Contestaţie la executare. Sentința nr. 5339/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5339/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 09-07-2015 în dosarul nr. 5339/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5339
Ședința publică din data de 09 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. S.
GREFIER: G. D.
Pe rol judecarea cauzei privind pe contestatoarea . SRL și pe intimata C. SA, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței atașarea în copie conformă cu originalul a dosarului de executare nr.5432/B/2014 al B. S. I. C., după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Instanța, verificându-și din oficiu competența, conform dispozițiilor art. 131 C. proc. civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, Judecătoria sectorului 5 fiind judecătoria în a cărei circumscripție își are sediul contestatoarea.
Constată că partea contestatoare a depus în copie dovada achitării taxei de timbru și dovada calității de reprezentant.
Cu privire la excepția inadmisibilității contestației la executare invocată de intimată, prin întâmpinare, având în vedere argumentele aduse în susținerea acestei excepții, urmează să recalifice această excepție ca fiind o apărare de fond, susținerile intimatei privind inadmisibilitatea urmând a fi avute în vedere la momentul deliberării asupra fondului cauzei. De asemenea, având în vedere data comunicării somației însoțite de încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, față de prevederile art.714 alin. 2 Cod. proc. civilă, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea 138/2014, instanța invocă, din oficiu, excepția tardivității formulării contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 5432/B/2014 al B. S. I. C..
Instanța, considerând-o utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 258 coroborat cu art. 255 C. proc. civ., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de către contestatoare și intimată.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra excepției tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, invocată din oficiu, și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, în data de 09.04.2015, contestatoarea . a formulat, în contradictoriu cu intimata C. SA, contestație împotriva executării silite demarate în dosarul nr. 5432/B/2014 al B. S. I. C..
În motivarea contestației la executare, contestatoarea a arătat că la data de 16.08.2011 s-a constat că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a circulat fără a deține rovinietă valabilă pe DN 4, Km 18+300 m din Popești Leordeni, Județul Ilfov, fiind sancționată prin proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012
De asemenea, a arătat că a achitat în termen legal jumătate din minimul amenzii, la data de 29.02.2012.
În ceea ce privește obligația de plată a tarifului de despăgubire, contestatoarea a arătat că această obligație a fost abrogată prin Legea 144/2012, act normativ ce reprezintă o lege contravențională mai favorabilă, astfel încât aceasta este incidentă în cauză, în temeiul art. 15 alin. 2 din Constituția României. Cu referire la Decizia 6/16.02.2015 a ICCJ pronunțată în recurs în interesul legii, s-a susținut că procesul verbal . nr._/31.01.2012 este nul absolut.
În drept, contestatoarea a invocat dispozițiile legale menționate în cuprinsul contestației la executare.
În dovedire, contestatoarea a depus, în fotocopii, următoarele înscrisuri: somație, încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare nr.5432/B/2014/03.03.2015, proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012, încheiere de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria sector 5 București în dosarul nr._/302/2014, extras de conturi din 29.02.2012.
Prin întâmpinarea depusă la data de 25.05.2015, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA a invocat excepția inadmisibilității cererii contestatorului în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlul executoriu. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor de executare emise de către S. I. C.. În motivare, intimata a arătat că în urma efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul că în data de 01.08.2011, ora 13:05, pe DN 4 km 18+300, localitatea Popești Leordeni, județul Ilfov, vehiculul cu nr. de înmatriculare_ aparținând ., a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinietă valabilă.
Intimata a învederat că emiterea și comunicarea procesului-verbal de contravenție s-au realizat în termenul imperativ prevăzut de lege, cu respectarea art. 13 și 14 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare, intimata a apreciat că acestea se încadrează în limitele legale admise de OMJ nr. 2561/2012, fiind stabilite cu respectarea art. 669 C. proc. civ. și Legii nr. 188/2000.
În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 205-208 C. proc. civ.
Intimata a atașat întâmpinării, în dovedirea apărărilor sale, în copie, următoarele înscrisuri: proces-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.01.2012, dovada comunicării procesului-verbal contestat.
La solicitarea instanței au fost atașate la dosar, în copii conforme cu originalul, actele din dosarul nr. 5432/B/2014 al B. S. I. C..
La data de 08.06.2015, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Împotriva contestatoarei s-a început executarea silită în dosarul 5432/B/2014 al B. S. I. C. în cadrul căruia a fost emisă somația din 12.03.2015 prin care i s-a pus în vedere părții contestatoare să achite suma de 128 reprezentând c/val tarif de despăgubire și de 407,87 lei cu titlu de cheltuieli de executare (f. 40).
Executarea silită contestată se realizează în temeiul titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/31.01.2012 (f.33), a cărui încuviințare de executare silită a fost dată de Judecătoria Sectorului 5 București prin încheierea din 24.10.2014 pronunțată în dosarul nr._/302/2014 (f.37).
În continuare, instanța va analiza cu prioritate în temeiul art. 248 alin. 1 C.pr.cv excepția tardivității formulării contestației împotriva încheierii de stabilirea a cheltuielilor de executare, excepție invocată din oficiu.
