Pretenţii. Sentința nr. 6888/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6888/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 6888/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6888
Ședința publică de la 30.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. A. M.
GREFIER: A.-D. H.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . și pe pârâta G&C D. I. AGENT DE asigurare SRL, având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta prin consilier juridic care depune delegație de reprezentare juridică la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 21.07.2015, prin Serviciul Registratură, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspunsul la interogatoriul formulat de pârâtă, după care:
Instanța pune în discuție cerere de suspendarea a cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului Sibiu.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii de suspendare, arătând că pârâta nu a depus niciun înscris privind dosarul menționat sau obiectul acestuia.
Instanța respinge, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a cauzei în temeiul art. 413 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ până la soluționarea definitivă a dosarului nr._ aflat pe rolul Tribunalului Sibiu, având în vedere că pârâta nu a depus certificatul de grefă solicitat de instanță, nedovedind în niciun fel legătura între cele două cauze.
Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau alte incidente de soluționat, în temeiul art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reclamanta, prin consilier juridic, solicită aplicarea prevederilor art. 358 C., având în vedere că pârâta nu a răspuns la interogatoriul comunicat. Pe fondul cauzei, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și modificată în februarie 2015, obligarea pârâtei la plata sumei de 4.721,72 lei, reprezentând penalități de întârziere și daune achitate de reclamantă, precum și la plata dobânzii legale ce urmează a fi calculată de la data introducerii acțiunii până la data achitării integrale, cu cheltuieli de judecată, respectiv taxă de timbru.
Instanța, fiind lămurită, în temeiul art.394 alin.1 C.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, din data de 05.02.2015, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta G&C D. I. AGENT DE ASIGURARE SRL, solicitând obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 5061,21 lei, reprezentând contravaloarea polițelor de asigurare emise și nedecontate sau decontate cu întârziere, la plata penalităților, reprezentând 1% pe zi de întârziere, în conformitate cu prevederile art. 16 din Contractul de mandat – Broker de asigurare nr. 16/24.03.2010 începând cu data scadenței și până la data introducerii cererii de chemare în judecată, la plata penalităților de întârziere actualizate până la plata efectivă a debitului restant, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 24.03.2010, între părți s-a încheiat contractul de mandat –Broker de Asigurare nr. 16 ce are ca obiect negocierea și încheierea de polițe și contracte de asigurare de către pârâtă, în numele și în contul reclamantei. Astfel, reclamanta se obligă să acorde pârâtei suportul logistic de care are nevoie în desfășurarea activității de încheiere a asigurărilor și să plătească Brokerului de asigurare comisioanele stabilite conform contractului. Pârâta se obligă printre altele conform prevederilor art. 7 pct. 13 „să transmită sau să depună la sediul unității ., exemplarul 2 al polițelor/contractelor de asigurare și a documentelor de încasare, pe baza de borderouri de decontare, în maxim 3 zile de la emiterea acestora, însoțite de primele încasate în numerar sau de documentele care atestă transferul bancar al primelor de asigurare în contul Asiguratorului.” Astfel, pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale, fiind aplicabile prevederile art. 16 din contractul de mandat nr. 16/24.03.2010. Mai arată că, a încercat în mai multe rânduri rezolvarea diferendelor pe cale amiabilă, fără niciun rezultat concret.
În drept, reclamanta a invocat prevederile Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România, Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare, art. 1350 și urm. din Codul Civil.
În susținere, a fost anexate cererii de chemare in judecată înscrisuri (f. 4-34).
Prin cererea modificatoare depusă la filele 52-54 din dosar, prin Serviciul Registratură, la data de 26.02.2015, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 4.721,72 lei compusă din 6,27 lei reprezentând penalități de întârziere datorate pentru polițele HR_ și HR_, decontate cu întârziere, iar suma de 4.715,45 reprezentând daune achitate de către reclamantă ca urmare a nedecontării polițelor HR09031405, HR_, HR_ și HR_, precum și plata dobânzii legale ce urmează a fi calculată la suma în cuantum de 4.715,45 lei de la data introducerii acțiunii și până la plată, cu cheltuieli de judecată.
În drept, cererea modificatoare a fost formulată în temeiul dispozițiilor art. 204 alin. 1 C.pr.civ.
