Succesiune. Sentința nr. 4047/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4047/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 4047/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4047
Ședința publică din data de 27.05.2015.
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. A. T.
GREFIER – C. S.-M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta Z. E. și pe pârâții Z. T., Z. C. și Z. Șt. E., având ca obiect succesiune, acțiune în constatare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 20.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosarul cauzei concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 27.05.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.06.2014, sub nr._, reclamanta Z. E. a chemat în judecată pe pârâții Z. T., Z. C. și Z. Șt. E., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate deschisă succesiunea defunctului Z. Ș., decedat la data de 1.07.2005, cu ultimul domiciliu în București, ., sector 5; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma acestui defunct se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 39, situat în București, ., ., ., compus din 3 camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 62,7 mp, dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare nr._/22.09.1992 și procesului-verbal de predare-primire a locuinței nr._/22.09.1992, încheiate cu . achitat integral, conform adresei nr. 2584/11.03.2013, eliberat de AFI, contract transcris în registrul de transcripțiuni al Judecătoriei Sector 5 București sub nr._/01.09.1998; să se constate că reclamanta Z. E., în calitate de soție supraviețuitoare și Z. C. și Z. T., în calitate de fii ai defunctului, au calitate de moștenitori ai acestuia, reclamanta cu o cotă de 2/8 din masa succesorală, iar pârâții Z. C. și Z. T., fiecare cu o cotă de 3/8 din masa succesorală; să se constate că pârâta Z. E. este străină de succesiune, conform art. 700 C.civ. 1864 și acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în data de 01.07.2005 a decedat defunctul Z. Ș., cu ultim domiciliu în București, ., sector 5, iar la data decesului era căsătorit cu reclamanta Z. E. și avea doi copii din această căsătorie, respectiv Z. C. și Z. T. și o altă fiică dintr-o căsătorie anterioară, Z. Șt. E..
Reclamanta și pârâții Z. C. și Z. T. au acceptat tacit succesiunea defunctului Z. Ș., iar pârâta Z. Șt. E. nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul prevăzut de art. 700 C.civ. 1864, potrivit regulilor aplicabile prescripției extinctive, iar în puterea legii s-a stins dreptul acesteia de a accepta succesiunea, devenind străină de moștenire. Dreptul de opțiune succesorală trebuia exercitat într-un termen de 6 luni, calculat de la data deschiderii succesiunii, motiv pentru care reclamanta a invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală al pârâtei Z. Șt. E..
În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 651, 669 și 700 C.civ. 1864.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri în copie: Încheierea nr._/135 din data de 10.12.2012 emisă de BNP M. D., certificat nr. 204/07.12.2012, Certificat Registrul național notarial de evidență a opțiunilor succesorale și Registrul național notarial de evidență a liberalităților, certificat de deces . nr._, adresa nr. 2584/11.03.2013, certificat de naștere al pârâtei Z. T., adresa nr._/03.09.2013, plan apartament – fila nr. 13, proces-verbal de predare-primire a locuinței nr._/22.09.1992 și certificat de căsătorie . nr._.
La termenul de judecată din data de 28.01.2015, pârâta Z. Șt. E. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat instanței să constate calitatea sa de moștenitoare a defunctului Z. Ș.; să constate deschiderea succesiunii defunctului și să respingă susținerea reclamantei în sensul că nu și-a exercitat dreptul succesoral întrucât nu i s-a adus la cunoștință termenul legal de 6 luni.
La data de 09.03.2015, reclamanta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a invocat tardivitatea depunerii întâmpinării formulată de către pârâta Z. Șt. E., fiind aplicabile prevederile art. 208 N.C.proc.civ.
Cu privire la apărarea pârâtei în sensul că nu a acceptat succesiunea defunctului întrucât nu a avut cunoștință de decesul acestuia, s-a susținut faptul că nicio normă legală nu stabilește obligația în sarcina vreunui succesibil de a anunța celeilalte persoane cu pretinsă vocație succesorală despre decesul unei persoane; legea nu îi protejează pe succesibilii care nu au cunoștință despre deces deoarece li se aplică același termen de 6 luni.
Prin încheierea de ședință din data de 11.03.2015, instanța a admis excepția tardivității depunerii întâmpinării și a constatat că pârâta Z. Șt. E. este decăzută din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
S-au încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei Z. Șt. E. (fila nr. 97) și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiate martorele T. F. (fila nr. 104) și N. T. (fila nr. 105).
