Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2 C.p.c. / art.903 NCPC. Sentința nr. 3751/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI

Sentința nr. 3751/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 3751/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3751

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 19.05.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: F. F.

GREFIER: V. S.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul M. V. și pe intimații A. Națională a Vămilor, R. F. N. și Agenția Națională de Administrare Fiscală, având ca obiecte: aplicare amendă civilă, acordare de penalități și autorizarea executării obligației de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul M. V. personal și asistat de apărător și pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin consilier juridic, lipsă fiind intimații A. Națională a Vămilor și R. F. N..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care consilierul juridic al pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală, depunând la dosar delegație, precizează că A. Națională a Vămilor este o simplă direcție, fără personalitate juridică, în subordonarea instituției pe care o reprezintă.

Instanța invocă, din oficiu, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București.

Reclamantul, prin apărător, apreciază că Judecătoria Sectorului 5 București este competentă să soluționeze cauza de față.

Pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin apărător, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției invocate din oficiu.

Instanța reține cauza pentru soluționarea excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 07.05.2014, sub nr._, reclamantul M. V. i-a chemat în judecată pe pârâții A. Națională a Vămilor (actual denumită Direcția Generală a Vămilor) și vicepreședintele A.N.A.F. R.-F. N. care conduce Direcția Generala a Vămilor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

1. aplicarea conducătorului Direcției Generale a Vămilor (fosta A.N.V.), vicepreședintele ANAF R.-F. N., a unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi de întârziere, de la 12.11.2012 până la data reintegrării sale efective;

2. obligarea debitoarei Direcția Generală a Vămilor (fosta A.N.V.) de a plăti în favoarea sa o penalitate de 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, de la 12.11.2012 și până la data reintegrării sale efective;

3. autorizarea sa de a continua executarea silită conform legii, cu sprijinul organelor de poliție, jandarmerie sau altor agenți ai forței publice, prin B. M. A. și pe cheltuiala debitoarei Direcția Generală a Vămilor (fosta A. Națională a Vămilor).

În motivare, s-a arătat că, la data de 05.02.2014, reclamantul a depus la B. A. M. cererea nr.44/2014 de punere în executare silită a titlului executoriu - sentința civilă nr.3492/17.05.2011 a Curții de Apel București.

Prin încheierea din 05.02.2014, B. A. M. a admis cererea, a deschis dosarul de executare silită nr.44/2014 și a cerut încuviințarea executării silite Judecătoriei sectorului 5 - Secția a II-a civilă.

Prin încheierea din 21.02.2014 din dosarul nr._, instanța a admis cererea, a încuviințat executarea silită și a autorizat trecerea la executarea silită a obligațiilor cuprinse în titlul executoriu: obligația de „a face” și obligația de „a da”, încuviințare completată și întărită si cu ordonanța președințială.

Prin somația din 17.03.2014, B. A. M. a pus în vedere debitoarei ANV/D. să-și îndeplinească de bunăvoie, „obligația de a face”, respectiv „de a-l reintegra pe creditor în funcția deținută anterior”. Prin procesul-verbal din 03.04.2014, executorul judecătoresc a constatat ca debitoarea Direcția Generală a Vămilor (fosta A. Națională a Vămilor) nu și-a îndeplinit, de bunăvoie, „obligația de a face”.

În drept, au fost invocate disp. art.24, art.25, art.28 din Legea nr.554/2004 si art.887, art.903, art.905 din C..

În susținerea cererii, s-au depus, în fotocopii: acte din dosarul de executare nr.44/2014 B. A. M., încheierea din camera de consiliu din data de 21.02.2014, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5, în dosarul nr._ .

Prin cererea înregistrată la instanță la data de 26.06.2014, Agenția Națională de Administrare Fiscală a precizat că, potrivit dispozițiilor art.1 din O.U.G. nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Agenția Națională de Administrare Fiscală s-a reorganizat ca urmare a fuziunii prin absorbție și preluarea activității Autorității Naționale a Vămilor.

La data de 01.08.2013 a intrat în vigoare H.G. nr.520/24.07.2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, dată de la care s-a abrogat H.G. nr.110/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art.11 alin.(3) din O.U.G. nr.74/2013 pentru litigiile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată, Agenția și direcțiile generale regionale ale finanțelor publice se subrogă în toate drepturile și obligațiile Autorității Naționale a Vămilor și ale direcțiilor generale ale finanțelor publice, după caz, și dobândesc calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a H.G. nr.520/24,07,2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Având în vedere aceste dispoziții, s-a solicitat să se ia act că, începând cu data de 01.08.2013, calitatea de pârât în care A. Națională a Vămilor a fost citată în cauza este preluată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice, reprezentarea fiind asigurată de către Direcția Generală Juridică din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Prin întâmpinarea înregistrată la instanță la data de 28.08.2014, Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) a solicitat respingerea acțiunii.

În motivare, s-a solicitat a se constata că există autoritate de lucru judecat privind primul capăt de cerere și, prin urmare, să se respingă ca fiind nefondată.

