Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art. 300,319^1,325 CPC. Sentința nr. 5295/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5295/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 07-07-2015 în dosarul nr. 5295/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5295
Ședința publică din data de 07.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. S.
GREFIER: O. M. P.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul R. M. și pe intimatele B. R. G. I. și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea personal, lipsind intimatele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța repune cauza pe rol, având in vedere că nu mai subzistă motivul de suspendare a judecării cauzei, excepția de neconstituționalitate fiind soluționată de Curtea Constituțională.
În temeiul disp. art. 244 rap. la art. 248 Cod procedură civilă, instanța invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. R. G. I. și acordă cuvântul cu privire la aceasta.
Contestatorul solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a executorului judecătoresc.
Instanța unește cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului B. R. G. I., invocată din oficiu.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul contestatorului pentru a propune probe.
Contestatorul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Totodată, depune un set de înscrisuri la dosarul cauzei.
Deliberând asupra probei cu înscrisuri, solicitate de către contestatoare și de către intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA, instanța apreciază că este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei și, având în vedere dispozițiile art. 258 C., o încuviințează.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Contestatorul solicită admiterea contestației la executare învederând că instanțele au avut păreri diferite cu privire la aceste cauze. Acesta solicită aplicarea legii mai favorabile, respectiv aplicarea Legii 144/2012. De asemenea, invocă și disp. Deciziei Înaltei Curți de Casatie și Justiție nr. 6/2015 prin care se constată nulitatea absolută a proceselor-verbale emise și care nu conțin semnătura olografă.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța constată dezbaterile inchise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 25.03.2014, contestatorul R. M. le-a chemat în judecată pe intimatele B. R. G. I. și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA, solicitând anularea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției, . nr._/17.06.2011 și suspendarea executării silite a titlului mai sus menționat.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat, în esență, că potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, de la data săvârșirii contravenției și până la momentul întocmirii procesului-verbal a intervenit prescripția aplicării amenzii.
De asemenea, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
În plus, Parlamentul României a adoptat la data de 23.07.2012 Legea nr. 144/2012 prin care se dispune abrogarea art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
În susținere, au fost anexate cererii de chemare în judecată înscrisuri (f. 2,3).
P. întâmpinarea formulată la data de 11.06._, prin intermediul serviciului Registratură, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică.
Intimata a arătat că emiterea și comunicarea procesului-verbal de contravenție în cauza au fost efectuate în termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 corob. cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, procesul-verbal a fost emis în termenul legal de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar comunicarea acestuia s-a efectuat în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
În ceea ce privește excepția prescrierii executării sancțiunii aplicate invocată de către contestator, se arată că aceasta este nefondată, având in vedere că, procesul-verbal a fost comunicat, conform disp. art. 27 din OG nr. 2/2001, prin poștă cu confirmare de primire, în data de 09.07.2011, fără a depăși termenul de 1 lună de la data aplicării sancțiunii.
De asemenea, s-a arătat că procesul-verbal contestat a fost generat și semnat electronic în forma scrisă ca o condiție de valabilitate a unui act juridic și i s-a asociat logic semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat. P. urmare semnătura contestatorului conform căreia procesul-verbal este nul pentru lipsa semnăturii agentului constatator este netemeinică și nu poate fi luată în considerare ca motiv de nulitate a procesului-verbal de constatare a contravenției în cauză.
În drept, au fost invocate prevederile art. 205-208 Cod procedură civilă.
Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare la data de 26.06.2015, prin intermediul serviciului Registratură, prin care a învederat că, deși intimata cunoștea faptul că a intervenit abrogarea disp. art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, cu rea credință, a început demersurile pentru obținerea pe calea executării silite a sancțiunii complementare privind plata tarifului de despăgubire pentru folosirea drumului național, sancțiune aplicată prin procesul-verbal . nr._/17.06.2011.
Astfel, prin Legea nr. 144/23.07.2012 a fost abrogat art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, aliniat prin care se prevedea aplicarea sancțiunii complementare a plății tarifului de despăgubire pentru folosirea drumului național, astfel încât în acest moment nu mai există această sancțiune.
În cauză, a fost încuviințată proba cu înscrisuri, la solicitarea contestatorului și a intimatei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
În temeiul art. 248 C.., instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a B. R. G. I., unită cu fodnul.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârât/intimat și cel care este subiect pasiv în raportul juridic de drept substanțial dedus judecății, în acord cu dispozițiile conținute de art. 36 C..
În faza executării silite, părțile sunt creditorul urmăritor care urmărește să-și realizeze dreptul recunoscut prin titlul executoriu și debitorul urmărit, cel care, prin același titlu a fost obligat la predarea unui bun sau la plata creanței, în temeiul art. 644 alin. (1) C..
