Contestaţie la executare. Sentința nr. 1179/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1179/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 1179/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1179
Ședința publică din data de 11.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. D. S.
GREFIER: O. M. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova și pe intimatul J. G., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Deliberând asupra probei cu înscrisuri, solicitate de către contestator, instanța apreciază că este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei și, având în vedere dispozițiile art. 258 C., o încuviințează.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, din data de 11.08.2014, contestatorul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova l-a chemat în judecată pe intimatul J. G., formulând contestație la executare împotriva încheierii și somației din data de 18.07.2014, emise în dosarul de executare nr. 72/2014 de către B. R. N..
În susținere, contestatorul a arătat, în esență, că la data de 22.07.2014 a fost comunicată Ministerului Finanțelor Publice încheierea și somația emise în dosarul de executare nr. 72/2014 de către B. R. N. și încheierea din data de 06.06.2014 a Judecătoriei Sectorului 5 București, pronunțată în dosarul nr._/302/2014.
Contestatorul a precizat că s-au nesocotit prevederile art. 117 lit. f) din OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Civilă, care reprezintă prevederi legale ce reglementează posibilitatea restituirii la cerere a sumelor stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare, către persoanele cărora li se cuvin aceste sume, în condițiile legii. În aceste condiții, printr-o simplă cerere adresată instituției și nu executorului judecătoresc, aceste sume pot fi restituite fără a fi nevoi să se plătească cheltuieli de executare. Bugetul general consolidat nu poate fi încercat cu aceste cheltuieli inutile de executare, atâta timp cât restituirea sumelor se face la cererea creditorului, potrivit prevederilor legale invocate.
La data de 17.07.2014, cu adresa nr._ s-a adresat creditorului, solicitându-i în mod expres depunerea documentației necesare în vederea executării de bună-voie a sentinței civile nr._/11.11.2013.
Creditorul nu a răspuns solicitării, culpa acestuia rezultând cu prisosință din faptul că așa cum rezultă din actele de executare, acesta și-a schimbat domiciliul în județul Dâmbovița.
Totodată, s-a arătat că executorul judecătoresc nu a avut în vedere dispozițiile prevăzute de OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată și în mod nelegal a stabilit ca în termen de 1 zi de la primirea somației să se facă plata debitului și tot în mod nelegal a stabilit și cheltuieli de executare silită.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711-716 și art. 718 Cod procedură civilă, OG nr. 22/2002.
În susținere, au fost anexate cererii de chemare in judecată înscrisuri, în copie.
Deși legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat la judecată.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, la solicitarea contestatorului.
La solicitarea instanței, a fost comunicată copia dosarului de executare nr. 72/2014 aflat pe rolul B. R. N..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._/11.12.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosar nr._, irevocabilă prin respingerea recursului, contestatorul a fost obligat să plătească intimatului suma de 75.400 lei, reprezentând prețului de piață pentru imobilul situat în Ploiești, .. 39, județul Prahova, precum și 1.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Ca urmare a cererii creditorului-intimat de punere în executare a titlului executoriu menționat anterior, împotriva debitorului-contestator Ministerul Finanțelor Publice, depusă la B. R. N. la data de 30.05.2014, prin încheierea emisă în aceeași zi de către executorul judecătoresc, s-a format dosarul de executare nr. 72/2014.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 06.06.2014, pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București în dosar nr._/302/2014, îndreptată prin încheierea din data de 10.07.2014, s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu sus-menționat.
Potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Instanța înlătură apărarea contestatorului potrivit cu care intimatul era obligat să formuleze o cerere de executare benevolă a creanței cuprinse în titlul executoriu, conform art. 117 lit. f) din Codul de procedură fiscală, deoarece acest text legal nu este incident în ceea ce privește creanța cuprinsă în titlul executoriu.
Potrivit art. 1 alin. 1 din codul de procedură fiscală, a cărui denumire marginală este „Sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală”, codul de procedură fiscală reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal. Iar alineatul 2 arată că se aplică și pentru administrarea drepturilor vamale, precum și pentru administrarea creanțelor provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel. Așadar, creanța pe care creditorul intimat o are împotriva debitorului contestator nu este de natură fiscală și nu i se aplică reglementarea legală cuprinsă în Codul de procedură fiscală.
Analizând actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 72/2014, în ceea ce privește incidența dispozițiilor OG nr. 22/2002, instanța arată că contestatoarea, ca organ al statului, nu poate invoca în favoarea sa, pentru a justifica neexecutarea unei hotărâri judecătorești, prevederile art. 2 și 3 din OG nr. 22/2002, potrivit cărora dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, termenul curgând de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului. În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.
Astfel, în somația din data de 18.07.2014 se arată că termenul de plată este de o zi, sau, în cazul lipsei fondurilor, în cel mult șase luni de la primirea, lăsarea sau afișarea ordonanței, respectând OG nr. 22/2002. Cum contestatorul nu a făcut dovada ca nu are fondurile necesare acoperirii creanței, în mod legal a continuat executarea executorul judecătoresc.
Cât privește critica legată de dorința de a achita de bunăvoie creanța creditorului intimat, instanța arată că adresa nr. J/_ este din data de 17.07.2014 și a fost comunicată creditorului la data de 29.07.2014, deci ulterior începerii executării silite, astfel că nu se poate vorbi de o executarea benevolă. Iar referitor la lipsa unui cont bancar indicat în care să se facă plata, instanța observă că în actele de executare silite comunicate debitorului contestator s-a indicat un cont bancar în care să se facă plata.
În considerarea acestora, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de debitorul-contestator, împotriva executării silite efectuate în dosarul nr. 72/2014.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării silite, instanța reține că, potrivit art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. Cum contestația la executare a fost soluționată, capătul cerere privind suspendarea executării silite apare ca rămas fără obiect, motiv pentru care va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova, cu sediul în Ploiești, .. 22, județ Prahova, în contradictoriu cu intimatul J. G., cu domiciliul în ., .. 542, județ Dâmbovița.
Respinge ca rămas fără obiect capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 5 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. D. S. O. M. P.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1182/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Uzucapiune. Sentința nr. 1219/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