Prin notele de ședință depuse la filele 110-112 din dosar, la data de 16.06.2015, prin fax, pârâta a formulat cerere de suspendare a cauzei în temeiul art. 41 alin. 1 pct. 1 N.C.pr.civ. și a solicitat administrarea probei cu interogatoriul reclamantei, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
La prezentul termen de judecată a fost respinsă cererea de suspendare, formulată de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiată, pentru motivele expuse pe larg în practicaua prezentei hotărâri.
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu, răspunsurile reclamantei fiind atașate la filele 124-126 din dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între părți s-a încheiat contractul de mandat-Broker de Asigurare nr. 16 la data de 24.03.2010 (filele 10-16), contract ce avea ca obiect negocierea și încheierea de contracte de asigurare cu clienții săi, numiți asigurați, de către agentul de asigurare, în numele și în contul asigurătorului, cu respectarea tipurilor de asigurări, tarifelor, a limitelor de competență și a celorlalte obligații prevăzute în contract.
Potrivit art. 7 pct. 13 din contract, în sarcina agentului de asigurare a fost stabilită obligația de a transmite sau a depune la sediul unității S.C. C. A. S.A., exemplarul 2 al polițelor/contractelor de asigurare încheiate și a documentelor de încasare, pe baza borderourilor de decontare, în maxim 3 zile de la emiterea acestora, însoțite de primele încasate în numerar sau de documentele care atestă transferul bancar al primelor de asigurare în contul Asigurătorului.
În cuprinsul aceluiași contract, la art. 15 este prevăzută ca sancțiune pentru neîndeplinirea obligației de la art. 7 pct. 13, anterior menționată, obligarea agentului de asigurare la plata de daune-interese, în cuantum egal cu despăgubirea plătită de asigurătorul S.C. C. A. S.A.
Instanța reține că pârâta, în calitate de agent de asigurare, a încheiat mai multe polițe de asigurare, despăgubirile plătite în contul acestora, făcând obiectul prezentei cauze. Astfel, la data de 28.04.2014 a fost încheiată polița de asigurare nr. HR09030619 (fila 19), în baza căreia a fost deschis dosarul de daună RA3242B14/11.06.2014 (fila 20), ca urmare a producerii riscului asigurat și a fost achitată suma de 806,45 lei, conform ordinului de plată nr._/14.07.2014 depuse la fila 33 din dosar. De asemenea, la data de 25.04.2014 a fost încheiată polița de asigurare HR09023722 (fila 22), în baza căreia a fost deschis dosarul de daună RA4387B14(fila 21), ca urmare a producerii riscului asigurat și a fost achitată suma de 900 lei, aspect ce reiese din înscrisul depuse la fila 32. O altă poliță, HR09023988 a fost încheiată la data 25.04.2014(fila 25), iar în urma producerii riscului asigurat a fost deschis dosarul de daună RA5962B14 (fila 24) și a fost achitată suma de 1800 lei(fila 31). De asemenea la data de 28.04.2014 a fost încheiată polița nr. HR09031405 (fila 26), în baza căreia a fost deschis dosarul de daună RA3278B14(fila 27) și a fost achitată suma de 1209 lei, conform ordinului de plată nr._/08.09.2014 aflat la fila 30 din dosar.
În plus, la data de 20.10.2013 a fost emisă polița de asigurare nr. HR08126468, pentru o primă de asigurare în valoare de 335,10 lei, încasată cu chitanța nr. CAS894031/20.10.2013, având termen de depunere la data de 04.11.2013, dar care însă a fost decontată cu întârziere la data de 11.11.2013, conform mențiunilor poliței aflată la fila 17. De asemenea, la data de 23.12.2013 a fost emisă polița de asigurare nr. HR08326781, pentru o primă de asigurare în valoare de 156,01 lei, încasată cu chitanța nr. CAS1075108, având termen de decontare la data de 07.01.2014 (f. 29), dar care însă a fost decontată cu întârziere la data de 29.01.2014.
În privința aplicării în timp a legii, instanța reține că potrivit art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Noului Cod civil, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat, în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa. Mai mult, art. 6 alin. 2 din Noul cod civil prevede faptul că actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Prin urmare, raportat la data încheierii contractului între părți, respectiv 24.03.2010, sunt aplicabile Codul civil de la 1864.