P. urmare, raporturile juridice sunt bine stabilite între creditor și debitor, în timp ce biroul executorului judecătoresc este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public - art. 2 din Legea 188/2000 - și nu este parte în faza de executare silită, aspect ce rezultă și din dispozițiile art. 643 alin. (1) C., executorul judecătoresc fiind enumerat ca participant la procedura de executare silită, alături și de instanța de executare. Ca atare, în cadrul contestației la executare, calitate procesuală au numai părțile din titlu executoriu precum și persoanele vătămate prin efectuarea executării silite ori alte persoane în cazuri expres prevăzute de lege. În același sens, art. 41 din Statutul Uniunii Naționale a executorilor judecătoresti prevede că biroul executorului judecătoresc nu este persoană juridică și nu poate avea calitate procesuală. De asemenea, Curtea Constituțională prin decizia 162/2003 a statuat că organul de executare nu are interes propriu și în consecință nici calitate procesuală pasivă, cu excepțiile prevăzute expres de lege.
Chiar și în situația procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, care constituie titlu executoriu împotriva debitorului, raportul juridic este stabilit între debitorul urmărit și creditorul urmăritor, întrucât cheltuielile de executare silită trebuie să fie avansate biroului executorului judecătoresc de către creditor, dar aceste cheltuieli rămân în sarcina debitorului urmărit. Altfel spus, atunci când se solicită anularea sau modificarea cuantumului cheltuielilor de executare, în raportul juridic dedus judecății, părți sunt în continuare creditorul urmăritor, în calitate de titular al creanței cu privire la cheltuielile de executare și debitorul urmărit, în calitate de debitor al cheltuielilor de executare, iar nu biroul de executorului judecătoresc care este un terț față de acest raport.
Contestația la executare este întemeiată.
Din examinarea înscrisurilor aflate la dosar, rezultă că procedura execuțională este afectată de nulitate, întrucât nu au fost respectate dispozițiile imperative consacrate de art. 15 alin. 2 din Constituția României, potrivit cărora „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționalemai favorabile”.
Instanța observă că în speță obiectul executării silite îl constituie o despăgubire stabilită prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, care are natura unei sancțiuni contravenționale, fiind prevăzută de lege sub formă de tarif fix, indiferent de perioada în care petentul a încălcat obligația de a achita contravaloarea rovinietei, circulând cu autovehicule pe drumurile naționale fără a o avea achitată.
Pentru a stabili astfel, instanța reține că prin Decizia Curții Constituționale nr. 112 pronunțate la data de 25.04.2014 Curtea a statuat că, în urma abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire - suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta respectiv prin Legea nr. 144/2008 - textul de lege criticat conține o normă contravențională mai favorabilă, în concordanță cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
Mai mult, Curtea Constituțională a statuat că în acest context, efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare și că a reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
În esență, raționamentul Curții a fost în sensul că efectele legii noi mai favorabile se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. O sancțiune aplicată în baza unei legi care a înlăturat o sancțiune printr-un nou act normativ urmează să nu mai fie executată, chiar dacă procedura de executare a acesteia a început. Or, in speța de fata, tariful de despăgubire este, în esență, o sancțiune contravenționale aplicată, atât din perspectiva argumentării expuse mai sus, dar și văzând finalitatea acesteia, aceea de a preveni și pedepsi persoanele care săvârșesc faptele prevăzute de OG nr. 15/2002.
În acest context, instanța apreciază că abrogarea la data de 24.07.2012, prin Legea nr. 144/2012, a dispozițiilor care au reglementat plata tarifului de despăgubire (art. 8 alin. 3 și alin.3 ind.1 din Legea nr. 15/2002), pe fondul considerentelor Deciziei Curții Constituționale mai sus indicate, echivalează cu un impediment legal la executare, toate actele de executare efectuate în cauză fiind nule de drept, potrivit art. 703 din C.proc.civ.
Astfel, raportat la dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, abrogarea tarifului lipsește de suport juridic partea de sancțiune neexecutata la momentul intrării în vigoare a normei contravenționale mai favorabile.
Într-un atare context, instanța urmează a admite contestația la executare formulată în cauză, astfel cum a fost precizată, cu consecința anulării tuturor actelor de executare întocmite. Pentru aceste motive, instanța constată că nu se mai impune analizarea celorlalte susțineri invocate de către contestator pentru admiterea contestației la executare.
Pe cale de consecință,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. R. G. I., cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 1, ., sector 5.
Respinge contestația la executare formulată în contradictoriu cu B. R. G. I. ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.
Admite contestația la executare privind pe contestatorul R. M., CNP_, cu domiciliul în București, .. 22A, sector 1, și pe intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA, CUI_, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Dispune anularea actelor de executare silită întocmite de B. R. G. I. în dosarul de executare nr. 488/2014.
Executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. S. O. M. P.
Red. 28.08.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3871/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 5292/2015. Judecătoria... → |
|---|
