Pretenţii. Sentința nr. 7088/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7088/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 7088/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI - SECTIA A II –A CIVILA
.....
Sentinta civila nr. 7088/2015
Ședința publica din data de 07 Octombrie 2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE - I. U.
GREFIER - A. S.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe reclamantul M. C. M., pe pârâta P. I. G. si chemata în garanție S. DE A.- REASIGURARE CITY INSURANCE SA, având ca obiect actiune in raspundere delictuala.
La apelul nominal făcut în ședința publica a raspuns reclamantul, personal si asistat de aparatori O. D. si Gemanaru I., cu imputernicire avocatiala la fila 9 din dosar si parata, personal, lipsind chemata in garantie.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de sedinta dupa care, parata, personal, solicita lasarea cauzei la a doua strigare pentru a da aparatorului sau posibilitatea sa se prezinte.
La a doua strigare a cauzei au raspuns reclamantul, personal si asistat de aparatori O. D. si Gemanaru I., cu imputernicire avocatiala la fila 9 din dosar si parata, personal si asistata de aparator, cu imputernicire avocatiala la fila 53 din dosar, lipsind chemata in garantie.
Se procedeaza la legitimarea reclamantului si paratei pe baza cartilor de identitate, dupa care se administreaza proba cu interogatoriul acestora, raspunsurile fiind consemnate si atasate la dosar.
Se desprinde fila 29 din dosar, reprezentand precizare debit, si se comunica paratei prin aparator.
Reclamantul prin aparator depune la dosar un set de inscrisuri vizavi de intrebarea nr. 4 din interogatoriul formulat de parata. Totodata, invedereaza instantei ca au fost purtate discutii cu chemata in garantie, insa nu s-a ajuns la o intelegere.
Instanta acorda cuvantul asupra admisibilitatii probei testimoniale, solicitata atat de catre reclamant, cat si de catre parata.
Reclamantul prin aparator insista in administrarea probei testimoniale pe considerentul daunelor morale.
Aparatorul paratei, de asemenea, insista in administrarea probei testimoniale cu audierea unui martor, respectiv tatal clientei sale, in temeiul disp. art. 58 lit. d din Legea nr. 136/1995, pe aspectul consimtamantului. Totodata, solicita sa se aiba in vedere faptul ca clienta sa s-a aflat sub imperiul emotiilor in momentul in care a raspuns la intrebarea nr.5 din interogatoriul formulat de reclamant. Astfel, clienta sa a vrut sa spuna ca intelege sa achite daunele materiale si morale solicitate de reclamant prin asigurator.
Instanta, in temeiul disp. art. 254 N.c.p.c., constata ca reclamantul este decazut din administrarea probei testimoniale; totodata, constata ca in speta nu sunt aplicabile disp. art. 254 alin.2 pct. 2 N.c.p.c. In ceea ce priveste proba testimoniala, solicitata de parata, o respinge, atat in temeiul disp. art.315 N.c.p.c., precum si pentru faptul ca nu este utila cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri.
Reclamantul prin aparator, avand cuvantul, solicita admiterea cererii, astfel cum a fost formulata si precizata, sa fie obligata parata si societatea de asigurare in solidar la plata sumei de 5.000 lei reprezentând daune materiale, actualizate cu indicele de inflatie la momentul efectuarii platii, precum si la plata sumei de 100.000 lei, reprezentând daune morale, de asemenea, actualizate cu indicele de inflatie de la momentul platii, cu cheltuieli de judecata pe cale separată. Precizeaza ca suma de 100.000 lei reprezinta pe langa suferintele fizice si morale la care a fost supus incepand cu momentul producerii accidentului si alte costuri de recuperare, pentru recapatarea functiilor bratului stang. Solicita sa se aiba in vedere ca prejudiciul material a fost dovedit cu inscrisuri iar prejudiciul moral cu inscrisuri si interogatoriu. In cauza sunt indeplinite conditiile atragerii raspunderii civile delictuale. Totodata, arata ca a depus la dosar practica CEDO. Apreciaza ca sunt incidente dispozitiile referitoare la raspunderea societatii de asigurare pentru fapta asiguratului.
