Uzucapiune. Sentința nr. 6869/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6869/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 6869/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6869
Ședința publică de la 30 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – D. D. S.
GREFIER – M. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții S. I., S. G., A. E. și S. D. și pe pârâții Primăria M. București, prin Primarul General, Primăria Sectorului 5 București, prin Primar, S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții, prin apărător, cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta Primăria Sectorului 5 București, prin consilier juridic R. S., care depune delegația la dosar, lipsind ceilalți pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța dispune rectificarea în sistemul „Ecris” cu privire la numele reclamantelor A. E. și S. I., în loc de S. E. și A. I., cum din eroare s-a menționat.
Apărătorul reclamanților învederează că a fost o neînțelegere cu privire la renunțarea la judecată și dorește să mențină cadrul procesual inițial cu reclamanții care nu au renunțat la judecată, fără reclamanta S. I., care a renunțat la judecată și nu se mai poate reveni asupra acestui aspect.
Instanța ia act de precizarea apărătorului reclamanților.
În continuare, acordă cuvântul părților, în principal, asupra excepției lipsei capacității de folosință, excepției lipsei calității procesuale pasive și a unirii acesteia cu fondul cauzei și, în subsidiar, pe probe.
Reprezentantul pârâtei Primăria S. 5 București solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției pe care o reprezintă, având în vedere disp. art. 81 și 80 din Legea administrației publice locale. Menționează faptul că Primăria sector 5 nu are calitate procesuală pasivă în dosarele ce au ca obiect uzucapiune și apreciază că nu este necesară unirea excepției cu fondul cauzei. Referitor la excepția lipsei capacității de folosință, menționează faptul că nu mai susțin această excepție, având în vedere precizarea cererii de către reclamanți, în sensul că se judecă în contradictoriu cu Primăria S. 5 prin Primar. De asemenea, solicită admiterea excepțiilor invocate de ceilalți pârâți.
Instanța ia act de renunțarea Primăriei S. 5 la invocarea excepției lipsei capacității de folosință.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primărie S. 5 prin Primar, apreciind că aceasta are calitate procesuală pasivă pentru opozabilitatea hotărârii ce va fi dată de instanță, pe de o parte, iar pe de altă parte a depus corespondența purtată cu Ministerul Finanțelor Publice din care rezultă că, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor Publice și Ministrului delegat pentru buget nr.668/2014 pârâta ca instituție publică locală are obligația să identifice și să inventarieze bunurile imobile de pe raza administrației teritoriale care alcătuiesc domeniul privat al statului și să le raporteze la Ministerul Finanțelor Publice prin completarea declarației P 4000. Menționează faptul că MFP nu poate să centralizeze această bază de date, întrucât PMB și PS5 nu și-au îndeplinit obligațiile. Mai arată faptul că înțelege să cheme în judecată și Municipiul București prin Primar, arătând că terenul nu este în domeniul privat al Statului.
Reprezentantul pârâtei Primăria S. 5 prin Primar se opune introducerii în cauză în calitate de pârât a M. București prin Primar, întrucât această cerere trebuia formulată până la primul termen de judecată.
Instanța, față de împrejurarea că reclamanții au formulat oral o cerere adițională de introducere în cauză în calitate de pârât și a M. București prin Primar și față de opoziția Primăriei Sectorului 5 prin Primar, admite excepția tardivității introducerii în cauză a M. București, prin Primar, și respinge această cerere, ca tardiv formulată.
Reprezentantul pârâtei Primăria sector 5 prin Primar menționează faptul că PS5 nu este unitate administrativ-teritorială cu personalitate juridică.
Apărătorul reclamanților solicită unirea excepțiilor cu fondul cauzei. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de PMB, solicită să se aibă în vedere că aceasta face trimitere la un alt teren și altă construcție.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepțiilor lipsei capacității și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
În subsidiar, instanța acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul reclamanților solicită încuviințarea probelor cu înscrisuri, 2 martori, expertiză topo și construcții, precum și cercetarea la fața locului pentru a se vedea poziționarea acestor terenuri și existența acestor terenuri în starea lor fizică.
Reprezentantul pârâtei Primăria S. 5 prin Primar solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Referitor la probele solicitate de partea adversă, menționează faptul că se opune probei cu cercetarea la fața locului, declarându-se de acord cu celelalte probe.
Instanța rămâne în pronunțare asupra probelor solicitate. În ipoteza încuviințării probei cu expertiză, desemnează expert construcții pe dl G. C., iar expert topo pe dl D. T.. De asemenea, fixează onorariu de expert în cuantum de 1000 lei pentru fiecare expertiză, în sarcina reclamanților.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecatii, constată urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.09.2014, sub nr._, reclamanții S. I., S. I., S. G., S. E. și S. D. i-au chemat în judecată pe pârâții Primăria M. București prin Primarul General, Primăria Sectorului 5 București și S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că au dobândit dreptul de proprietate prin prescripție achizitivă de 30 de ani asupra suprafeței de teren de 120 mp și prin accesiune imobiliară artificială dreptul de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acest teren de 120 mp, precum și că au dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară artificială și asupra a două camere, bucătărie, baie și două magazii situate pe terenul în suprafață de 250 mp teren cumpărat în anul 1995.