În susținerea acestor afirmații, pârâta a arătat că reclamantul a mai solicitat amendarea vicepreședintelui A.N.A.F. care conducea A. Națională a Vămilor pentru nepunerea în executare a sentinței civile nr.3.492/17.05.2011 pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr._ . modificată prin decizia nr.4.094/12.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Acțiunea reclamantului M. V. a făcut obiectul dosarului nr.8._, ce s-a aflat pe rolul Curții de Apel București.

Prin sentința civilă nr. nr.69/10.01.2013 Curtea de Apel București a respins acțiunea ca fiind neîntemeiată, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.3.539/21.03.2013, prin care I.C.C.J. a respins recursul reclamantului M. V. ca fiind nefondat.

Pentru aceste motive, s-a solicitat a se constata existența autorității de lucru judecat în ceea ce privește primul capăt de cerere.

Cu privire la capătul de cerere privind obligarea debitoarei D.G.V. (fosta A.N.V.) la plata unei penalități pentru creditor de 1.000 lei stabilită pe zi de întârziere de la data de 12.11.2012 până la data reintegrării efective a acestuia, s-a solicitat respingerea acestuia ca fiind inadmisibil, întrucât reclamantul nu are niciun temei legal sau o hotărâre judecătorească în baza căreia să solicite aceste penalități.

Totodată, s-a precizat că există decizia civilă nr.3.539/21.03.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.8._ prin care s-a constatat faptul că sentința civilă nr.3.492/17.05.2011, pronunțată de către Curtea de Apel București, în dosarul nr.3._, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.4.094/12.10.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost pusă în executare. Prin urmare, s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere ca fiind inadmisibil.

Referitor la cerere de autorizare a reclamantului de a continua executarea silită prin B.E.J. M. A. și pe cheltuiala Direcției Generale a Vămilor, s-a precizat că această instituție, din cadrul ANAF, nu poate avea calitatea de debitor a reclamantului M. V., având în vedere următoarele considerente:

Invocându-se disp. art. 5 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările si completările ulterioare, art. 10 alin.(1) si (5) din O.U.G. nr.74/2013 privind unele masuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, art. 13 alin.(1) din H.G. nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, s-a învederat că în mod cu totul eronat, executorul solicită Direcției Generale a Vămilor din cadrul A.N.A.F. efectuarea plății sumei de 5.307,03 lei, în condițiile în care din actele normative menționate rezultă că de la data de 01.08.2013 - data de la care A. Națională a Vămilor nu mai există a fost preluata de A.N.A.F., iar activitatea direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale a fost preluată de direcțiile generale regionale a finanțelor publice.

S-a mai precizat totodată că întrucât reclamantul a deținut o funcție publică în cadrul D.R.A.O.V. București, după data de 01.08.2013. o eventuala obligație de reintegrare a acestuia revine structurii care a preluat activitatea D.R.A.O.V. București, respectiv Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București, instituție publică cu personalitate juridică căreia îi revine prin urmare și obligația de a plăti eventuale drepturi salariale stabilite de instanțele de judecată.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a precizat că titlul executoriu invocat în cuprinsul somației, respectiv sentința civila nr.3.492/17.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._, modificată prin decizia nr.4094/12.10.2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost pus în executare.

De asemenea, s-a mai arătat că reclamantul se află în două situații juridice distincte, și anume: situația sancțiunii disciplinare și situația juridică a acestuia după reorganizarea Autorității Naționale a Vămilor. Or, reclamantul, cu bună știință, în acțiunile formulate nu a făcut nicio referire la eliberarea sa din funcția publica, urmare a reorganizării autorității vamale începând cu data de 08.08.2010 și nici la faptul că hotărârile judecătorești a căror executare se solicită au fost puse în executare încă din 08.06.2011, tocmai pentru a se acredita idea unei neexecutări a acestora.

Chiar hotărârea judecătorească pronunțată în recurs, având ca obiect destituirea din funcția publică, a rămas irevocabilă la data de 12.10.2012, începând cu data de 08.08.2011, situația juridica a reclamantului s-a modificat, ca urmare a eliberării din funcția publică. Ordinul de eliberare din funcția publică emis ca urmare a reorganizării Autorității Naționale a Vămilor este menținut la acest moment de către instanța de judecată ca fiind temeinic și legal.

S-a mai arătat că, în perioada 08.06._11 hotărârile judecătorești la care se face referire au fost executate, reclamantul reluându-și activitatea pe funcția deținută, drepturile salariale fiindu-i achitate la data de 20.03.2013 după obținerea avizului de legalitate și după deschiderea de credite bugetare de către Ministerul Finanțelor Publice (inițial documentația depusă de acesta la A. Națională a Vămilor nu a fost completă).

S-a mai subliniat încă o dată că prin sentința civilă nr. 3.492/17.05.2011 pronunțată Curtea de Apel București în dosarul nr.3._ s-a dispus admiterea în parte a acțiunii, instanța dispunând plata salariilor indexate, majorate și recalculate, începând cu data de 15.10.2009 și până la data de 08.06.2010.

Prin O.P. nr.330/20.03.2013 i-a fost plătită reclamantului suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată și prin O.P. nr.286/07.03.2013 i-a fost plătită suma de 17.626 lei reprezentând drepturi salariale pentru perioada 15.10._10.