Aparatorul paratei solicita sa fie admisa in parte actiunea, urmand sa fie obligata societatea de asigurare la plata daunelor materiale si morale, cu cheltuieli de judecata pe cale separata. Arata ca la momentul producerii accidentului exista o polita RCA valabila; de asemenea, exista consimtamantul titularului autoturismului ca fiica sa sa–l conduca. Cat priveste daunele materiale, solicita sa se aiba in vedere ca nu au fost dovedite in totalitate. Arata ca este de acord cu o parte din inscrisurile atasate de catre reclamant in dovedirea prejudiciului material, insa o parte dintre cheltuielile avansate de acesta pentru refacere par excesive. Referitor la daunele morale, solicita sa se aiba in vedere practica judiciara. Arata ca Fondul pentru Protectia Victimelor Strazii a fundamentat un ghid pentru stabilirea daunelor morale, potrivit caruia daca se produce o vatamare corporala, cuantumul este stabilit prin numarul de puncte. In cazul recuperarii totale punctajul era de doua puncte iar in cazul in care recuperarea nu era totala punctajul era de trei puncte; punctajul mentionat urma sa se inmulteasca cu salariul mediu pe economie. Mentioneaza ca ghidul de care a facut vorbire are la baza o colectie de hotarari judecatoresti ale Curtii de Apel Bucuresti.
Aparatorul reclamantului, avand cuvantul in replica, arata ca, in ce priveste daunele materiale, clientul sau s-a deplasat spre centrul de recuperare cu taxiul, in starea sa neputand sa foloseasca tramvaiul. Referitor la ghidul de care a facut vorbire aparatorul paratei, solicita sa se aiba in vedere ca acesta nu este recunoscut de legiuitor, instanta fiind cea care va trebui sa stabileasca cuantumul despagubirilor; solicita sa nu se tina seama de ghidul respectiv, acesta fiind intocmit in colaborare cu societatile de asigurare.
Aparatorul paratei arata ca ghidul nu constituie un izvor de drept, este doar un instrument orientativ pentru instanta. Cat priveste faptul ca societatile de asigurare mentioneaza in polite sume foarte mari, aceasta se datoreaza faptului ca suntem membrii U.E.
Aparatorul reclamantei arata ca sunt stabilite daune mult mai mari de catre celelalte tari, intrucat se pretuieste mult mai mult dreptul la viata.
Aparatorul paratei arata ca in celelalte tari despagubirile sunt mai mari intrucat si primele de asigurare sunt mai mari.
Instanta retine cauza spre solutionare.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 07.01.2015 sub nr. _ reclamantul M. C. M. a chemat in judecata pe parata P. I. G., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa fie obligata parata la plata sumei de 5.000 lei, reprezentand daune materiale, suma actualizata cu indicele de inflatie la momentul efectuarii platii, precum si la plata sumei de 50.000 lei, reprezentand daune morale, suma actualizata cu indicele de inflatie la momentul efectuarii platii. Totodata, a solicitat sa fie obligata parata la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul arata ca in data de 01.03.2014, in jurul orelor 20.25, se deplasa spre locuinta mamei sale, situata in Bucuresti, sector 5, ..4, .> In momentul in care a ajuns la trecerea de pietoni, situata la intersectia strazilor S. cu G. T., ce duce la Scoala nr.32, inainte de a traversa, s-a asigurat ca este observat de catre autoturismele care circulau pe . si a asteptat sa i se acorde prioritate.
Precizeaza ca la trecerea de peitoni pe care urma sa o traverseze . benzi de circulatie pe fiecare sens.
In momentul in care masina care se deplasa din partea stanga, pe prima banda de circulatie, a oprit si i-a acordat prioritate de trecere s-a angajat in traversarea strazii pana ce a depasit latimea masinii care ii acordase prioritate; in timp ce se deplasa, a observat ca pe a doua banda de circulatie venea din partea stanga un alt autoturism, care se afla la o distanta de aproximativ 30 m de marcajul pietonal si pe care l-a apreciat ca va incetini si in cele de urma va opri.
Totodata, pe sensul celalalt de mers, autoturismul care se deplasa pe a doua banda de circulatie, venind din partea dreapta, oprise deja pentru a –i acorda prioritate la trecerea de pietoni.