In motivare, reclamanții au arătat că defunctul S. V. a dobândit prin moștenire de la defuncta sa mamă, I. L., suprafața de teren de 120 mp cu o casă formată dintr-o cameră și magazie, construcție din paiantă acoperită cu carton fără instalații de apă, electricitate, canal, conform mențiunilor din certificatul de moștenitor nr.3826/13.10.1953 eliberat de notariatul de Stat al Raionului Lenin. După căsătorie (05.03.1953) defunctul S. V. împreună cu soția supraviețuitoare S. I. au refăcut și extins construcția aflată pe terenul de 120 mp constând în două camere, bucătărie și două încăperi denumite sala sau hol și două camere, bucătărie, baie și două magazii situate pe terenul în suprafață de 250 mp, teren cumpărat în anul 1995 conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4535/09.02.1995 aflat în prelungirea terenului de 120 mp.
În drept, au fost invocate disp.art.492 C.civ. vechi, 1854 C.civ. vechi, 1860 C.civ. vechi, 1890 C.civ. vechi.
În susținerea cererii de chemare în judecată au fost depuse înscrisuri, în fotocopie (f. 5-22).
La data de 24.12.2014 pârâta Primăria S. 5 a depus la dosar, prin intermediul Serviciului Registratură, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității sale procesuale de folosință, arătând că primăria nu reprezintă o persoană juridică cu capacitate procesuală de folosință și ca atare nu poate sta în judecată, aspect ce rezultă din prevederile Legii nr.215/2001, republicată.
Totodată, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 5, arătând că P. S. 5 nu are calitate procesuală pasivă, deoarece uzucapiunea trebuie opusă de către posesorul neproprietar persoanei care presupune că este proprietarul imobilului în litigiu.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiate.
În drept, au fost invocate disp. art.205 alin.2 C.p.c., Legea nr.215/2001.
La data de 13.01.2015 pârâta Primăria M. București prin Primar General a depus la dosar, prin intermediul Serviciului Registratură, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității sale de folosință, arătând că din coroborarea disp. art.20 și art. 21 cu art.62 din Legea nr.215/2001 rezultă că Primăria M. București nu are personalitate juridică și nu poate avea capacitate de folosință în cauzele deduse judecății, PMB fiind o simplă structură funcțională. Totodată, a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. București, arătând că, în speță, nu există identitate între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persoana obligată prin raportul juridic născut între părți, fondat pe un act sau fapt juridic, PMB nefiind proprietarul terenului și nici al materialelor de construcție folosite pentru edificarea acesteia.
În subsidiar, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În drept, au fost invocate disp. art.205 și urm. C.p.c.
La data de 19.01.2015 pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar, prin intermediul Serviciului Registratură, întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că reclamanții nu au făcut dovada că ultimul proprietar al imobilului în cauză este S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, nejustificând calitatea procesuală pasivă a acestuia, cu atât mai mult cu cât uzucapiunea curge față de ultimul proprietar.
În subsidiar, pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.1890 C.civ.
În drept, au fost invocate disp. art.1890 C.civ., 492 C.civ., Legea nr.50/1991.
La termenul de judecată din data de 03.06.2015 reclamanta S. I. a declarat oral că renunță la judecarea cererii, instanța luând act de manifestarea de voință a acesteia, în temeiul disp. art.406 C.p.c.. De asemenea, prin aceeași încheiere instanța a luat act de schimbarea numelui reclamantei S. E. în urma căsătoriei, în prezent numindu-se A. E..
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. 1 C., excepțiile lipsei capacității de folosință și lipsi calității procesuale pasive, instanța reține următoarele:
Excepțiile procesuale, sunt mijloace de apărare prin care partea interesată, procurorul sau instanța din oficiu, invocă, în condițiile prescrise de lege și fără a pune în discuție fondul pretenției dedusă judecății neregularități procedurale privind dreptul material la acțiune, urmărind întârzierea sau împiedicarea temporară sau perpetuă a judecății în fond.
Excepții de procedură vizează anumite iregularități procedurale, iar excepțiile de fond sunt impedimente pentru exercitarea dreptului la acțiune, vizând deci fondul acțiunii și nu al dreptului.
În privința soluționării, art. 248 alin. 1 C. obligă instanța să se pronunțe înainte de a intra în fondul dezbaterilor asupra excepțiilor (de procedură și de fond) care fac de prisos, în total sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Se evită astfel o judecată inutilă sau efectuarea unor acte de procedură ce ar trebui ulterior refăcute de către instanța de judecată.
Pentru o soluționare în ordinea corectă, judecătorul trebuie să țină cont de regula consacrată de art. 248 alin. 1 C.. Astfel, ca trebui să soluționeze mai întâi excepțiile de procedură și mai apoi excepțiile de fond care fac de prisos, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Regula este clară necesitând doar un examen prealabil de clasificare a excepțiilor invocate concomitent. Totuși este posibil ca toate excepțiile de analizat să fie de procedură ori de fond, sau este posibil ca examenul să poarte deopotrivă asupra mai multor excepții de procedură și mai multor excepții de fond.