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 01.07.2005 a decedat Z. Ș., conform certificatului de deces . nr._/02.07.2005 eliberat de Primăria Sectorului 5 București, deschizându-se astfel succesiunea acestuia, potrivit art. 651 C.civ.
De asemenea, instanța reține că, în urma defunctului au rămas ca succesibili, reclamanta în calitate de soție supraviețuitoare (după cum rezultă din certificatul de căsătorie .. 3 nr._/16.07.1966 eliberat de Sfatul Popular al Raionului T. V. ) conform art. 1 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, precum și pârâții (potrivit certificatului de naștere ..7 nr._ eliberat la 8.01.1076 de Consiliul Popular al Sectorului 4, certificatului de naștere ..S. nr._ eliberat la data de 29.04.1996 de Consiliul Local al Sectorului 3 București, respectiv certificatului de naștere ..z. nr._ eliberat la data de 20.09.1963 de Consiliul Popular al Raionului N. B.) în calitate de descendenți de gradul I conform art. 659 și 669 C.civ
Constată că, pentru ca o persoană să poată veni la moștenire se cer a fi întrunite următoarele condiții: să aibă capacitatea succesorală (deci să existe la momentul deschiderii succesiunii), potrivit art. 654 C.civ.; să aibă vocație succesorală legală; să nu fie nedemnă, potrivit art. 655 C.civ. și să nu fie dezmoștenită, condiții pe care părțile din prezenta cauză le îndeplinesc.
Totodată, deși transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din momentul deschiderii succesiunii, ea nu are caracter definitiv și obligatoriu căci, potrivit art. 686 C.civ., nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine.
Prin urmare, succesibilul are așa numitul drept de opțiune succesorală, adică fie își consolidează titlul de moștenitor prin acceptarea moștenirii, fie îl desființează prin renunțarea ori neacceptarea moștenirii.
Astfel, pentru ca soarta juridică a moștenirii să nu rămână multă vreme incertă, legiuitorul a prevăzut, în art. 700 alin. 1 C.civ., că dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat într-un termen de prescripție de 6 luni de la data deschiderii moștenirii.
În acest sens, instanța reține că doar reclamanta și pârâții Z. C. și Z. T. sunt moștenitori acceptanți, pârâta Z. Șt. E. fiind străină de succesiune, prin neacceptare, pentru următoarele considerente:
Art. 689 C.civ. prevede că acceptarea succesiunii este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat.
Totodată, art. 689 C.civ. prevede că acceptarea succesiunii se poate realiza nu doar expres ci și tacit, arătând că acceptarea este tacită când succesibilul face un act sau fapt pe care nu-l putea săvârși decât în calitatea sa de erede și din care rezultă indirect, dar neîndoielnic, intenția sa de acceptare a moștenirii.
Dacă niciuna dintre părți nu a făcut dovada unei acceptări exprese a succesiunii, în privința acceptării tacite a acesteia în intervalul de timp prevăzut de lege, constată că doar reclamanta și pârâții Z. C. și Z. T. au înțeles să-și însușească titlul pro herede, deci să se comporte ca veritabili moștenitori ai defunctului, prin săvârșirea de acte care să vădească intenția de acceptare a succesiunii, în sensul vizat de art. 689 teza a II-a C.civ.
Astfel, după cum rezultă din declarațiile martorilor T. F. și N. T., după deces, în apartamentul aflat în proprietatea defunctului au continuat să locuiască reclamanta și pârâții Z. T. și Z. C.. În perioada imediat următoare decesului, aceștia au contribuit la renovarea apartamentului constând în schimbarea ușii de la intrare, a centralei electrice, parchetului, mobilei. Actele de administrare susmenționate reprezintă acte de acceptare tacită a succesiunii, întrucât nu au avut caracter urgent și au angajat viitorul, cei trei succesibili neputând săvârși aceste acte fără să fi voit să accepte succesiunea.
Cât despre pârâta Z. Șt. E., instanța observă că aceasta a recunoscut cu prilejul primei întrebări la interogatoriu că nu și-a exercitat dreptul de opțiune succesorală în termenul prevăzut de lege. Justificările pârâtei, în sensul că, neacceptarea a fost cauzată de pierderea legăturilor cu defunctul, de boala de care a suferit pârâta și de neinformarea acesteia despre deces de către ceilalți succesibili nu au înrâurire, în speță, asupra curgerii termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală.