Astfel, desi a observat din timp autoturismul care venea cu viteza pe a doua banda de circulatie din partea stanga, a continuat traversarea, gandindu-se ca a fost observat, ca va reduce viteza iar odata ajuns in dreptul marcajului pietonal va opri si ii va acorda prioritate de trecere.
Nu s-a intamplat asa cum a crezut el iar autoturismul care venea cu viteza din partea stanga l-a acrosat in plin.
Din momentul impactului isi aminteste cum a fost izbit de capota autoturismului si proiectat pe parbrizul masinii. Ulterior, si-a pierdut cunostinta si nu isi mai aduce aminte cum a aterizat de pe parbriz pe carosabil.
S-a trezit pe carosabil cu dureri atroce la umarul stang. A simtit cum ii curgea sangele de la arcada care fusese sparta iar genunchiul stang il durea foarte rau. Uitandu-se a constatat ca avea pantalonii rupti si ii curgea sange. De asemenea, de la degetul nare de la mana stanga ii curgea sange, carnea fiind raschetata din zona unghiei mari. Avea mari dureri si la degetele de la piciorul stang.
In momentul in care a ajuns salvarea a fost preluat de personalul medical, care i-a pus un guler cervical, fiind transportat la Spitalul Universitar de Urgenta, unde i-au fost acordate primele ingrijiri medicale.
Ajuns ulterior la Spitalul de Urgenta Sfantul P. a fost stabilit diagnosticul de „. col chirurgical humerus srg cu deplasare, neer std II- III, contuzie forte umar stang, plaga contuza de 3/0,5 cm cu . zigomatica temporara stang pe zona unui placard excoriate de 3/2,5 cm”.
Mentioneaza reclamantul ca la data de 10.04.2014 a formulat plangere penala impotriva paratei sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala.
Prin Ordonanta din data de 17.12.2014, emisa de P. de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti, in temeiul art. 315 alin.1 lit. b C.p.p. cu referire la art. 314 alin.1 lit.a C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit. b C.p.p. s-a dispus clasarea cauzei, fiind nevoit sa promoveze prezenta actiune.
Arata ca, urmare a accidentului produs in data de 01.03.2014 a fost internat si a avut nevoie pentru vindecare de un numar de 40- 45 zile de ingrijiri medicale, astfel cum rezulta din certificatul medico- legal nr.A2/1577/28.03.2014, emis de INML M. Minovici.
Arata ca daunele materiale, in cuantum de 5.000 lei, reprezinta costul medicamentelor necesare atat in spital, cat si dupa externare si pe care a fost nevoit sa le cumpere, avand in vedere starea financiara precara notorie a spitalelor din tara, precum si costul serviciilor de kinetoterapie la care a fost nevoit sa apeleze ulterior pentru recuperarea capacitatilor fizice afectate urmare a accidentului suferit.
In ceea ce priveste prejudiciul moral suferit, cuantificat la 50.000 lei, reprezinta suferintele fizice si morale la care a fost supus incepand cu momentul producerii accidentului si care se vor prelungi toata viata.
Apreciaza reclamantul ca sunt indeplinite conditiile atragerii raspunderii civile delictuale, respectiv existenta unui prejudiciu, fapta ilicita, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei.
Solicita sa se aiba in vedere ca scopul daunelor morale a fost foarte bine reliefat . ICCJ, respectiv decizia nr.1657/24.02.2011 a ICCJ- Sectia civila si de proprietate intelectuala. Totodata, invoca jurisprudenta CEDO.
In subsidiar, solicita sa se puna in vedere paratei sa depuna la dosarul cauzei dovada existentei politei de asigurare de raspundere civila auto RCA detinuta, valabila si aferenta autoturismului implicat in producerea acccidentului. In masura in care polita respectiva exista, precizeaza ca intelege sa formuleze, in temeiul art. 72 si urm. C.p.c., cerere de chemare in garantie a societatii de asigurare cu care parata a incheiat polita de asigurare de raspundere civila auto RCA, in vederea recuperarii prejudiciului.
In drept, cererea a fost intemeiata pe disp. art.72 si urm. C.p.c., art.194 si urm. C.p.c., art. 223 alin.3 C.p.c.art.451 si urm. C.p.c., art. 1349, art. 1357, art.1358 si art. 1359 C.c.
In temeiul art. 223 alin.3 C.p.c., reclamantul solicita judecarea cauzei si in lipsa.