Prin decizia civila nr.4.094/12.10.2012 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost admise recursurile formulate atât de către A. Națională a Vămilor cât și de M. V., a fost modificată în parte sentința atacată și a fost obligată A. Națională a Vămilor să îl reintegreze pe acesta în funcția deținută anterior. Prin aceeași decizie a fost respinsă cererea de acordare a daunelor morale și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Ulterior, prin cererea formulate la data de 03.02.2014 reclamantul M. V. a solicitat Curții de Apel București îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința civilă nr.3492/17.05.2011, în sensul menționării "Obligă pârâta la plata salariilor indexate, majorate și recalculate începând cu data de 15.10.2009 și până la data reintegrării efective în funcția deținută anterior”.

Prin încheierea pronunțată la data de 11.02.2014 în dosarul nr._ Curtea de Apel București a dispus respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale ca fiind nefondată.

Astfel, s-a solicitat a se observa că obligația de plată a salariilor indexate, majorate și recalculate, începând cu data de 15.10.2009 și până la data de 08.06.2010 a fost adusă la îndeplinire.

Anularea ordinului de destituire din funcția publica, rămasă irevocabilă prin decizia instanței de recurs nu poate produce efecte juridice și asupra executării Ordinului nr.7.349/02.08.2011 de eliberare din funcție. Cele două ordine fiind acte administrative diferite, modul de soluționare de către instanță a cererilor referitoare la acestea nu influențează reciproc executarea ordinelor.

Totodată, s-a subliniat faptul că Ordinul nr.7.349/02.08.2011 nu este un nou act administrativ cu același conținut ca și cel al Ordinului nr.2.639/12.10.2009 anulat de către instanța de judecată.

Așadar reintegrarea în funcția publică ar putea fi realizată doar în cazul unei hotărâri a instanței care să dispună acest lucru, în mod definitiv și irevocabil în dosarul ce are ca obiect anularea Ordinului nr.7.349/02.08.2011 privind eliberarea din funcția publică a domnului M. V. emis de vicepreședintele A.N.A.F. care conduce A.N.V.

În concluzie, s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În temeiul art. 223 alin. 3 C., s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților.

În ședința publică de astăzi, 19.05.2015, instanța a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București.

Analizând cu precădere excepția necompetenței sale materiale, în conformitate cu disp. art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța reține următoarele:

În speță, reclamantul își întemeiază pretențiile pe titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 3492/17.05.2011 a Curții de Apel București, modificată prin decizia nr. 4094/12._ a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ambele pronunțate în dosarul nr._ .

Instanța mai reține că titlul executoriu invocat de reclamant a fost pronunțat de o instanță de contencios administrativ.

Potrivit art. 24 alin. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, „la cererea creditorului, în termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) și care nu au fost respectate, instanța de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 905 din Codul de procedură civilă”.

În ceea ce privește capătul 3 al cererii introductive, instanța reține că, potrivit art. 650 alin. 2 Codul de procedură civilă, în redactarea existentă anterior republicării din 10.04.2015, competența de soluționare a oricărui incident apărut în cursul executării silite aparține instanței de executare.

De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 2 alin. 1 lit. ț din Legea nr. 554/2004, în materia contenciosului administrativ, instanță de executare este instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.

Față de considerentele ce preced, instanța, văzând și disp. art. 132 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va admite excepția analizată și va declina competența de soluționare a contestației privind întinderea și lămurirea titlului executoriu, în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 5 București.

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul M. V., domiciliat în București, . nr. 2, ., ., și pe intimații A. Națională a Vămilor, cu sediul în București, .. 13, sector 1, R. F. N., citat la D., în Ploiești, ., ., jud. Prahova, și Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu sediul în București, ., sector 5, în favoarea Curții de Apel București.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.05.2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ

..5, sector 4

DOSAR NR._

Către

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr. 3751/19.05.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul cu nr. mai sus menționat, ce are ca obiecte: aplicare amendă civilă, acordare de penalități și autorizarea executării obligației de a face și privește pe reclamantul M. V. și pe intimații A. Națională a Vămilor, R. F. N. și Agenția Națională de Administrare Fiscală, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, sens în care vă înaintăm dosarul nr._, având ……. file și dosarul nr._ /a1, având 13 file.

PREȘEDINTE, GREFIER,

F. F. V. S.

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ

..5, sector 4

DOSAR NR._

Către

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr. 3751/19.05.2015, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul cu nr. mai sus menționat, ce are ca obiecte: aplicare amendă civilă, acordare de penalități și autorizarea executării obligației de a face și privește pe reclamantul M. V. și pe intimații A. Națională a Vămilor, R. F. N. și Agenția Națională de Administrare Fiscală, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, sens în care vă înaintăm dosarul nr._, având ……. file și dosarul nr._ /a1, având 13 file.

PREȘEDINTE, GREFIER,

F. F. V. S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Autorizarea executării obligaţiei de a face. Art. 580 ind.2 C.p.c. / art.903 NCPC. Sentința nr. 3751/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI