.000 euro, cu titlu de despăgubiri morale.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 719 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va admite contestația la executare formulată de către contestatoarea P. A., în contradictoriu cu intimata C. - Direcția Regionala de Drumuri și Poduri București și va anula executarea silită derulată de Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. în dosarul de executare nr._/2014.
Totodată, va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere având ca obiect daune morale, formulat împotriva intimatului Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O..
În urma admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată din oficiu, contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. va fi respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitatea procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea P. A., cu domiciliul în București, Calea 13 Septembrie nr. 126, ., ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează actele de executare efectuate în dosarul nr._/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc T. B. O..
Respinge capătul de cerere având ca obiect daune morale, formulat împotriva intimatului BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC T. B. O., cu sediul în București, .. N. nr. 14, ., sector 5, ca neîntemeiat.
Respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu intimatul Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitatea procesuală pasivă.
Executorie.
Cu apel care se depune la Judecătoria Sector 5 București în termen de 10 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. S. R. L. A.
Red. Jud. I.S. / 22.07.2015/ 5 ex.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 1196/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4917/2015. Judecătoria... → |
|---|