In sustinerea cererii au fost atasate la dosar, in copii certificate, urmatoarele inscrisuri: ordonanta de clasare emisa la data de 17.12.2014 de P. de pe langa Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in dosarul nr.2562/P/2014; inscrisuri medicale; chitante si facturi.
La data de 15.01.2015 reclamantul a depus la dosar cerere precizatoare privind cuantumul daunelor morale solicitate, in sensul majorarii cuantumului de la valoarea de 50.000 lei, solicitata initial, la valoarea de 100.000 lei.
Parata a depus la dosar intampinare, prin care a aratat ca nu este de acord cu obligarea sa la plata daunelor materiale si morale, si nici la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, a aratat parata, in esenta, ca autoturismul pe care il conducea la data producerii accidentului era proprietatea tatalui sau si era asigurat pentru raspundere civila auto la S. de A.- Reasigurare City Insurance SA.
A mentionat faptul ca a avut consimtamantul tatalui sau pentru a conduce autoturismul.
A mai aratat ca nu se opune cererii reclamantului de chemare in garantie a asiguratorului S. de A.- Reasigurare City Insurance SA.
In temeiul art. 49- 51 din Legea nr.136/1995 considera ca despagubirile solicitate de reclamant trebuie acordate de chemata in garantie, S. de A.- Reasigurare City Insurance SA, in speta nefiind incidente niciuna din situatiile prevazute de art. 58 din Legea nr. 136/1995.
Pe fond, a aratat parata ca reclamantul nu a traversat . pietoni iar circumstantele producerii accidentului nu i-au permis sa evite impactul.
Totodata, parata a formulat cerere de chemare in garantie a Societatii de A.- Reasigurare City Insurance SA pentru ca in cazul in care va cadea in pretentii, aceasta sa fie obligata s-o despagubeasca, in conformitate cu disp. art. 453 C.p.c.
La data de 08.04.2015 chemata in garantie a formulat intampinare, prin care a solicitat, principal, anularea actiunii, ca insuficient timbrata; respingerea actiunii, ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si, in subsidiar, admiterea in parte a cererii. Referitor la cheltuielile de judecata, a solicitat sa fie admise proportional cu admiterea actiunii, fiind cenzurabile de catre instanta, in conformitate cu disp. art. 453 alin.2 N.c.p.c.
Referitor la exceptia netimbrarii, a solicitat admiterea acesteia fata de disp. art.3 alin.1 lit. d si art. 33 din OUG nr.80/2013.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a aratat chemata in garantie ca nu lipsa dovezii reprezentata de copia politei RCA justifica exceptia si ca, pentru a raspunde in calitate de asigurator este necesar sa fie indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale fata de numita P. I. G..
Pe fondul cauzei, a aratat ca prejudiciul descris de catre reclamant va putea fi admis doar in proportia in care va fi dovedit, simplele afirmatii din cererea de chemare in judecata neputand conduce la admiterea in mod automat a cererii.
In ceea ce priveste daunele materiale, a aratat ca este de acord cu o parte dintre inscrisurile atasate cererii introductive, insa o parte dintre cheltuielile avansate de catre reclamant pentru refacere i se par excesive in raport de numarul zilelor de ingrijiri medicale, considerandu- le inscrisuri efectuate pro causa. Solicita instantei sa reduca suma solicitata de catre reclamant cu titlu de daune materiale la valoarea care este in mod real probata cu inscrisurile aflate la dosar.
Referitor la daunele morale considera ca pentru a se acorda trebuie intrunite cumulativ conditiile generale ale raspunderii civile delictuale.
Atat jurisprudenta, cat si doctrina in materie au dezvoltat pe larg problematica acordarii daunelor morale sub aspectele probarii prejudiciului si al intinderii despagubirilor acordate.
In speta, reclamantul, prin cererea formulata, si-a exprimat intinderea pretentiilor cu titlu de daune morale in mod indubital, ceea ce inseamna ca a evaluat starea subiectiva din punct de vedere obiectiv. Presupusele daune morale evocate de acesta in cuprinsul cererii nu justifica intinderea prea oneroasa a despagubirilor solicitate.
