Legea 10/2001. Sentința nr. 3201/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3201/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 3201/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3201
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 28.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: F. F.
GREFIER: V. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul S. A. și pe pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect pretenții întemeiate pe Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul S. A. prin apărător, lipsă fiind pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul reclamantului depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamantul, prin apărător, solicită instanței admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu precizarea că valoarea pretențiilor este cea indicată de expertul Zoran T.. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._, reclamantul S. A. i-a chemat în judecată pe pârâții S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, M. București prin Primarul General și ., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța:
-să fie obligați pârâții în solidar la plata unor despăgubiri bănești în cuantum de 70.000 euro la data efectuării plății pentru imobilul proprietatea sa situat în București, ., corp B, ., dobândit în baza Legii nr. 112/1995;
-să fie obligați pârâții la plata de daune morale în cuantum de 50.000 lei, pentru încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a arătat că la data de 23.12.1988 a cumpărat imobilul situat în București, ., corp B, ., din care a fost evacuat la data de 29.06.2011.
A precizat reclamantul că în urma soluției pronunțate în dosarul nr._/4/2007, soluționat definitiv prin decizia civilă nr.642/2010 a C., a fost nevoit să lase imobilul în proprietatea numitei I. M. E..
A arătat reclamantul că, în urma unei erori judiciare grave (instanța pronunțând o hotărâre pentru imobilul corp C, el fiind proprietarul corpului B), dreptul său de proprietate a fost grav lezat, el fiind evacuat din casă, rămânând fără bunurile care se aflau în imobil. A precizat reclamantul că în dimineața zilei de 29.07.2011 la domiciliul său s-a prezentat executorul judecătoresc B. D., însoțit de 16 jandarmi, solicitându-i-se să părăsească imobilul. A menționat reclamantul că a adus la cunoștință executorului judecătoresc faptul că nu locuiește în corpul C, așa cum se menționează în titlul executoriu, ci în corpul B, moment în care executorul judecătoresc care aflase de la reprezentantul numitei I. M. E. că el suferă de epilepsie, a sunat la salvare solicitând să fie transportat de urgență la spital spre bine său. A precizat reclamantul că, în urma solicitării executorului judecătoresc, el și mama sa, care îl îngrijește, au fost suiți cu forța în mașina de salvare, executorul judecătoresc promițându-i ă vor vorbi când se va întoarce de la spital. A arătat reclamantul că, în realitate, a fost înșelat de executorul judecătoresc, întrucât în momentul în care s-a întors de la spital a găsit 2 lacăte pe ușa apartamentului și sigiliile B. B. D.. A menționat reclamantul că executorul judecătoresc a intrat în casă în lipsa sa, iar din casă i-au dispărut sume de bani.
Reclamantul a învederat instanței că a promovat acțiunea deoarece vânzătorul este obligat să răspundă pentru evicțiunea cumpărătorului. A precizat totodată reclamantul că din culpa pârâților i-a fost încălcat injust și ireparabil dreptul de proprietate garantat de Constituția României, iar prejudiciul material suferit trebuie suportat de către pârâți.
În drept, reclamantul a invocat disp. Lg. nr.1/2009 și Lg. nr.10/2001.
Reclamantul a anexat cererii de chemare în judecată fotocopii de pe următoarele înscrisuri: decizia civilă nr.953A/2009, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă; somația emisă de B. B. D. în dosarul nr.411/2011 și procesul verbal din data de 29.06.2011 întocmit în cadrul aceluiași dosar; contractul de vânzare cumpărare nr.2416/1998; acte medicale; cupoane de pensie.
În ședința publică din data de 14.05.2012 pârâții S. Român Prin Ministerul Finanțelor Publice, M. București Prin Primar General au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Prin sentința civilă nr.1051/2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.07.2012, sub același număr.
Instanța a încuviințat reclamantului probele cu înscrisuri, expertiza tehnică în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare (raportul de expertiză întocmit de expertul T. Zoran fiind depus la filele 63-78 ale dosarului) și testimonială cu un martor (Khawaja O., cele declarate de aceasta sub prestare de jurământ religios fiind consemnate în scris și atașate la dosar).
La dosar a mai fost depusă, în copie, decizia civilă nr.642/2010, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/4/2007.