În conformitate cu prevederile art. 969 Cod Civil din 1864 convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante iar potrivit art. 1073 Cod civil din 1864 creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la despăgubire. Din coroborarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul neîndeplinirii în mod culpabil a obligațiilor asumate prin contract se angajează răspunderea contractuală a persoanei vinovate, aceasta fiind obligată să repare celeilalte părți prejudiciul produs prin neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației.
Analizând situația de fapt reținută în cauză prin prisma dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța constată că în cazul polițelor mai-sus menționate nu au fost respectate dispozițiile contractuale stabilite între părți, potrivit art. 7 pct. 13. Instanța apreciază că într-adevăr termenul de decontare este de 15 zile și nu de 3 zile, astfel cum prevede contractul, acest lucru reieșind din cuprinsul polițelor de asigurare, dar chiar și în prezența unui termen de 15 zile polițele nu au fost depuse în termen.
Cu toate acestea, în ceea ce privește termenul de 15 zile, instanța reține că, având în vedere natura contractuală a acestui termen, precum și faptul că între părți nu a existat o convenție contrară referitoare la modul de calcul al acestuia, acesta constă în zile calendaristice, nefiind aplicabil sistemul pe zile libere (excluderea primei si ultimei zile din calculul termenului) sau zile lucrătoare (excluderea din calculul termenului a zilelor nelucrătoare). Instanța reține așadar că calculul unui termen pe zile libere sau zile lucrătoare nu se prezumă, ci trebuie să reiasă din convenția părților, ceea ce nu este cazul în speță.
De asemenea, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată și apărarea pârâtei, potrivit căreia obligația de a transmite polițele nu a fost îndeplinită, ca urmare a blocării platformei online, în baza căreia se realiza monitorizarea activității agenților. Instanța reține că această modalitate de transmitere a polițelor era doar o posibilitate de monitorizare a agenților și nu singura cale prin care era posibilă transmiterea polițelor. Mai mult, potrivit art. 7 pct. 13, obligația vizează transmiterea sau depunerea la sediul unității C. A., a polițelor, pe baza borderourilor de decontare. Așadar și din cuprinsul contractului încheiat între părți reiese că transmiterea polițelor și a celorlalte documente, printr-o platformă electronică nu reprezenta singura posibilitate pentru pârâtă. Chiar și considerând că aceasta era singura posibilitate de monitorizare a pârâtei, prin faptul că a agreat acest sistem, pârâta și-a sumat acest risc contractual. În plus, instanța reține din răspunsurile la interogatoriu ale reclamantei că platforma a fost închisă tocmai ca urmare a nedecontării mai multor polițe de asigurare în termenul contractual convenit de părți. Așadar, nici cât timp a avut acces la platforma online, pârâta nu a făcut demersuri pentru decontarea polițelor în termenul contractual, ceea ce a atras răspunderea sa contractuală pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor asumate prin contract. Prin urmare, nu se poate reține culpa reclamantei, ca o justificare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale din partea pârâtei. Mai mult, instanța reține că pârâta nu a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor cu privire la polițele nr. HR09031505/28.04.2014, HR09023988/25.04.2014, HR_/25.04.2014, HR_/28.04.2014, până la momentul formulării cererii de chemare în judecată și nici ulterior, până la momentul pronunțării prezentei hotărâri.
Instanța apreciază că sancțiunea prevăzută la art. 15 din contract reprezintă o clauză penală, care potrivit art. 1066 Vechiul Cod civil, reprezintă obligația prin care o persoană se angajează să dea o altă prestație, în cazul neexecutării culpabile.
Așadar, constatând culpa pârâtei în neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 7 pct. 13, instanța apreciază că este aplicabil art. 15 din contractul încheiat între părți, ce privește obligarea agentului de asigurare la plata de daune-interese, în cuantum egal cu despăgubirea plătită de asigurător. De asemenea, instanța constată că reclamanta a probat achitarea despăgubirilor, în cuantum total de 4715,45 lei, în dosarele de daună aferente fiecărei polițe de asigurare nedecontată, mai sus enumerate, acest lucru rezultând din înscrisurile depuse la dosar(filele 19-27 și 30-33).