Apreciaza ca pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cel ce pretinde daune morale sa produca un minimum de argumente si indicii, din care sa rezulte in ce masura drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate. Este necesara exisenta unor elemente probatorii adecvate, de natura sa permita instantei gasirea unor criterii de evaluare a intinderii acestora, nefiind suficient doar perceperea universului psihic al fiecarei persoane.
In cauza reclamantul invoca anumite suferinte fizice si psihice cu caracter permanent, insa nu dezvolta caracterul viager al leziunilor absolut deloc din punct de vedere medical, psihologic.
Reclamantul a depus la dosar raspuns la intampinarea formulata de chemata in garantie, prin care a solicitat respingerea, ca neintemeiate, a celor doua exceptii invocate iar pe fondul cauzei admiterea actiunii, astfel cum a fost formulata si precizata. De asemenea, a depus la dosar raspuns la intampinarea formulata de parata.
Chemata in garantie a depus la dosar intampinare la cererea de chemare in garantie formulata de parata, aratand ca apararile formulate prin intampinarea depusa la cererea de chemare in garantie a reclamantului se mentin si in raport de noua cerere.
Referitor la solicitarea paratei privind plata cheltuielilor de judecata, solicita respingerea cererii. In acest sens, arata ca in speta raspunderea asiguratorului este alaturata raspunderii autorului faptei ilicite. Asiguratorul, in ipoteza in care se verifica in cauza conditiile angajarii raspunderii civile va fi obligat in temeiul contractului de asigurare si in limitele stabilite de Ordinul CSA nr.14/2011.
La termenul din data de 09.09.2015 instanta, in temeiul art.74 alin.2 rap. la art.64 si art. 65 N.c.p.c., a admis in principiu cererile de chemare in garantie, formulate de reclamant si parata. La acelasi termen chemata in garantie a aratat ca intelege sa renunte la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, instanta luind act de renuntare. Totodata, instanta s-a pronuntat asupra exceptiei netimbrarii cererii, invocata de chemata in garantie prin intampinare, in sensul respingerii acesteia, ca neintemeiata. La acelasi termen a incuviintat pentru reclamant probele cu inscrisuri si interogatoriul paratei, pentru parata probele cu inscrisuri si interogatoriul reclamantului, acesta din urma in temeiul art. 254 alin.2 pct. 4 N.c.p.c., iar pentru chemata in garantie proba cu inscrisuri, apreciind ca sunt admisibile potrivit legii si duc la solutionarea cauzei. Totodata a respins proba cu interogatoriul chematei in garantie, solicitata de reclamant, ca nefiind utila cauzei si a prorogat pronuntarea asupra admisibilitatii probei testimoniale, solicitate atat de catre reclamant, cat si de catre parata, dupa administrarea probei cu interogatoriu.
In sedinta publica din data de 07.10.2015 instanta a procedat la administrarea probei cu interogatoriul reclamantului si al paratei, raspunsurile acestora fiind consemnate si atasate la dosar. La acelasi termen instanta, in temeiul disp. art. 254 N.c.p.c., a constatat ca reclamantul este decazut din administrarea probei testimoniale; totodata, a constatat ca in speta nu sunt aplicabile disp. art.254 alin.2 pct. 2 N.c.p.c. iar in ceea ce priveste proba testimoniala, solicitata de parata, a respins-o, in temeiul disp. art.315 N.c.p.c., apreciind totodata ca nu este utila cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Astfel cum rezultă din probele administrate în dosar, cu preponderență din actele ce emană de la organele de cercetare penală, în data de 01.03.2014, în jurul orelor 20.30, pârâta P. I. G., în timp ce conducea autoturismul Lada cu nr._ pe . 13 Septembrie către Calea Rahovei, când a ajuns în apropierea imobilului cu nr. 11 a surprins și accidentat pe reclamantul M. C. M. care se angajase în traversarea regulamentară a străzii. Datorită vătămărilor corporale rezultate în urma accidentului, reclamantul a fost transportat la Spitalul Universitar de Urgență București pentru acordarea primelor îngrijiri medicale.
Din actele de urmărire penală și actele medicale atașate la dosar rezultă că leziunile traumatice suferite de reclamant în urma accidentului au necesitat 40-45 zile îngrijiri medicale.