Preliminar, se reține că, potrivit prevederilor art. 670 alin. 4 C.pr.cv., cheltuielile de executare se stabilesc de executorul judecătoresc prin încheiere, valoarea acestora putând fi supusă cenzurii instanței pe cale contestației la executare.
În ceea ce privește termenul de formulare a contestației împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, se reține că executării silite demarate prin cererea de executare silită înregistrată la organul de executare la data de 08.10.2014 (f. 32) îi este aplicabil art. 714 alin. 2 C.pr.cv. în forma anterioară modificărilor aduse acestui text legal prin Legea 138/2014. În acest sens se au în vedere dispozițiile art. 24 din C.pr.cv., conform cărora dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . și ale art. 623 alin. 2 C.pr.cv potrivit cărora executarea silită începe odată cu sesizarea organului de executare.
În forma în vigoare la data începerii executării silite analizate art. 714 alin. 2 C.pr.cv. avea următorul conținut „contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.”
În cauză, contestația împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită comunicate contestatoarei la data de 25.03.2015 a fost depusă la poștă la 08.04.2015 (f.11 verso), dată care, față de prevederile art. 183 alin. 1 C.pr.cv., urmează a fi considerată data formulării contestației la executare.
În condițiile în care ultima zi a termenului de 5 zile prevăzut de art. 714 alin. 2 C.pr.cv. era data de 31.03.2015, iar contestația a fost introdusă abia la data de 08.04.2015, excepția tardivității formulării contestației împotriva încheierii din data de 03.03.2015 de stabilirea a cheltuielilor de executare apare ca întemeiată, urmând a fi admisă și, în consecință, respinsă ca tardiv formulată contestația la executare îndreptată împotriva acestei încheieri.
Cu privire la fondul contestației la executare, potrivit art. 712 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Conform art. 713 alin. 2 C.pr.civ., în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Având în vedere că art. 31 din O.G. 2/2001 prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției, respectiv plângerea contravențională, instanța reține că pe calea prezentei contestații la executare contestatorul nu poate invoca motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul exectoriu.
De aceea, pe calea contestației la executare nu poate fi analizată critica contestatoarei întemeiată pe Decizia ICCJ nr. 6/2015 pronunțată în recurs în interesul legii, decizie publicată în Monitorul Oficial în data de 25.03.2015. În acest sens, se are în vedere că semnarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției de către agentul constatator reprezintă o condiție de legalitate a procesului verbal prevăzută de art. 17 din O.G. 2/2001, însă verificarea îndeplinirii acestei condiții este, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001, de competența instanței învestite cu soluționarea plângerii contravenționale. Cum procesul verbal în temeiul căruia s-a declanșat executarea silită analizată nu a fost atacat pe calea plângerii contravenționale, acesta a devenit titlu executoriu, conform art. 37 din O.G. 2/2001.
În ceea ce privește abrogarea dispozițiilor care reglementau obligația de plată a tariful de despăgubire, se reține că în conformitate cu art. II din Legea nr. 144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează. per a contrario, reține instanța, tarifele de despăgubire necontestate prin intermediul plângerii contravenționale nu se anulează. Se mai are în vedere și că prin Decizia nr. 385/2013 Curtea Constituțională a constatat ca fiind constituționale dispozițiile art. II din legea menționată.
Totodată, prin Decizia nr. 57/2012, soluționând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, Curtea Constituțională a arătat că stabilirea tarifului de despăgubire este întemeiată pe dreptul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România de a beneficia de repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită săvârșită de utilizator si ca posibilitatea cumulării răspunderii contravenționale cu răspunderea civilă delictuală și, subsecvent, impunerea achitării concomitente a unei amenzi contravenționale și a unui tarif de despăgubire se justifică prin diferența esențială dintre fundamentele fiecărui tip de răspundere.
Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională a constatat că tariful de despăgubire nu reprezintă o sancțiune complementara, ci este rezultatul răspunderii delictuale, ca urmare săvârșirii unei fapte ilicite, aceea de a circula pe drumurile publice fără a deține rovinieta valabila.
În consecință, reținând că tariful de despăgubire nu reprezintă o sancțiunea contravențională, pentru a-i fi aplicabile dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, respectiv art. 12 din O.G. 2/2001 și că partea contestatoare nu a atacat in procedura speciala a plângerii contravenționale prevăzute de OG nr. 2/2001 procesul verbal de sancționare contravențională, motivele pe care se întemeiază prezenta contestație la executare apar ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția tardivității formulării contestației la executare împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 5432/B/2014 al B. S. I. C., excepție invocată din oficiu.
Respinge ca tardivă contestației la executare formulată de contestatoarea . SRL, J40,3915/2010, CUI_, cu sediul social în București, ..19, sector 5, în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, CUI_, J_, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, împotriva încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 5432/B/2014 al B. S. I. C..
Respinge în rest contestați la executare, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Cererea de apel se va depune la Judecătoria sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. S. G. D.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5330/2015. Judecătoria... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