În primul rând, instanța constată că este irelevant dacă aceste motive s-ar putea constitui în argumente apte a justifica repunerea în termenul de opțiune succesorală. Aceasta, întrucât potrivit art. 19 alin 2 din Decretul nr. 167/1958 la baza repunerii în termenul de prescripție trebuie să se afle cererea de repunere în termen formulată de succesibil în termen de 1 lună de la încetarea cauzelor care au justificat depășirea termenului de prescripție. Or, o asemenea cerere nu a fost formulată de către parte.
De altfel, aceste motive nici nu ar fi putut fi considerate unele temeinice apte să justifice repunerea în termen (cazuri fortuite) sau, cu atât mai puțin, cauze de forță majoră care să determine suspendarea termenului de prescripție a dreptului de opțiune succesorală. Astfel, din probele administrate în cauză, nu rezultă că pierderea legăturilor ar fi fost cauzată exclusiv de atitudinea defunctului față de pârâtă, care a pus-o pe aceasta în imposibilitatea de a afla despre împrejurările esențiale ale existenței tatălui său. În lipsa acestor dovezi, instanței nu-i rămâne decât să prezume simplu că, pentru pierderea legăturilor, sunt responsabili atât defunctul cât și pârâta. Prin urmare, aceasta nu se poate prevala de motivul în discuție, grefat, în parte, pe culpa sa. Cât despre neinformarea sa de către ceilalți succesibili, instanța constată că, în contextul dat, aceasta nu este ilicită. Atâta vreme cât părțile au pierdut legăturile de zeci de ani, este excesiv a pretinde reclamantei și pârâților Z. C. și Z. T. să fi întreprins demersuri în vederea localizării și informării pârâtei Z. Șt. E. despre deces. Astfel, omisiunea acestora nu a avut la bază reaua-credință, pentru a putea avea înrâurire asupra termenului de prescripție. Totodată, boala invocată de către pârâtă este localizată în timp, astfel după cum rezultă din înscrisurile de la dosar, în anul 2014, deci mult după expirarea termenului de opțiune succesorală.
Față de cele de mai sus, văzând dispozițiile art. 669 cod civil și ale art. 1 litera a Legea nr. 319/1944 coroborate cu cele ale art.689 Cod civil va constata calitatea de succesori ai defunctului, astfel: reclamanta cu o cotă de 2/8, pârâta Z. T., cu o cotă de 3/8 și pârâtul Z. C. cu o cotă de 3/8. Va constata că pârâta Z. Șt. E. este străină de succesiunea defunctului.
În privința masei succesorale rămase în urma defunctului, instanța constată că în aceasta se regăsește cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., ., ., dobândit de acesta împreună cu reclamanta, în timpul căsătoriei, conform contractului vânzare-cumpărare nr._/22.09.1992 încheiat cu RAIAL Imobiliara RA prin . reține că soții au avut o contribuție egală la dobândirea bunurilor devălmașe, nefiind demonstrată o situație de fapt contrară, de natură să atragă concluzia unor cote diferențiate asupra bunurilor în litigiu.
În temeiul art. 451-453 Cod de procedură civilă, va obliga pârâta Z. E. să plătească reclamantei suma de 20 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (cheltuielile de judecată datorate de pârâta în discuție sunt aferente timbrajului aferent singurului capăt de cerere care a vizat-o direct pe aceasta și cu privire la care se află în culpă procesuală -,, constatarea faptului că pârâta este străină de succesiune,,). De asemenea, ținând cont de cotele succesorale stabilite, va obliga pârâții Z. T. și Z. C. să plătească reclamantei, câte 896, 3 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de contravaloarea timbrajului aferent restului capetelor de cerere, proporțional cu cotele stabilite în favoarea pârâților amintiți.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de către reclamanta Z. E., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții Z. T., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., sector 5, Z. C., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., . și Z. Șt. E., CNP_, cu domiciliul în București, ., ., ., sector 4.
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului Z. Ș. decedat la data de 01.07.2005, cu ultimul domiciliu în București, ., ., ., sector 5.
Constată că de pe urma defunctului au rămas moștenitori: reclamanta cu o cotă de 2/8, pârâta Z. T., cu o cotă de 3/8 și pârâtul Z. C. cu o cotă de 3/8.
Constată că pârâta Z. E. este străină de succesiunea defunctului.
Constată că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului face parte cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., ., ., sector 5.
Obligă pârâta Z. E. să plătească reclamantei suma de 20 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Obligă pârâții Z. T. și Z. C. să plătească reclamantei, câte 896, 3 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică azi 27.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 3187/2015. Judecătoria SECTORUL 5... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4148/2015. Judecătoria... → |
|---|