Tot din actele medicale ale reclamantului reiese faptul că acesta a fost internat efectiv în spital 10 zile, că a suferit intervenții chirurgicale precum și faptul că anumite leziuni necesită tratament mai îndelungat, respectiv supraveghere medicală.
Contrar celor reținute de organele de cercetare penală, din actele medicale și din aspectul fizic al reclamantului, rezultă că acesta a suferit leziuni care îl afectează atât estetic cât și psihic, cât și o infirmitate parțială, respectiv o dificultate în folosirea brațului accidentat.
Dată fiind soluția de clasare a cauzei prin Ordonanța din data de 17.12.2014 pronunțată în dosarul nr. 2562/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 5 București, reclamantului i-a rămas doar posibilitatea recuperării prejudiciului pe calea acțiunii civile.
Astfel, conform Art. 1.357. NCciv., invocat de reclamant „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.”, Art. 1.349. – „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială.” iar conform Art. 1.359. NCciv.- „Autorul faptei ilicite este obligat să repare prejudiciul cauzat și când acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, dacă interesul este legitim, serios și, prin felul în care se manifestă, creează aparența unui drept subiectiv.”
Ori, din prevederile legale menționate rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ mai multe condiții: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite/atingere ilicita; a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; vinovăția celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.
Se retine ca prejudiciul constă în rezultatul negativ suferit ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană si poate fi patrimonial sau nepatrimonial. De asemenea, prejudiciul trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă, iar un prejudiciu viitor poate fi cert dacă este sigur că se va produce.
În speță se reclamă atât un prejudiciu material reprezentat de costul medicamentelor, a serviciilor medicale, de transport, etc. cât și un prejudiciu moral reprezentat de trauma fizică și psihică la care a fost supus începând cu momentul producerii accidentului și care se va prelungi toată viața.
Astfel, din chitanțele, facturile și dovezile referitoare la veniturile salariale, atașate de reclamant la dosar, rezultă un prejudiciu material total de 5.454,26 lei, suma solicitată de reclamant fiind în cuantum de 5.000 lei, sumă ce va fi avută în vedere de instanță în baza principiului disponibilității părților. De menționat faptul că în calculul efectuat au fost incluse numai cheltuielile dovedite de reclamant prin chitanțe, facturi și acte ce emană de la autoritățile publice, respectiv instituțiile de resort, cheltuieli reprezentate de contravaloarea medicamentelor, serviciilor medicale de care a beneficiat, serviciile de transport – inclusiv cele în regim taxi – fiind asimilate cheltuielilor utile și necesare în situația dată, precum și diferențele salariale suportate de reclamant datorită concediului medical – diferențe reprezentate de sporurile legale incluse în salariul lunar și neacordate acestuia în perioada concediului medical, în baza art. 1349 al. 2 NCciv. referitoare la acoperirea integrală a prejudiciului. Ori, prejudiciul cuprinde atât pierderea efectiv suferită de reclamant (paguba efectivă – damnum emergens), cât și beneficiul de care acesta este lipsit (beneficiul nerealizat – lucrum cessans).
Cât privește cuantumul prejudiciul moral suferit de reclamant în urma accidentului, instanța se raportează atât la situația acestuia din momentul producerii accidentului și imediat după când victima s-a aflat în stare de inconștiență, durerile simțite ulterior, disconfortul fizic și psihic resimțit pe tot parcursul efectuării tratamentului, operației și chiar ulterior, inclusiv pe parcursul procesului, precum și la faptul că viața reclamantului a fost pusă în pericol prin accidentul suferit și că acesta nu-și mai poate folosi brațul stâng la capacitatea normală. Ori toate acestea, deși greu de evaluat în realitate, pot fi justificate/cuantificate prin valoarea solicitată de reclamant cu titlu de daune morale în sumă de 100.000 lei.
Fapta ilicita este definită ca fiind orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului subiectiv sau regulile de conviețuire socială, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane. În speță suntem în prezența unei fapte ilicite săvârșita prin nerespectarea regulilor de circulație de către pârâta care nu a acordat prioritate de trecere reclamantului ca pieton angajat în traversarea regulamentară a străzii.