Prin sentința civilă nr. 5758/18.06.2013, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect plata contravalorii apartamentului 1 bis situat în București, ., corp B, sector 4, și pe cale de consecință a respins acest capăt de cerere ca fiind introdus împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins capătul de cerere, având ca obiect plata unor daune morale ca neîntemeiat și a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 841A/17.06.2004, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, s-a admis apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 5758/18.03.2013, s-a desființat în parte sentința atacată și s-a trimis cauza spre rejudecarea capătului 1 de cerere formulat în contradictoriu cu S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și s-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Prin decizia civilă nr. 1804/02.12.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, s-a respins recursul declarat împotriva deciziei nr. 841A/17.06.2004
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 26.02.2015, sub nr._ .
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 953A/08.10.2009, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, irevocabilă, pârâtul S. A. (reclamant în prezenta cauză) a fost obligat să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei I. M. E. apartamentul nr. 1 bis situat în București, ., corp C, parter, sector 4, în suprafață utilă de 20,54 mp, deținut de pârât în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 2416/1998 încheiat cu vânzătorul PMB prin ..
În considerentele deciziei, tribunalul a reținut că prin actul de vânzare-cumpărare prin dare în plată autentificat de Tribunalul Ilfov - Secția notariat la nr._/5.04.1939, autorii reclamantei, E. și Lisimah B. au cumpărat prin dare în plată imobilul situat în București, ., cu tot ce se află construit pe acesta. Acest imobil a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr.92/1950, iar prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2416/1998, PMB prin mandatar . calitate de vânzătoare, a vândut pârâtului S. A. locuința situata in București, ., apartament 1 bis, parter, sector 4, în suprafață utilă de 20,54 mp și teren de sub construcție în suprafață de 39,75 mp, în temeiul Legii nr. 112/1995 .
Tribunalul a mai reținut că prin sentința civilă nr. 6967/2000 a Judecătoriei Sector 4 a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta I. M. E. în contradictoriu cu pârâtul C.G.M.B. și a fost obligat pârâtul CGMB să lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, ., sector 4, compus din teren în suprafață de 195 m.p. și construcțiile situate pe acest teren, respectiv corpul A, corpul B și corpul C, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză efectuat în cauză .
Tribunalul a considerat că titlul reclamantei este preferabil în raport de titlul pârâtului care este ulterior și nu provine de la adevăratul proprietar.
Instanța mai reține că, potrivit art. 50¹ din Legea nr. 10/2001, proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit prin expertiză.
Potrivit art. 50 alin. 3 din același act normativ, restituirea prețului de piața al imobilelor se face de către Ministerul Finanțelor Publice din fondul extrabugetar constituit in temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.
Instanța precizează că prin sintagma „contracte desființate” legiuitorul a avut in vedere atât situația în care cumpărătorii au fost deposedați de bunul, obiect al contractului de vânzare-cumpărare, ca urmare a admiterii unei acțiuni în anulare, cât și ipoteza în care a fost admisă acțiunea în revendicare, promovată de foștii proprietari. Acest lucru rezultă cu claritate din disp. art. 20 alin. 21 din Legea nr. 10/2001, unde se arată: „[...] chiriașii care au cumpărat cu bună-credință imobilele în care locuiau și ale căror contracte de vânzare-cumpărare au fost desființate, fie ca urmare a unei acțiuni în anulare, fie ca urmare a unei acțiuni în revendicare [...]”.
Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de către expertul T. Zoran, prețul de piață al apartamentului nr. 1 bis, situat în București, ., corp B, parter, sector 4, este de 46.000 euro.
Întrucât prin decizia civilă nr. 953A/08.10.2009, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, nu s-a reținut că au fost eludate dispozițiile Legii nr.112/1995 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, instanța constată că sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru a se naște în sarcina pârâtului Ministerul Finanțelor Publice obligația de plată a prețului de piață al apartamentului.
În consecință, instanța va admite acțiunea precizată și îl va obliga pe pârât să-i plătească reclamantului suma de 46.000 euro, în echivalentul în lei, la cursul de schimb al BNR din ziua plății, reprezentând prețul de piață al apartamentului nr. 1 bis, situat în București, ., corp B, parter, sector 4.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea precizată formulată de reclamantul S. A., domiciliat în București, . nr. 2, ., în contradictoriu cu pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5.
Obligă pe pârât să-i plătească reclamantului suma de 46.000 euro, în echivalentul în lei, la cursul de schimb al BNR din ziua plății, reprezentând prețul de piață al apartamentului nr. 1 bis, situat în București, ., corp B, parter, sector 4.
Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată in ședință publică, astăzi, 28.04.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
| ← Evacuare. Sentința nr. 1697/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 3234/2015.... → |
|---|