Totodată, având în vedere faptul că reclamanta a fost lipsită de folosința sumei de bani reprezentând contravaloarea despăgubirilor achitate în dosarele de daună mai sus menționate, instanța va dispune obligarea pârâtei să achite reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 4715,45 lei. Calculul acesteia se va face în conformitate cu dispozițiile O.G. 13/2011, începând cu data de 05.02.2015, data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data achitării integrale a debitului restant.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect plata penalităților de întârziere pentru primele de asigurare încasate și decontate cu întârziere, instanța reține că acesta este de asemenea întemeiat.
Conform art. 16 din contractul părților, depunerea cu întârziere în contul . a primelor de asigurare încasate de către mandatar, atrage o penalizare a acestuia de 1% din valoarea sumelor nedepuse pentru fiecare zi de întârziere, de la data scadenței până la achitarea efectivă a debitului, putând depăși cuantumul sumei asupra căreia s-au calculat.
Instanța apreciază că sancțiunea prevăzută la art. 16 din contract reprezintă o clauză penală, care potrivit art. 1066 Vechiul Cod civil, reprezintă obligația prin care o persoană se angajează să dea o altă prestație, în cazul neexecutării culpabile.
Așadar, constatând culpa pârâtei în neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art. 7 pct. 13, în sensul decontării cu întârziere a primelor de asigurare, instanța apreciază că este aplicabil art. 16 din contractul încheiat între părți, ce privește obligarea agentului de asigurare la plata penalităților de întârziere, în sumă de 6,27 lei, compusă din suma de 2,68 lei, reprezentând penalități de întârziere contractuale datorate de pârâtă pentru suma de 335,10 lei reprezentând prima de asigurare pentru polița HR nr._, decontată cu întârziere și suma de 3,59 lei, reprezentând penalități de întârziere contractuale datorate de pârâtă pentru suma de 156,01 lei reprezentând prima de asigurare pentru polița HR nr._, decontată cu întârziere, calculate conform tabelelor aflate la filele 71 și 75 din dosar.
Pentru considerentele expuse mai sus, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 4715,45 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri achitate în dosarele de daună RA3278B14 (1209 lei), RA5962B14 (1800 lei), RA4387B14 (900 lei) și RA3242B14 (806,45 lei), la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată (05.02.2015) până la achitarea integrală a debitului.
De asemenea, instanța va obliga pârâta să achite către reclamantă suma 6,27 lei, compusă din suma de 2,68 lei, reprezentând penalități de întârziere contractuale datorate de pârâtă pentru suma de 335,10 lei reprezentând prima de asigurare pentru polița HR nr._, decontată cu întârziere și suma de 3,59 lei, reprezentând penalități de întârziere contractuale datorate de pârâtă pentru suma de 156,01 lei reprezentând prima de asigurare pentru polița HR nr._, decontată cu întârziere.
În temeiul art. 453 C. proc. civ., având în vedere că pârâta este cea care a căzut în pretenții în cauză, instanța urmează a o obliga pe aceasta la plata sumei de 358,06 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, achitată conform ordinului de plată nr._/26.02.2015, aflat în original la fila 102 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII:
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea privind pe reclamanta ., CUI_, J/_, cu sediul în Sibiu, . de Afaceri Sibiu, nr. 5, .. 3,4,5,6, județ Sibiu și pe pârâta G&C D. I. AGENT DE ASIGURARE SRL, CUI_, J_, cu sediul în București, sector 5, ., ., ., astfel cum a fost modificată.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 4715,45 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri achitate în dosarele de daună RA3278B14 (1209 lei), RA5962B14 (1800 lei), RA4387B14 (900 lei) și RA3242B14 (806,45 lei), la care se adaugă dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată (05.02.2015) până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6,27 lei, compusă din suma de 2,68 lei, reprezentând penalități de întârziere contractuale datorate de pârâtă pentru suma de 335,10 lei reprezentând prima de asigurare pentru polița HR nr._, decontată cu întârziere și suma de 3,59 lei, reprezentând penalități de întârziere contractuale datorate de pârâtă pentru suma de 156,01 lei reprezentând prima de asigurare pentru polița HR nr._, decontată cu întârziere.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 358,06 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. A. M. A.-D. H.
Red. si dact. M.A.M./A.D.H.
04.12.2015/4 ex.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 6887/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6984/2015. Judecătoria... → |
|---|