Ori, deși pârâta susține că reclamantul nu traversa ., pe trecerea de pietoni, actele întocmite de organele de urmărire penală o contrazic. De altfel, pârâta nici nu a probat afirmațiile făcute, proba testimonială solicitată acoperind doar aspectul încuviințării date de către proprietar, tatăl său, pentru folosirea autoturismului.
Din detalierea aspectelor ce țin de prejudiciu și fapta ilicită rezultă implicit și îndeplinirea condiției referitoare la legătura de cauzalitate dintre acestea, respectiv fapta pârâtei care prin nerespectarea regulilor de circulație a accidentat reclamantul provocându-i leziuni corporale și astfel un prejudiciu material și moral.
Vinovăția, ca o condiție a răspunderii civile delictuale, în prezenta, este exprimată prin neglijenta de care a dat dovada pârâta în calitate de șofer al autoturismului implicat in accident.
Astfel, pentru motivele expuse și în baza art. 1349, 1357 și 1359 NCciv., instanța va admite acțiunea principală formulată și precizată de reclamant și va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 lei reprezentând daune morale.
Având în vedere soluția pronunțată pe cererea principală, instanța va respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție formulată de reclamant în contradictoriu cu chemata în garanție S. de A. - Reasigurare City Insurance SA, în baza art. 72 și urm. NCpc.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă dispozițiile conform Art. 2.223. NCciv.- „(1) În cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil. (2) Prin contractul de asigurare părțile pot conveni să cuprindă în asigurare și răspunderea civilă a altor persoane decât contractantul asigurării.” iar Art. 2.226. NCciv. „(1) Asigurătorul plătește despăgubirea direct terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat. (2) Creditorii asiguratului nu pot urmări despăgubirea prevăzută la alin. (1). (3) Despăgubirea se plătește asiguratului numai în cazul în care acesta dovedește că a despăgubit-o pe terța persoană prejudiciată.”
Pe de altă parte, dispozițiile legii speciale, respectiv Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România prevăd: Art. 49. – „Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, …”, Art. 50. – „Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum și prin avarierea ori distrugerea de bunuri. În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul, cât și pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepția conducătorului vehiculului respectiv. Se acordă despăgubiri și în cazul în care persoanele care formulează pretenții de despăgubiri sunt soțul (soția) sau persoane care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.” și Art. 51. – „Despăgubirile, astfel cum sunt prevăzute la art. 49 și 50, se acordă și în cazul în care cel care conducea vehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană decât asiguratul.”
Ori, astfel cum rezultă din înscrisurile atașate de pârâtă, autoturismul condus era asigurat RCA la S. de A. - Reasigurare City Insurance SA cu polița ./25/C25/HP nr._/10.08.2013 pentru perioada 11.08._14 (fila 55).
De asemenea, se constată că, în speță, sunt îndeplinite, pe lângă condițiile răspunderii civile delictuale – descrise mai sus și condițiile angajării răspunderii societății asigurătoare în baza contractului/poliței de asigurare. Astfel, pârâta a condus autoturismul implicat în accident cu acordul proprietarului, tatăl său iar suma solicitată în cauză se încadrează în limitele cuprinse în polița de asigurare.
Față de acestea, instanța, în temeiul art. 2223 și urm. NCciv., art. 49 și urm. din Legea nr. 136/1995, va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă și va obliga chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 lei reprezentând daune morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite acțiunea principală formulată și precizată de reclamantul M. C. M., CNP_, cu domiciliul ales la Cabinet de Avocat „O. S. D.” in Bucuresti, sector 4, ., ., . cu parata P. I. G., CNP_, domiciliata in loc. Magurele, ., jud. Ilfov.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 lei reprezentând daune morale.
Respinge cererea de chemare în garanție a SOCIETATII DE A.- REASIGURARE CITY INSURANCE SA formulată de reclamant, ca rămasă fără obiect.
Admite cererea de chemare în garanție a SOCIETATII DE A.- REASIGURARE CITY INSURANCE SA, CUI_ si sediul ales in Bucuresti, sector 5, ., nr.25, formulată de pârâtă.
Obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 5.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 100.000 lei reprezentând daune morale.
Cu apel care se depune la Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica de la 07 Octombrie 2015.
P., GREFIER,
Red I.U./Th.red.A.S., I.U./5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7071/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 6502/2015. Judecătoria SECTORUL 5... → |
|---|