Actualul Cod de procedură civilă, prin criteriul legal, nu impune o anumită ordine de invocare a excepțiilor de același fel, de fond sau de procedură, dar o anumită ordine se impune, determinată de rațiuni interne ale procesului civil și de finalitatea fiecărei excepții.
Doctrina a contribuit la rezolvarea acestei probleme prin consacrarea unei a doua reguli. În lipsa unui text care să reglementeze modul în care trebuie să procedeze instanța, s-a arătat că judecătorul trebuie să deducă ordinea în care se va pronunța asupra excepțiilor din caracterul și efectele pe care le produc acestea în cadrul procesului civil. Astfel, în toate cazurile în care judecătorii se văr puși în situația de a cerceta laolaltă mai multe chestiuni în aceeași cauză, dacă aceste chestiuni sunt de natură a nu fi examinate decât succesiv, ei trebuie să țină seamă de o ordine logică, de o succesiune rațională, începând cu examinarea și soluționarea chestiunilor care au în mod logic prioritate.
În considerarea acestei reguli doctrinale vor fi rezolvate mai întâi excepțiile referitoare la investirea instanței (excepția de netimbrare sau de insuficientă timbrare, excepția privind lipsa procedurii prealabile și obligatorii) pentru că este firesc a se acorda întâietate excepțiilor legate de nulitatea cererii de chemare în judecată, întrucât, dacă instanța a fost investită printr-o cerere care nu îndeplinește condițiile legale privitoare la plata taxelor de timbru sau căruia îi lipsesc elementele esențiale – părțile, obiectul sau semnătura, aceasta trebuie anulată.
Urmează să fie soluționată apoi excepția de necompetență care este de ordine publică, când pricina nu este de competența instanțelor judecătorești – competență generală, când pricina este de competența unei instanțe de alt grad – competență materială, și când pricina este de competență unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, competență teritorială exclusivă. Trebuie rezolvate apoi excepțiile privind compunerea sau constituirea instanței, excepția puterii de lucru judecat, prescripția etc.
Pentru determinarea ordinii în care instanța se pronunță asupra excepțiilor procesuale invocate concomitent, trebuie avut în vedere, pe de altă parte, criteriul impus de legiuitor în art. 248 alin.1 C., iar, pe de altă parte, criteriul propus de doctrină. De la caz la caz ordine se determină folosind numai unul dintre criterii ori ambele, atunci când unul singur nu este suficient pentru demersul propus.
Revenind la excepțiile invocate în cazul de față, respectiv excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtelor Primăria S. București, prin Primar, Primăria M. București, prin Primar General, lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Primăria S. București, prin Primar, Primăria M. București, prin Primar General, și S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, se observă că acestea sunt atât de fond. Dintre acestea două instanța apreciază că are prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință, căci o cerere de chemare în judecată trebuie să fie introdusă împotriva unei peroane care există, pentru a se putea analiza dacă aceasta are calitate procesuală pasivă în raportul juridic dedus judecății.
Analizând cu prioritate excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință, instanța reține că potrivit art. 56 alin. 1 C., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar alin. 2 prevede că pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
Conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, legea administrației publice locale, primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Cum Primăria S. București și Primăria M. București sunt constituite potrivit legii, instanța constată că acestea pot sta în judecată în calitate de pârât, motiv pentru care va respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință invocate de aceste pârâte.
Analizând în continuare excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de toate pârâtele, instanța reține că potrivit art. 26 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, terenurile situate în intravilanul localităților, rămase la dispoziția autorităților administrației publice locale, de la persoanele care au decedat și/sau nu au moștenitori, trec în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacanță succesorală eliberat de notarul public. Iar conform art. 36 alin. 1 din același act normativ, terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.
Așadar, calitatea procesuală pasivă ar putea aparține M. București și nu pârâtelor Primăria S. București, prin Primar, Primăria M. București, prin Primar General, și S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Cum reclamantele au introdus acțiunea împotriva Primăriei M. București, prin Primar General, și nu împotriva M. București, prin Primar General, neputându-se interpreta că prin chemare în judecată a Primăriei M. București a dorit să se judece în contradictoriu cu Municipiul București, aspect care rezultă în mod neechivoc din faptul că la termenul de judecată din data de 30.09.2015 reclamanții au formulat oral o cerere adițională de introducere în cauză în calitate de pârât și a M. București, prin Primar General, iar instanța a admis excepția tardivității introducerii în cauză a M. București, prin Primar, și a respins această cerere ca tardiv formulată, instanța va admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive. Pe cale de consecință, va respinge cererea de chemare în judecată ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință.
Admite excepțiile lipsei calității procesuale pasive.
Respinge cererea formulată de reclamanții S. I., S. G., A. E. și S. D., toți cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat N. V. din București, . nr. 8, sector 5, în contradictoriu cu pârâții Primăria M. București, prin Primarul General, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, Primăria Sectorului 5 București, prin Primar, cu sediul în București, .. 29-31, sector 5, și S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, ., sector 2, ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sectorului 5 București, sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. D. S. M. E.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 6238/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 6870/2015. Judecătoria... → |
|---|
